Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2219/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 2219
Ședința publică de la 14 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Judecător - -
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1654 din 25 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut, în ședința publică, au lipsit recurentul contestator și intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Das olicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 1654 de la 25 septembrie 2007 respins contestația formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.-/11.04.2007, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că, contestatorul este nemulțumit că au fost luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie datele înscrise în carnetul de muncă și nu au fost luate în calcul datele înscrise în adeverința nr. 5676/01 02 2007. Instanța a constatat că intimata Casa Județeană de Pensii Daf ăcut corect aplicarea prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 luând în calcul la determinarea punctajelor anuale salariile brute sau nete înregistrate în carnetul de muncă.
Pentru perioada după 01.04.2001, unitatea intimată Casa Județeană de Pensii Daf ăcut o corectă aplicare a prev. art. 23 din Legea nr. 19/2000 luând în baza de calcul o contribuție de asigurări sociale până la 17.03.2003 de 3 salarii medii brute pe economie iar după această dată 5 salarii medii brute pe economie.
Cu privire la capătul de cerere nr. 2 prin care contestatorul a susținut că între anii 1983 - 1989 desfășurat activitate de 5 ani în și Irak, nefiindu-i acordate drepturile prevăzute de lege. Intimata Casa Județeană de Pensii Das usținut că pentru perioada respectivă a luat în calcul salariul care este menționat în carnetul de muncă. Intr-adevăr instanța a constatat că în adeverințele nr. 2750/17 08 1994 și nr. 2751/17 08 1994 nu este trecut salariul primit în perioadele 11 12 1982 - 22 11 1984 și 25 08 1986 - 23 09 1989.Astfel că, intimata a luat în calcul drepturile de pensie, salariul înscris în carnetul de muncă al contestatorului.
Intimata nu a făcut aplicarea prevederilor art. 1 lit C din Decretul 112/1965 de a acorda un adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale de 6 luni la fiecare an lucrat,deoarece Decretul 112/1965 a fost abrogat prin art. 198 din Legea nr. 19/2000.
Cu privire la ultimul capăt de cerere în sensul că nu i-a fost luat în calcul perioada lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100% în perioada 13. 09. 1994 - 15. 07.1999.
Intimata a arătat că în perioada respectivă contestatorul a îndeplinit funcția de economist și director economic, iar activitatea respectivă nu se încadrează în grupa a II-a de muncă conform prev.HG nr. 1223/1990. Pe de altă parte intimata a mai arătat că petentul a îndeplinit condițiile pentru pensionare la limita de vârstă începând cu octombrie 2006 și în această situație reducerea vârstei standard de pensionare nu îi mai folosește.
Intr-adevăr, contestatorul A s-a pensionat la cererea sa începând cu data de 01.12.2006 având un stagiu de cotizare realizat de 42 ani, 8 luni și 17 zile, astfel că acest capăt de cerere nu este întemeiat.
Prin urmare instanța a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
.-și recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041din Codul d e procedură civilă, recurentul susține că a depus documentele necesare și a precizat că există o diferență evidentă între sumele menționate în carnetul de muncă și cele din adeverința nr. 5676/14.02.2007, în ce privește perioada 01.04.2001-30.11.2006.
Susține că pensia putea fi calculată numai în baza datelor din adeverința sus-menționată și, pentru că nu s-a procedat astfel, punctajul i-a fost diminuat pentru perioada respectivă cu 20 de puncte lunar, respectiv 1,76 puncte pentru un an.
Mai susține recurentul că a depus adeverințele 2750 și 2751 pentru perioada de 5 ani cât a lucrat în și Irak, însă acestea nu au fost luate în considerare. Acest procedeu, în aprecierea recurentului, este greșit, deoarece abrogarea Decretului nr. 112/1965 nu putea să-i anuleze drepturile acordate cu 10 ani în urmă.
În carnetul de muncă se precizează că în perioada 13.09.1994-15.07.1999 recurentul a lucrat în condițiile grupei a II-a de muncă. Intimata nu a luat în considerare aceste mențiuni contestând încadrarea în condițiile grupei a II-a de muncă.
Mai susține recurentul că prin reducerea vârstei de pensionare se reduce și perioada de cotizare și, implicit va rezulta un punctaj mai mare. În plus, recurentul susține că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000.
Intimata Casa Județeană de Pensii D a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Susține că, până la data de 01.04.2001 au fost avute în vedere salariile înscrise în carnetul de muncă.
După 01.04.2001 s-au avut în vedere salariile brute individuale realizate de petent, declarate de unitate și pentru care a fost calculată contribuția de asigurări sociale.
În ceea ce privește neconcordanța dintre salariile avute în vedere la calculul pensiei și cele menționate în adeverința nr. 5676/14.02.2007, s-au aplicat prevederile art. 23 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Cu privire la activitatea desfășurată de recurent în și Irak, în desfășurător este înscris salariul menționat în carnetul de muncă la poz. 29-34.
În ce privește perioada 13.09.1994-15.07.1999, cât recurentul a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, intimata susține că nu se încadrează în prevederile HG nr. 1223/1990.
În ce privește susținerile recurentului referitoare la aplicarea art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, intimata susține că, la data pensionării, recurentul avea 63 de ani, vârsta standard de pensionare fiind de 62 de ani și 11 luni, astfel că art. 78 alin. 8 fost corect aplicat prin raportare la art. 41 din Legea nr. 19/2000, stagiul suplimentar fiind de o lună.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Din fișa de date privind activitatea în muncă depusă la dosar, rezultă că pentru luna iunie 2005 fost luată în calcul suma contributivă de - de lei, contrar mențiunilor din adeverința nr. 5676/14.02.2007, care atestă ca bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale suma de 46 055 000 lei.
Veniturile din celelalte perioade menționate de recurent, respectiv septembrie 2001, octombrie 2003, ianuarie 2006 și septembrie 2006 au fost corect preluate în fișa cu date privind activitatea în muncă, documentul în baza căruia se stabilește cuantumul pensiei, pe baza datelor culese din actele depuse în dosarul administrativ.
Potrivit art. 2 alin. e din Legea nr. 19/2000, sistemul public de pensii se bazează pe principiul contributivității, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Având în vedere acest principiu, legea stabilește modul de calcul al pensiilor în art. 78 alin. 1, potrivit căruia "unctajul p. anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice".
Cu alte cuvinte, dacă în anumite perioade cuantumul bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost diferit de cuantumul veniturilor brute lunare individuale, va fi avută în vedere acea bază de calcul. Numai începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 250/2007 au fost eliminate plafonările maxime ale bazei lunare de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale instituite anterior acestei date de dispozițiile art. 23 alin 3 din Legea nr. 19/2000.
De aceea, Curtea constată că raționamentul prezentat de recurent în legătură cu veniturile avute în vedere la stabilirea pensiei după data de 01.04.2001 este greșit, neputându-se susține cu argumente legale că salariile care trebuiau să fie avute în vedere sunt salariile realizate, din moment ce legea stabilește că se ia în calcul venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
În ceea ce privește mențiunile efectuate în carnetul de muncă la poz. 69 privind încadrarea în grupa a II-a de muncă a activității desfășurate în perioada 13.09.1994-15.07.1999, Curtea reține că această încadrare este atributul exclusiv al angajatorului și sindicatelor din unități, potrivit art. 2 din HG nr. 1223/1990, iar casele teritoriale de pensii nu au abilitarea legală de a cenzura mențiunile exprese din carnetele de muncă.
De aceea, intimata era obligată să menționeze în fișa cu date privitoare la activitatea în muncă această perioadă ca fiind lucrată în condițiile grupei a II-a de muncă. În consecință, chiar dacă aceste aspecte nu influențează cuantumul pensiei, ele trebuie menționate în cuprinsul deciziei de pensionare.
Este de menționat faptul că stagiul de cotizare realizat în condiții de grupa a II-a de muncă dă dreptul asiguratului la reducerea vârstei standard de pensionare, însă nu influențează cuantumul pensiei, întrucât nu acordă dreptul la reducerea stagiului complet de cotizare, contrar susținerilor recurentului.
Nici raționamentul expus de recurent cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000 nu este corect.
Într-adevăr, potrivit art. 78(8) din Legea nr. 19/2000, "asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
Folosind expresia "după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege", legiuitorul a înțeles să acorde acest beneficiu persoanelor care, deși au îndeplinit condițiile de pensionare pentru limită de vârstă, au continuat să contribuie la sistemul public de pensii. Legea nr. 19/2000 stabilește în art. 41 alin. 1 și 2 care sunt aceste condiții cumulative: vârsta standard de pensionare determinată conform alin. 2 și stagiul minim de cotizare.
Prin urmare, chiar dacă asiguratul s-a pensionat anterior împlinirii vârstei standard de pensionare prin valorificarea beneficiului oferit de art. 42 din lege, respectiv cu reducerea vârstei standard de pensionare, stagiul suplimentar se determină tot prin raportare la vârsta standard.
A considera că stagiul suplimentar se referă la vârsta standard redusă ar însemna acordarea unui dublu beneficiu asiguratului. Însă legiuitorul, reglementând în favoarea asiguraților care au desfășurat activitate în condițiile grupei I sau a II-a de muncă, a stabilit că aceștia beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără a reglementa în favoarea acestora și beneficiul majorării corespunzătoare a stagiului suplimentar.
Cu privire la aplicarea Decretului nr. 112/1965, critica recurentului este nefondată.
Potrivit rt. 198 din Legea nr. 19/2000, "a data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile referitoare la stabilirea vechimii în muncă pentru drepturi de asigurări sociale din Decretul nr. 112/1965 privind acordarea unor drepturi personalului muncitor trimis să lucreze în țări cu climă greu de suportat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 10 din 22 martie 1965, cu modificările ulterioare". Or, un text de lege nu poate fi aplicat după abrogarea sa expresă, unor situații juridice născute sub imperiul legii noi. În speță, situația juridică este reprezentată de deschiderea dreptului de pensie al contestatorului sub imperiul Legii nr. 19/2000.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul și va modifica sentința în sensul admiterii în parte a contestației și anulării parțiale a deciziei contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1654 din 25 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Modifică sentința în sensul că admite în parte contestația formulată de contestator.
Anulează parțial decizia nr. -/11.04.2007, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii
Obligă intimata să emită o nouă decizie, cu luarea în calcul pentru luna iunie 2005 sumei contributive de 46.055.000 ROL, iar pentru perioada 13.09.1994-15.07.1995 se va menționa că reprezintă stagiu efectuat în condițiile grupei a II-a de muncă, potrivit mențiunilor înregistrate la poz. 69 în carnetul de muncă al contestatorului.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
13.05.2008
Red.jud.---
4 ex/AS
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Manuela Preda Popescu
