Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2121/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (8473/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2121/
Ședința publică din data de 02 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulată de recurentul-contestator și recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6001 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17115/3/AS/2008, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 26.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 02.04.2009,când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6001/30.09.2008 pronunțată în dosarul nr.17115/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea perioadei august 1954-iulie 1955 ca stagiu de cotizare contributiv conform adeverinței nr.3390/02.09.1955 emisă de Gospodăria Agricolă de Stat "" în locul stagiului valorificat de intimată în baza Decretului-lege nr.118/1990, începând cu data de 01.12.2005; a respins ca neîntemeiată cererea sub celelalte aspecte.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.-/1998 contestatorula fost pensionat începând cu 1.07.1998 în baza Legii 3/1977.
Prin decizia nr. -/17.04.2008 contestatorului i-a fost recalculată pensia în baza OUG nr.4/2005 începând cu 1.12.2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 2,72625.
Pentru perioada 16.06.1951-27.08.1955 intimata a reținut că această perioadă intră sub incidența DL 118/1990, ca fiind deportat în străinătate.
Tribunalul a constatat că din adeverința nr.3390/ 02.09.1955 emisă de Gospodăria Agricolă de Stat " " rezultă că în perioada august 1954 - iulie 1955 contestatorul a încasat salarii pentru munca prestată la acest angajator.
La data de 13.07.2005 contestatorul a solicitat intimatei ca perioada 15.02.1953-15.08.1955 să fie valorificată ca stagiu de cotizare normal și nu ca perioadă asimilată.
Având în vedere că pentru perioada august 1954 - iulie 1955 există dovada că contestatorul a încasat salarii pentru munca prestată și a solicitat intimatei să îi fie valorificată ca stagiu normal de cotizare și dispozițiile art.78 din Legea 19/2000 care arată că "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică" instanța de fond a admis în parte acțiunea, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea perioadei august 1954 - iulie 1955 ca stagiu de cotizare contributiv conform adeverinței nr.3390/ 02.09.1955 emisă de Gospodăria Agricolă de Stat " " în locul stagiului valorificat de intimată în baza Decretului-Lege nr.118/1990 începând cu 1.12.2005.
Tribunalul a respins cauza sub aspectul valorificării perioadelor 15.02.1953- 31 iulie 1954 și 1.08.1955-15.08.1955 ca stagii de cotizare normale, deoarece nu există dovada unor salarii încasate pentru aceste perioade (chiar dacă acestea sunt menționate în cartea de muncă) astfel că intimata ar putea să utilizeze la determinarea punctajului mediu anual doar salariul minim pe economie din perioadele respective ceea ce ar fi total dezavantajos pentru contestator, deoarece valorificate ca fiind sub incidența Decretului-Lege nr.118/1990 pentru aceste perioade se utilizează 1,5 salarii minime pe economie pentru determinarea punctajului mediu anual conform art.163 alin 2 din Legea nr.19/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru considerente diferite.
Recurentul contestator, invocând temeiul de modificare prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, susține în esență pronunțarea sentinței atacate cu aplicarea greșită a legii. Se arată în dezvoltarea recursului formulat că prin Hotărârea nr.1569/23.03.1991 emisă de Comisia pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice a făcut dovada că în perioada 16.06.1951-27.08.1955 a avut domiciliul obligatoriu, fiind strămutat din în, iar în perioada 15.02.1953-15.08.1955 a fost salariat și a lucrat cu contract la " " astfel cum rezultă din carnetul de muncă, fapt specificat și la pct.1 din Hotărâre.
Astfel în conținutul Legii nr.19/2000, cu completările și modificările ulterioare, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a acestei legi, vechimea în muncă constituie stagiu de cotizare și se valorifică diferențiat pe stagii de cotizare și nu pe ansamblu, cum a considerat Casa de Pensii Sector 3 Arată, totodată contestatorul că perioada 15.02.1953-15.08.1955 înregistrată în carnetul de muncă, respectiv 2 ani și 6 luni, perioadă pentru care s-a datorat și vărsat către stat cota de asigurări sociale și pensii, reprezintă stagiu de cotizare contributiv conform art.23 alin.1 lit.a și se ia în calculul pensiei, conform art.78 alin.1, art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000, modificat și completat prin nr.OUG19/2007, iar neluarea în calcul a acestei perioade, reprezintă o restrângere a drepturilor ce i se cuvin. Prin încadrarea necorespunzătoare a perioadei de cotizare 15.02.1953-15.08.1955 înregistrată în carnetul de muncă - Casa de Pensii a Sectorului 3 i-a cauzat o diminuare a cuantumului pensiei, nerespectând și neaplicând prevederile art.2 alin.1, art.4 și 5, art.7 alin.3 din nr.OUG4/2005 și prevederile Legii nr.19/2000, încălcând principiile egalității, obligativității, contributivității, prevederile art.161 alin.3, 4, 5 din OUG nr.19/2007 pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963.
Drept urmare, nelegal a statuat prima instanță sub aspectul valorificării stagiilor de cotizare aferente perioadei 15.02.1953-31.07.1954 și 1.08.1955-15.08.1955, acestea impunându-se a se valorifica ca stagii de cotizare contributive, stagii de cotizare ce se valorifică diferențiat potrivit art.161 alin.2, 3, 4, 5 din nr.OUG19/2007.
Recurenta Casa de Pensii a Sectorului 3 B, invocând temeiurile de modificare prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă susține în esență depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin lege, incursiunea lor în domeniul altor puteri constitutive, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Totodată se susține că sentința civilă a fost dată cu încălcarea legii, întrucât în mod greșit a fost obligată recurenta la valorificarea veniturilor atestate prin adeverința nr.3330/2.09.1955 emisă de " " - cum. Însurăței B, în condițiile în care această adeverință nu atestă că fostul angajator nu a plătit contribuția de asigurări sociale, sens în care în privința acestor venituri nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2 lit.e din Legea nr.19/2000. Astfel, prima instanță nu a respectat principiile de bază ale sistemului public de pensii: al solidarității sociale, obligativității, contributivității.
Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursurilor.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea apreciază nefondat recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B și fondat recursul formulat de contestatorul pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii.
Corect prima instanță a valorificat veniturile atestate prin adeverința nr.3390/2.09.1955 emisă de " " com. Însurăței - B, neavând relevanță că în conținutul acesteia nu era menținută plata contribuțiilor la asigurări sociale întrucât dispozițiile art.28 alin.1 din Legea nr.19/2000, fac referire la contribuții la asigurări sociale datorate și nu plătite. Drept urmare, prima instanță nu a încălcat principiile ce guvernează sistemul public de pensii a solidarității contributivității și obligativității, întrucât veniturile menționate au fost plătite din fondul de salarii pentru care evident că angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale conform legii. Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă nu sunt incidente în cauză, nu se menționează în concret în ce constă imixtiunea instanței în activitatea recurentei, iar sentința atacată a fost pronunțată în ceea ce privește valorificarea adeverinței sus-menționate cu respectarea dispozițiilor Legii nr.19/2000, art.2 lit.e, art. 23 alin.1 lit.a, 160 alin.5, 161 alin.2.
Întemeiate sunt criticile formulate de contestatorul.
Astfel, prin precizarea la acțiunea realizată la fila 48 dosar fond, contestatorul a solicitat valorificarea perioadei 15.02.1953-15.08.1955 ca stagiu de cotizare cu venituri și nu ca stagiu de cotizare în baza Decretului-Lege nr.118/1990, considerând că a avut venituri mai mari și beneficiază de prevederile OUG nr.19/2007. Numai că, Tribunalul a valorificat doar perioada august 1954-iulie 1955 ca stagiu de cotizare contributiv conform adeverinței nr.3390/2.09.1955 emisă de Gospodăria Agricolă de Stat " " în locul stagiului valorificat de intimată în baza Decretului Lege nr.118/1990, începând cu data de 1.12.2005. S-a apreciat că pentru această perioadă există dovada salariilor încasate, situație care nu se regăsește și sub aspectul valorificării perioadei 15.02.1953-31.07.1954 și 1.08.1955-15.08.1955, chiar dacă acestea sunt menționate în carnetul de muncă. S-a statuat astfel, că în aceste condiții intimata nu ar putea să utilizeze la determinarea punctajului mediu anual doar salariul minim pe economie pentru perioadele respective, ceea ce ar fi dezavantajos, deoarece sub incidența Decretului nr.118/1990 pentru aceste perioade se utilizează 1,5 salarii minime pe economie la determinarea punctajului mediu anual, conform art.163 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Această susținere este greșită, întrucât încalcă prevederile nr.OUG19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000, ce reformulează art.161 alin.1 și introduce alin.3, 4 și 5 pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963. Ori, prin încadrarea stagiilor de cotizare aferente perioadei 15.02.1953-31.07.1954 și 1.08.1955 - 15.08.1955 ca stagii contributive, conform carnetului de muncă - pozițiile 1-2, cum solicită recurentul și nu ca stagii valorificate în baza Decretului-Lege nr.118/1990, la recalcularea punctajului mediu anual conform nr.OUG19/2007, acesta este net superior celui realizat prin valorificarea aceleiași perioade în baza Decretului-Lege nr.118/1990 - recalculat potrivit nr.OUG4/2005.
Aceasta întrucât potrivit art.161 alin.2 pct. b) din nr.OUG19/2007 la determinarea punctajului mediu anual se utilizează "un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite." și c) "un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962, în situația în care prin valorificarea drepturilor salariale din acte doveditoare rezultă, pentru fiecare lună de cotizare un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit.d".
Ori, potrivit art.161 alin.5 din Legea nr.19/2000 - prevederile alin.3 și 4 se aplică doar pentru perioadele ce constituie stagiu de cotizare în sistemul public și nu celor asimilate, inclusiv celor valorificate sub incidența Decretului-Lege nr.118/1990.
În consecință, prin neîncadrarea corespunzătoare a perioadei de cotizare sus-menționate (15.02.1953-31.07.1954 și 1.08.1955-15.08.1955), ca venituri contributive în carnetul de muncă, s-au încălcat prevederile art. 2 alin.1 și ale Legii nr.19/2000 modificată prin nr.OUG19/2007 - art.161 (alin.3, 4, 5), dispoziții favorabile recurentului în procedura recalculării pensiei.
Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Casa de pensii a Municipiului B, va admite recursul declarat de recurentul contestator, va obliga să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea și a perioadelor 15.03.1953-31.07.1954 și 1.08.1955-15.08.1955 ca stagii de cotizare contributive, conform carnetului de muncă pozițiile 1-2, în locul stagiului valorificat de intimată în baza Decretului 118/1990, începând cu data de 1.12.2005. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6001 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17115/AS/2008, în contradictoriu cu recurentul-contestator .
Admite recursul declarat de recurentul-contestator împotriva sentinței civile nr.6001 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17115/AS/2008, în contradictoriu cu recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
Obligă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea și a perioadelor 15.03.1953-31.07.1954 și 1.08.1955-15.08.1955 ca stagii de cotizare contributive, conform carnetului de muncă pozițiile 1-2, în locul stagiului valorificat de intimată în baza Decretului 118/1990, începând cu data de 1.12.2005.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2.ex./24.04.2009
jud.fond:;
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Elena Luissa Udrea
