Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 204/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 204
Ședința publică din data de 04 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
- -
Grefier-
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.861 din data de 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu contestatoarea, domiciliată în Rm. S, str.-,.15,.A,.5, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 28 ianuarie 2010, dată la care pentru aceleași considerente a amânat pronunțarea la data de 4 februarie 2010 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub - pe rolul Tribunalului Buzău, contestatoarea a formulat în temeiul art.86 alin.1 din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, contestație împotriva deciziei R 8492 din 18.03.2009, prin care intimata i-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă, solicitând, în consecință, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să fie înscrisă la pensie pentru limită de vârstă.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că are vârsta de 56 ani și 4 luni, a realizat un stagiu total de cotizare de 37 ani, 3 luni și 19 zile, că o perioadă de 9 ani, 6 luni și 6 zile a lucrat la Unitatea Militară 0717 B, desfășurându-și activitatea în condiții deosebite, pentru care beneficiază, în conformitate cu art.41 și 42 din Legea nr.19/2000 de reducerea vârstei standard de pensionare cu 7 ani și că astfel, îndeplinește condițiile pentru a fi înscrisă la pensie pentru limită de vârstă.
Contestatoarea a depus la dosar, în susținerea contestației:decizia 8492 din 18.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii B prin care i s-a respins cererea de înscriere la pensie, copie de pe carnetul său de munca, adeverința nr.- din 04.04.2008 emisă de Unitatea Militară 0717 B, adeverința S/3834 din 06.10.1992 și acte de studii.
Intimata Casa Județeană de Pensii B nu a formulat întâmpinare, dar prin reprezentant legal prezent la dezbateri, a solicitat respingerea contestației, cu motivarea că pentru activitatea desfășurată în "alte condiții" și "în condiții speciale", în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, perioadă de 9 ani, 10 luni și 29 zile, deși a fost recunoscut stagiu de cotizare, nu poate beneficia de reducerea vârstei de pensionare, întrucât această reducere se aplică în conformitate cu art.160 și art.5 din Legea 19/2000 numai asiguraților din sistemul public de pensii.
În susținerea refuzului de a înscrie pe contestatoare la pensie, refuz exprimat de intimată prin decizia R 8492 din 18.03.2009, aceasta a depus scrisoarea nr.1637/2662 din 04.08.2009 emisă de Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția Generală Juridică, Direcția Legislație Pensii.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.861 din data de 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a admis contestația, s-a dispus anularea deciziei nr.8492/18.03.2009 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B care a fost obligată să valorifice adeverința nr.-/04.04.2008 emisă de - 0717 B și s-a dispus emiterea unei decizii pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că din examinarea deciziei nr. R 8492 din 18.03.2009 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B prin care contestatoarei i s-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă coroborată cu scrisoarea R 1637/1661 din 04.08.2009 transmisă de Casa Națională de Pensii pârâtei Casa Județeană de Pensii B, rezultă că motivul pentru care contestatoarei i s-a respins cererea de înscriere la pensie, a fost acela că intimata nu a făcut în cauză aplicarea art.44 și art.1671din Legea nr.19/2000 și nu a procedat la reducerea proporțională a vârstei standard de pensionare cu 7 ani.
A mai reținut instanța de fond că, din carnetul de muncă și adeverința nr.- din 04.04.2008 rezultă că, contestatoarea în vârstă de 56 ani și 4 luni, având o vechime în muncă efectivă (stagiu de cotizare de 32 ani, 6 luni și 20 zile) din care în perioada 01.09.1981-30.07.1991 și-a desfășurat activitatea în calitate de cadru militar.
De asemenea, așa cum se atestă prin adeverința nr.- din 04.04.2008 emisă de Unitatea Militară 0717 B, contestatoarea și-a desfășurat activitatea de la 01.09.1981 la 08.11.1989 și de la 01.04.1990 la 30.07.1991 în,Alte Condiții" pentru care la stabilirea pensiei se iau în calcul 2 ani pentru un an lucrat în asemenea condiții și de la 09.11.1989 la 22.12.1989 în,Condiții Speciale pentru care la stabilirea pensiei se ia în calcul un an și 6 luni pentru timpul lucrat în asemenea condiții, situație reglementată prin nr.HG1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activitățile cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice cadrelor militare în activitate, data în aplicarea art.23 alin.2, litera C din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat și de art.19 din Legea nr.19/2000.
S-a mai reținut de instanța de fond că, s-a solicitat de către contestatoare înscrierea la pensie pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr.19/2000 care în art.44 prevede că asigurații care au lucrat în condiții deosebite de muncă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporțională a vârstei standard de pensionare, iar momentul în care aceasta a solicitat Casei Județene de Pensii B înscrierea la pensie, nu avea vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr.3 la Legea nr.19/2000, de 59 ani și 3 luni.
Instanța de fond a mai reținut că, în cazul în care i s-ar fi luat în calcul contestatoarei perioadele lucrate, în calitate de militar în,alte condiții"și în condiții speciale, reglementate prin HG1294/2001, atunci ar fi beneficiat de reducerea proporțională a vârstei de pensionare conform art.44 din Legea nr.19/2000.
De asemenea, s-a mai reținut de instanța de fond că intimata nu a aplicat contestatoarei dispozițiile art.44 din Legea nr.19/2000 cu motivarea că potrivit art.3 din Legea nr.164/2001 cadrele militare nu pot fi considerate ca fiind persoane asigurate în sistemul de pensii deoarece nu au cotizat în acest sistem și deci, pentru activitatea desfășurată în,alte condiții și în,condiții speciale în contestatoarea nu poate beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.
Acest punct de vedere al Casei Județene de Pensii Baf ost confirmat de Casa Națională de Pensii prin scrisoarea nr.1637/1661/04.08.2009 depusă de pârâtă la dosar.
Avându-se în vedere că în conformitate cu art.20 alin.1 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat,între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie și că potrivit art.194 alin.1 din Legea nr.19/2000,între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, inclusiv sistemul pensiilor militare se recunosc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, instanța de fond a constatat că, contestatoarea este îndreptățită să beneficieze, în temeiul art.44 din Legea nr.19/2000 de reducerea proporțională a vârstei standard de pensie prin luarea în calcul a perioadelor lucrate ca militar,în alte condiții și,condiții speciale indicate în adeverința nr.- din 04.04.2008 (fila 19) emisă de UM nr.0717
La această concluzie instanța de fond a ajuns prin interpretarea dispozițiilor art.20 alin.1 din Legea 164/2000 și art.194 alin.1 din Legea nr.19/2000, în sensul că recunoscându-se reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare între cele două sistări de pensie, în conținutul noțiunilor de vechime în muncă și stagiul de cotizare intră și perioadele lucrate în condiții deosebite de muncă - în cazul contestatoarei, " în alte condiții" și " condiții speciale" - pentru care asiguratul beneficiază, în temeiul art.44 din Legea 19/2000 de reducerea vârstei standard de pensionare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de P ensii B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat recurenta că în mod greșit prima instanță a reținut ca fundament al soluției sale dispozițiile HG nr. 1294/2001 și a interpretat, de asemenea, greșit dispozițiile art. 44 din Legea nr. 19/2000.
Astfel, recurenta a precizat că recunoașterea stagiilor de cotizare între cele două sisteme de pensii, public și neintegrat, se realizează în condițiile art. 194 alin.1 din Legea nr. 19/2000, în consecință, stagiul de cotizare realizat în sistemul neintegrat, poate fi valorificat de intimată exclusiv pentru deschiderea drepturilor la pensie, respectiv vechimea în muncă sau în serviciu pot fi adiționate chiar dacă provin din sisteme diferite în vederea deschiderii dreptului de a beneficia de pensie raportat la această condiție, a vechimii în muncă. A precizat recurenta că celelalte drepturi corelative calității stagiilor de cotizare reglementate de fiecare sistem pot fi valorificate numai în sistemul în care acestea au fost realizate, legiuitorul înțelegând astfel că limiteze efectele recunoașterii reciproce a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite.
A mai precizat recurenta că stagiile de cotizare realizate în sisteme neintegrate vor fi avute în vedere la determinarea stagiului total de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie, însă nu vor conduce și la reducerea vârstei de pensionare.
În consecință, întrucât stagiul de cotizare de 9 ani, 10 luni și 20 zile realizat în sistem neintegrat a fost valorificat și întrucât intimata nu beneficiază de reducerea vârstei de pensionare pentru stagiul de cotizare realizat în sisteme de asigurare neintegrate, la data formulării cererii de pensionare, aceasta nu îndeplinea condițiile de vârstă, prevăzute de lege, pentru a fi pensionată pentru limită de vârstă.
Pentru aceste considerente, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea contestației ca neîntemeiată.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.
Curtea examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și în raport de dispozițiile legale incidente în soluționarea cauzei și de disp.art. 3041Cod pr.civilă, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din adeverința nr. 3834/6.10.1992 (fila 22 dosar fond) rezultă că intimata în perioada 1.06.1984 - 31.12.1989 și 01.04.1990 - 30.07.1991 a desfășurat activitate care se încadrează în grupa I de muncă.
Din adeverința nr. -/04.04.2008 (fila 19 dosar fond) rezultă că intimata a lucrat în alte condiții pentru care la stabilirea pensiei se iau în calcul 2 ani pentru 1 an, în perioadele 01.09.1981-08.11.1989, 01.04.1990-30.07.1991 și în "condiții speciale", pentru care la stabilirea pensiei se ia în calcul 1 an și 6 luni pentru un an lucrat în asemenea condiții, în perioada 09.11.1989-22.12.1989.
Conform dispozițiilor Hotărârii nr. 1294/20.12.2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare, Hotărârea dată și în aplicarea disp.art. 23 alin.2 lit.c din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, locurile de muncă și activitățile în care au lucrat cadrele militare, care se încadrau în grupele I și II de muncă ori similare acestora și care nu se mai regăsesc în prezenta hotărâre, sunt considerate ca fiind, până la data de 1.04.2001, locuri de muncă în alte condiții sau condiții speciale, respectiv deosebite.
Or, în prezenta cauză s-a făcut dovada, prin cele două adeverințe, că locurile de muncă în care și-a desfășurat activitatea intimata, încadrate la grupa I în vechea reglementare, se regăsesc potrivit acestui act normativ, respectiv Hotărârea nr. 1294/20.12.2001, ca reprezentând locuri de muncă cu activitate de desfășurare în condiții speciale respectiv alte condiții, pentru care Legea nr. 164/2001 la art. 23 prevede acordarea unor procente, respectiv 1 an și 6 luni pentru un an în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale și 2 ani pentru un an în cazul celor care și-a desfășurat activitatea în alte condiții.
Mai mult decât atât, Legea nr. 164/2001 în art. 20, cât și Legea nr. 19/2000 în art. 194, reglementează procedura stabilirii întregii perioade de activitate a salariatului, în sensul recunoașterii reciproce a stagiilor de cotizare, respectiv de vechime în muncă sau în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie.
Astfel, susținerile recurentului în sensul că intenția legiuitorului a fost aceea de a limita efectele recunoașterii reciproce în sensul nerecunoașterii și a dreptului de reducere a vârstei de pensionare nu pot fi reținute întrucât atâta timp cât legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă. În acest sens, Curtea reține că stagiul realizat într-un sistem sau altul presupune implicit determinarea acestuia și sub aspectul condițiilor de muncă și grupelor de muncă așa cum sunt recunoscute de lege, cu toate efectele acestora, inclusiv în ceea ce privește reducerea vârstei de pensionare.
În aceste condiții, prima instanță a apreciat în mod corect că acțiunea este întemeiată, pronunțând o sentință legală și temeinică sens în care Curtea conform disp.art. 312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp.art. 274 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.861 din data de 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu contestatoarea, domiciliată în Rm. S, str.-,.15,.A,.5, județul
Obligă recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii B la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
--- - - - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. /SȘ
4 ex./03.03.2010
- Tribunalul Buzău
G
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
