Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2199/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 377/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2199R
Ședința publică de la 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR 3: Enache
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr. 378 din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect "contestație decizie pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr. -/02.04.2009, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatei, cuvântul în combaterea recursului.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței recurate, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată în sumă de 250 lei, în baza chitanței nr.-/02.04.2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr. 7378 din 26.11.2008, pronunțată în dosarul -, Tribunalul București - Secția a -a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de intimata, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, s-a anulat decizia nr. -/29.05.2008 emisa de Casa Locala de Pensii Sector 2, a fost obligata pârâta, să emită o nouă decizie de pensionare prin luarea în calcul a tuturor veniturilor, conform adeverințelor nr. 423/10.06.2003 emisă de SC SA, începând cu data de 01.03.2008.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, din buletinul de calcul atașat deciziei, se constata ca parata nu a luat in considerare veniturile obținute sub forma de prime si ca urmare a aplicării sistemului de retribuire in acord global, venituri atestate de adeverința nr. 423/10.06.2003 emisa de SC SA.
Din acest motiv decizia atacata este nelegala si urmează a fi anulata, cu consecința obligării paratei la emiterea unei noi decizii.
Veniturile realizate in sistem de acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurări sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fata.
Odată reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, in secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005, legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric in Legea nr. 19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord se menționează în anexa 1 a Ordonanței că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea in calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Apreciem că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire in acord si celelalte venituri menționate in adeverința in cauza nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in funcție de reglementarea in vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discuție intre casele de pensii si instanțele judecătorești sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru principiul contributivității, mai sus menționat.
Pe de alta parte, același legiuitor limitează fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, in cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, in măsura in care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Prima instanța a apreciat ca, ceea ce interesează, nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților sa primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotari ca principiul contributivității afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din același act normativ primează si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, văzând și dispozițiile art. 155 lit. d) din Legea nr. 19/2000, apreciază ca fiind întemeiată acțiunea formulată și, în baza art. 87 din Legea nr. 19/2000 va anula decizia atacata si va obliga parata sa emită o decizie, prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta cuvenita reclamantei, retroactiv, incepand cu data de 01.03.2008, cu luarea in considerare si a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 423/10.06.2003 emisa de SC SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurenta, prin recursul său, susține că, n fapt, reclamanta îsi manifesta nemulțumirea fata de neincluderea in calculul a drepturilor de pensie, a veniturilor realizate in acord global din adeverința nr. 423/10.06.2003, emisă de SC SA.
Pentru o înțelegere mai exacta a punctului de vedere al aducem la cunoștința instanței prevederile art. 4 si 5 din Legea nr. 2/1983, care reglementa lucrul in "acord global".
Pe langa retribuția tarifara, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor si a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor si a compensațiilor prevăzute de lege.
Acesta este si motivul avut in vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute in sistem de acord global in categoria sporurilor cu caracter permanent.
Hotărârea pronunțata de către instanța de fond a fost data cu încălcarea legii (art. 304 pct. 9 din Codul d e procedura civila).
Raportând considerentele sentinței civile recurate la prevederile Legii nr. 19/2000, se constata următoarele:
Instanța de fond nu a respectat principiul solidarității sociale si principiul obligativității, ambele statuate de art. 2. lit. c) si lit. d) din Legea 19/2000.
Art. 2:"Sistemul public se organizează si funcționează având ca principii de baza:c) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public isi asuma reciproc obligații si beneficiază de
drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor
sociale prevăzute de lege;d) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public,drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu
îndeplinirea obligațiilor."
In motivarea hotărârii judecătorești instanța de fond acorda reclamantei dreptul de a i se recalcula cuantumul pensiei cu luarea in considerare a acordului global, astfel cum prevede in mod imperativ art. 26, din Legea 19/2000, contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra, sumelor reprezentând participarea salariaților la profit, premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Art. 26 alin. 1 din Legea nr. 19/200, contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând: a)prestații de asigurări sociale care se suporta din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi; b) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, in cazul încetării raporturilor de munca, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, încetării mandatului sau a calității de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;c) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare si transfer, precum si drepturile de autor; sumele reprezentând participarea salariaților la profit; premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.(2) Sumele asupra cărora nu se datorează contribuția de asigurări sociale, prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale. Sporurile cu caracter permanent care se au in vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de Legea nr. 49/1992, si nr.OUG 4/2005.
Potrivit punctului VI din anexa OUG nr. 4/2005 nu fac parte din sporurile cu caracter permanent prevăzute de normele in vigoare, veniturile realizate în acord global de către contestatoare.
Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizări deosebite, recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate, diurnele de deplasare si de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare si transfer;drepturile de autor, drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, in cazul desfacerii contractului de munca, al 13-lea salariu, alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Prin sentința civila nr. 7378/26.11.2008, instanța de fond obliga Casa de Pensii a Municipiului B sa emită o noua decizie de pensie prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta, retroactiv cu începere din data de 01.03.2008, cu luarea in considerare a adeverinței nr. 423/10.06.2003 emisă SC SA.
Asupra acestui fapt s-a pronunțat si Curtea Constituționala, prin decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Ținând seama de cele de mai sus, consideram corect stabilit cuantumul pensiei si, pe cale de consecința, solicităm admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile nr. 7378/26.11.2008, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 din Codul d e procedura civila, in sensul respingerii acțiunii formulata de, ca neîntemeiata.
Intimata a formulat întâmpinare, susținând că a solicitat anularea deciziei nr. - din 29.05.2008 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de vârsta, întrucât Casa de Pensii a Municipiului B nu a luat in calcul la stabilirea pensiei mele drepturile de natura salariala, respectiv acord global si prime, pe care le-a dovedit, cu adeverința nr. 423 din 10.06.2003 eliberata de SC SA.
S-a subliniat faptul ca art. 23 și 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevăd că în baza de calcul sunt incluse și sporurile și adaosurile reglementate prin Lege, respectiv că [.] numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile [.] care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă.
In plus, art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția de asigurări sociale de stat prevedea că unitățile socialiste, [.] orice alte persoane juridice [.] sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat
Prin adeverința nr. 423/10.06.2003 emisa de angajatorul SC SA se atesta faptul ca pentru veniturile si primele încasate de mine au fost reținute si virate contribuțiile de asigurări sociale, in conformitate cu legislația in vigoare la data constituirii si efectuării plații.
Astfel cum a subliniat instanța de fond, la calculul drepturilor de pensie nu este determinant daca un venit a avut caracter permanent sau nu, ci daca s-a plătit contribuția de asigurări sociale aferenta.
Susține recurenta ca hotărârea pronunțata de către instanța de fond a fost data cu incalcarea legii (art. 304 pct. 9 din Codul d e Procedura Civila).
Mai invoca recurenta Decizia nr. 736/24.10.2006 a Curții Constituționale. In fapt, aceasta decizie concluzionează, in esența, chiar faptul ca instanțele de judecata investite cu cereri privind neincluderea unor venituri in baza de calcul a pensiei, trebuie sa soluționeze cauzele având in vedere tocmai acest aspect, daca s-a plătit sau nu contribuția de asigurări sociale, de la caz la caz.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 2 lit. e, art. 23, art. 78 ale Legii nr. 19/2000.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Cercetând recursul declarat în limita criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei reclamante, recurenta parata nu a valorificat sumele încasate ca urmare a salarizării în acord global înscrise în adeverința nr. 423 din 10.06.2003 eliberata de SC SA.
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1 Decretul nr. 389/ 1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 stabilește prin art.1 si 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/ 2000.
Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportareasalariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile,sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in funcție de reglementarea in vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Așa cum a arătat si prima instanța, viziunile diferite asupra chestiunii in discuție intre casele de pensii si instanțele judecătorești au fost generate de inconsecventa legiuitorului. Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru ca "sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite". Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent.
In prezenta acestei neclaritati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce priveste Decizia nr. 736/2006 prin care Curtea Constitutionala, ce produce efecte partes litigantes, a respins exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu susțin motivele de recurs formulate de Casa de Pensii a Municipiului
Astfel, se arata in aceasta decizie ca "noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești."
Prin aceasta interpretare Curtea Constituționala confirma faptul ca dispozițiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificării veniturilor enumerate in mod exhaustiv la acest punct si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de către instanța de judecata, in funcție de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
Or, tocmai aceste aspecte constituie obiectul analizei si interpretării instanței de fond, care a apreciat ca se impune valorificarea acestor venituri suplimentare, deși sunt exceptate expres de pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, întrucât angajatorul a atestat ca pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Așadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
In baza art. 274 din Codul d e procedura civilă, va bliga recurenta la plata sumei de 250 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul achitat aparatorului ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7378 din data de 26.- pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimata .
Obligă recurenta la plata sumei de 250 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
tehnored.
2.ex./23.04.2009.
Jud. fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Călin Dragoș Alin, Enache
