Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 203/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 203/R-CA
Ședința publică din 09 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare pentru pronunțare recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.1350/AS din 2 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 2 februarie 2010 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Constată că sub nr- a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș contestația formulată de împotriva deciziei de pensionare nr.- emisă de intimata Casa Județeană de Pensii A (precizată la data de 11.09.2008), cerere promovată în contradictoriu cu intimatele - P și Casa Județeană de Pensii
A arătat contestatoarea că a fost salariată la cea de-a doua intimată până la data de 16.02.2006 și că angajatorul nu a efectuat în mod corect mențiunile în carnetul său de muncă, nu a înaintat declarații rectificative către casa de pensii și nu a calculat corect vechimea contestatoarei. Ca atare, pensia nu i-a fost calculată corect, cuantumul real trebuind să fie mai mare.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Casa Județeană de Pensii Aas olicitat respingerea contestației, arătând că prin decizia nr.-/27.02.2008 a PA contestatoarea a fost înscrisă la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei de pensionare pentru activitatea desfășurată în grupa I și a II-a de muncă, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 15.05.2007. Potrivit art.1671din Legea nr.19/2000, pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă contestatoarea a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare, iar pentru activitatea desfășurată în grupa I și a II-a de muncă, la calculul stagiului de cotizare, contestatoarei i s-a acordat un spor de vechime în muncă de 10 ani și 3 luni. Punctajul mediu anual realizat a fost de 1.27760, corespunzător unui număr total de puncte de 33.43048.
La stabilirea punctajului mediu anual au fost avute în vedere sporul de vechime prevăzut de art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000, sporul de vechime evidențiat după data de 01.04.1992 în adeverința nr.4610/26.02.2007 emisă de - Sucursala P, sporul de condiții grele, compensația acordată conform HG nr.542/1996 și sporul de pericol din aceeași adeverință.
Pentru perioada ulterioară datei de 01.04.2001, la determinarea punctajului mediu anual al contestatoarei s-a utilizat salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile pentru care unitatea angajatoare a achitat contribuția individuală de asigurări sociale, așa cum rezultă din adeverințele privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu nr.2090/12.04.2007 emisă de A și nr.10251/16.04.2007 emisă de Casa de Pensii a Municipiului
Odată cu întâmpinarea, intimata a formulat și o cerere de chemare în garanție a - Sucursala P, prin care a solicitat ca, în cazul admiterii contestației, chemata în garanție să elibereze contestatoarei, dacă este cazul, o adeverință privind desfășurarea activității în condiții speciale; să depună declarații rectificative aferente perioadei în care se va dovedi că în mod eronat a declarat pe contestatoare în condiții normale de muncă; în situația în care se vor constata erori de înregistrare a datelor în carnetul de muncă și în declarațiile nominale, să fie obligată să-i plătească contestatoarei diferențele de pensie ce vor fi constatate, precum și cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinare, chemata în garanție a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, cu motivarea că în perioada în care contestatoarea a fost încadrată la P nu a desfășurat activitate în condiții speciale, conform Legii nr.226/2006. Astfel, în perioada 7.11.1984 - 01.04.2001 contestatoarea a ocupat postul de drenor canale, loc de muncă încadrat în grupa I de muncă, procent 100% conform HG nr.456/1990, pct.18.
Potrivit deciziei nr.349/06.04.1998 mai mulți salariați ai secției Construcții Industriale, printre care și contestatoarea, au fost transferați la Serviciul Administrativ, iar posturile de drenor canale au fost desființate și transformate în alte două posturi, respectiv de contabil și deratizor, potrivit adreselor nr.10724/05.05.2003 și nr.11870/15.05.2003.
În aceste condiții, s-a obținut aviz pentru încadrarea în condiții speciale de muncă pentru anumite locuri de muncă, între care nu se regăsește și activitatea de drenor canale, având în vedere că locul de muncă al contestatoarei s-a desființat anterior apariției nr.HG1025/2003.
Pe baza probelor administrate, respectiv înscrisuri și expertiză contabilă, prin sentința civilă nr.1350/AS/2.11.2009 au fost respinse contestația și cererea de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin decizia nr.-/27.02.2008 (fila 3) emisă de Casa Județeană de Pensii A contestatoarea a fost înscrisă la pensie pentru limită de vârstă, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 15.05.2007. La data înscrierii la pensie contestatoarea avea vârsta de 50 de ani și un stagiu total de cotizare de 41 ani, 1 lună și 7 zile, din care 16 ani, 4 luni și 24 zile în grupa I de muncă, 8 ani, 7 luni și 18 zile în grupa a II-a de muncă, 5 ani, 6 luni și 22 zile în condiții normale de muncă și 3 luni și 3 zile - perioadă asimilată stagiului de cotizare. Punctajul mediu anual stabilit pentru contestatoare a fost de 1.27760, corespunzător unui număr total de puncte de 33.43048.
Contestatoarea a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare cu 9 ani și 7 luni pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, iar pentru activitatea desfășurată în grupa I și a II-a de muncă, contestatoarei i s-a acordat un spor de vechime în muncă de 10 ani și 3 luni.
A mai reținut tribunalul că din raportul de expertiză contabilă întocmit de expert (filele 122-126), completat ulterior (filele 139-151), rezultă că drepturile de pensie ale contestatoarei au fost corect determinate de către intimată, în raport de mențiunile existente în carnetul de muncă al acesteia și de adeverințele depuse în susținerea cererii de pensionare.
În cadrul obiecțiunilor la expertiză, s-a susținut de către contestatoare că a avut o vechime de 20 de ani în condiții speciale, care nu a fost avută în vedere și de asemenea că nu s-a avut în vedere faptul că încadrarea în grupa I de muncă atrage incidența dispozițiilor Legii nr.226/2006.
Cu privire la aceste susțineri, instanța a reținut că, potrivit art.82 coroborat cu art.164 din Legea nr.19/2000 și art.20 din Decretul nr.92/1976, drepturile de pensie se stabilesc în baza documentelor depuse de către cel care solicită înscrierea la pensie.
Potrivit pct.B (2) din anexa Ia O rdinului nr.572/2006, pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr.226/2006, privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale "Încadrarea asiguraților în locuri de muncă în condiții speciale se face de către angajator pe baza documentelor și evidențelor acestuia, întocmite conform legii, din care rezultă că activitatea asiguraților s-a desfășurat numai în respectivele locuri de muncă, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă.", iar potrivit pct.11 din aceeași anexă "Se asimilează stagiilor de cotizare în condiții speciale perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care asigurații au desfășurat activități dintre cele prevăzute în anexa nr.1 la Legea nr.226/2006 pe durata programului normal de lucru din fiecare lună, numai în locurile de muncă din cadrul unităților prevăzute în anexa nr.2 la această lege, activități încadrate, conform legislației anterioare acestei date, în grupa I de muncă. acestor stagii de cotizare se face cu carnetul de muncă, completat conform prevederilor Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, și/sau cu adeverințe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectivă sau, după caz, de instituția care a preluat arhivele acestuia. Modelul adeverinței este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice."
A constatat instanța de fond că în speță contestatoarea nu a făcut dovada că a depus la Casa Județeană de Pensii Aoa deverință din care să rezulte că a avut o vechime de 20 de ani în condiții speciale.
Mai mult, pentru locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea contestatoarea, P nu a obținut aviz de încadrare în condiții speciale, deoarece această activitate nu mai exista la data apariției HG nr.1025/2003.
Ca atare, tribunalul a înlăturat ca neîntemeiată această susținere a contestatoarei.
De asemenea, a apreciat ca nefondată susținerea acesteia în sensul că angajatoarea - Sucursala P nu a efectuat în mod corect mențiunile în carnetul său de muncă, nu a înaintat declarații rectificative și nu a calculat corect vechimea acesteia, în condițiile în care contestatoarea nu a precizat în ce a constat greșeala angajatorului și pentru ce perioadă se impunea înaintarea de declarații rectificative, aceste susțineri neputând fi verificate.
Față de aceste considerente, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, a respins și cererea de chemare în garanție.
În termen legal contestatoarea a declarat recurs împotriva sentinței, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, după cum urmează:
În mod greșit instanța de fond a reținut că recurenta nu a desfășurat activitate în condiții speciale de muncă în perioada 7.11.1984 - 1.04.2001, deși există dovezi că perioada respectivă a fost încadrată în grupa I de muncă, astfel că, în prezent, în temeiul Legii nr.226/2006, trebuie considerată ca activitate desfășurată în condiții speciale.
Mai mult, recurenta-contestatoare a ocupat funcția de drenor canale până în luna mai 2004, dată de la care funcția sa a fost numită "agent dezinfectare-deratizare".
În aceste condiții, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond, în sensul admiterii contestației și a cererii de chemare în garanție, obligarea societății să depune declarații rectificative cu privire la vechimea în condiții speciale pentru perioada 1984 - 2001, și apoi obligarea casei de pensii la recalcularea punctului de pensie ținând cont de această situație.
Prin întâmpinarea formulată, Casa Județeană de Pensii Aas olicitat respingerea recursului, arătând că activitatea desfășurată în perioada 7.11.1984 - 1.04.2001 se încadrează în grupa I de muncă conform nr.HG456/1990, pct.18 și că nu există documente din care să rezulte că activitatea desfășurată în perioada respectivă se încadrează în condiții speciale de muncă.
Analizând sentința recurată, în raport de critica formulată, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Perioada cuprinsă între 7.11.1984 - 1.04.2001 a fost avută în vedere de către intimata Casa Județeană de Pensii A cu ocazia stabilirii drepturilor de pensie ale contestatoarei, ca și activitate desfășurată în grupa I de muncă, aspecte reținute în baza adeverinței nr.14354/19.06.2007 eliberată de B - Combinatul
Solicitarea contestatoarei în prezentul dosar este ca activitatea desfășurată în această perioadă să fie avută în vedere cu ocazia calculării pensiei ca și activitate desfășurată în condiții speciale de muncă, potrivit Legii nr.226/2006.
Curtea reține că, potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.226/2006, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr.1, iar conform art.1 alin.2, locurile de muncă prevăzute la alin.1 sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr.2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile nr.HG1025/2003.
Rezultă așadar din cele două texte de lege că, pentru ca o activitate să fie încadrată în condiții speciale de muncă trebuie îndeplinite două condiții: activitatea să fie cuprinsă în anexa nr.1 și ea să se desfășoare într-una din unitățile prevăzute la anexa nr.2.
În speță, contestatoarea a desfășurat activitate de drenor canale, care se regăsește la pct.38 din anexa nr.1 la Legea nr.226/2006, așadar prima condiție este îndeplinită.
Cu privire la cea de-a doua condiție, curtea constată că angajatorul se regăsește în anexa nr.2 la Legea nr.226/2006, însă pentru alte activități, nu și pentru activitatea de la pct.38.
Motivul pentru care angajatorul nu a solicitat pentru activitatea de la pct.38 din anexa nr.1 avizul prevăzut de nr.HG1025/2003, pentru încadrarea în condiții speciale, este acela că la data apariției respectivului act normativ locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea contestatoarea nu mai exista.
Acesta nu este însă un argument suficient de puternic pentru a nu încadra activitatea desfășurată de contestatoare - drenor canale - în condiții speciale de muncă, deoarece în acest fel practic nu s-ar recunoaște contestatoarei activitatea de curățare a canalelor de substanțe periculoase din industria petrochimică, or nu este culpa contestatoarei că locul de muncă unde și-a desfășurat activitatea s-a desființat și prin urmare ea nu poate fi obligată să suporte consecințele acestei desființări.
Dacă locul de muncă de drenor canale nu s-ar fi desființat, activitatea desfășurată de contestatoare ar fi fost încadrată în condiții speciale de muncă.
Față de toate aceste considerente, curtea apreciază că activitatea prestată de recurenta-contestatoare în perioada 7.11.1984 - 1.04.2001 trebuie considerată ca fiind activitate desfășurată în grupa specială de muncă, potrivit Legii nr.226/2006, situație față de care, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va admite contestația, va anula decizia nr.-/27.02.2008 și va dispune emiterea unei noi decizii, în care, la calculul drepturilor de pensie, să fie valorificată perioada respectivă ca și activitate desfășurată în condiții speciale de muncă.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, Curtea apreciază că soluția dată acesteia de către Tribunalul Argeș este corectă.
Astfel, Curtea reține că nu se impune depunerea unei declarații rectificative cu privire la vechimea în condiții speciale pentru perioada 1984 - 2001, din moment ce, așa cum am arătat, chiar Legea nr.226/2006 asimilează activitatea desfășurată de contestatoare în grupa I de muncă cu activitate desfășurată în condiții speciale (art.2 alin.2).
Drept urmare, Curtea va menține sentința instanței de fond cu privire la soluția dată cererii de chemare în garanție.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată să plătească recurentei-contestatoare cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei reprezentând onorariu avocat (fila 11).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în P, str. -, -.E,.13, județul A, împotriva sentinței civile nr.1350/AS din 2 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimate fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A, cu sediul în P, str. -, nr.38, județul A și - SUCURSALA P, cu sediul în P, bd. -, nr. 127, județul
Modifică în parte sentința în sensul că admite contestația, anulează decizia nr.-/27.02.2008 și dispune emiterea unei noi decizii, în care, la calculul drepturilor de pensie, să fie valorificată perioada 7.11.1984 - 1.04.2001 ca și activitate desfășurată în condiții speciale de muncă, potrivit Legii nr.226/2006.
Menține în rest sentința.
Obligă pe intimată să plătească recurentei 400 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 februarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./10.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
