Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 23/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 23/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 606/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în B, Calea nr. 19, jud. B, având ca obiect "contestație decizie de pensionare" împotriva deciziei numărul 1-- din 29.06.2007 emisă de instituția intimată.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentul contestator avocat și pentru intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la al doilea termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru, după care;
Apărătorul recurentului contestator depune la dosar cererea de renunțare la al doilea capăt de cerere din motivele de recurs, cu precizarea că recursul vizează capătul de cerere referitor la contestarea deciziei de pensionare pentru nevalorificarea adeverinței nr. 1086/02.11.2000 emisă de SC SA. Atașat cererii s-a depus xerocopia buletinului de identitate al recurentului. De asemenea,depune note scrise în apărarea recurentului. Învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Reprezentantul intimatei solicită a se lua act de cererea de renunțare a contestatorului-recurent la al doilea capăt de cerere din motivele de recurs. Învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Curtea constată cauza în stare de judecată și nemaifiind cereri de formulat acordă părților cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentuluisusține că recursul vizează nelegalitatea hotărârii pronunțată de Tribunalul Brăila în sensul dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța de recurs urmând să examineze cauza sub toate aspectele hotărârea în cauză fiind pronunțată fără cercetarea fondului.
Instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ în interpretarea unui adevăr la solicitarea recurentului de completare a probatoriului, respectiv expertiza contabilă. Din întâmpinare a rezultat că societatea a recunoscut faptul că recurentul a beneficiat de grupa a II-a de muncă.
Netemeinicia hotărârii este dată de nerespectarea dispozițiilor art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă deoarece motivarea instanței de fond respinge valorificarea adevărului fiind în contradicție cu actele depuse la dosar și cu punctul de vedere exprimat în întâmpinare.
În Ordinul 50/1990 modificat se precizează că doar funcția de mecanic se încadrează pentru grupele de muncă dar nu se rețin condiții deosebite pentru această funcție. Pentru determinarea funcției instanța de fond avea obligația de a verifica carnetul de muncă al recurentului avându-se în vedere că prin interpretarea și modificarea acestui ordin, prin scrisoarea Ministerului Muncii se recunoșteau retroactiv perioadele lucrate de contestator, acesta încadrându-se în grupa a II-a de muncă și la rubrica condiții deosebit de grele.
Pentru motivele invocate solicită admiterea recursului, casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea de probatorii sau admiterea recursului, pe fond admiterea contestației și la calculul vechimii în muncă să se aibă în vedere adeverința 1086/02.11.2000. Depune concluzii scrise, nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimateisolicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele descrise în întâmpinare și cele ce le va prezenta în continuare. Susține că meseria recurentului nu se regăsește la pct. 195 din Ordinul 50/1990 și deoarece răspunderea aparține Casei Județene de Pensii pentru sumele calculate apreciază că aceasta poate cenzura o adeverință emisă de angajator.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 606/26.09.2007 a Tribunalului Brăila, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, contestatorul a contestat decizia nr. 1--/29.06.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii
Contestatorul a arătat că la calcularea vechimii în muncă nu a fost luată în calcul adeverința nr. 1086/2.11.2000 din care reieșea că a lucrat în grupa a II-a de muncă. Totodată a susținut că, la solicitarea sa, i s-a eliberat o adeverință cu sporul de vechime, cuantumul orelor de noapte nefiind scos din lipsă de personal, fapt ce a dus la sigilarea arhivei în vederea preluării acesteia de către Arhivele Naționale
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Bam enționat că adeverința nr. 1086/2.11.2000 în mod corect și legal nu a putut fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie întrucât la data emiterii adeverinței Ordinul 50/1990 republicat nu prevedea la pct. 195 încadrarea în grupa a II-a de muncă muncitorului necalificat, electrocaristului, motostivuitorului, mecanicului (funcții pe care le deținea reclamantul conform adeverinței), preparatorii de conserve de legume, fructe și de conserve mixte fiind singurele categorii profesionale ce beneficiau de încadrarea în grupa a II-a de muncă. Conform scrisorii nr. 382/8.11.2000 (prin care s-a completat pct. 195 din anexa 2 din Ordinul 50/1990), apărută ulterior adeverinței, personalul muncitor și electricienii beneficiază de încadrarea în grupa a II-a de muncă maxim 70% din timpul efectiv lucrat, dar prin adeverință procentul acordat este de 70-100%, astfel că în mod corect nu a fost valorificată adeverința.
Referitor la adeverința privind sporurile de noapte pe care le-a încasat reclamantul, intimata a invocat dispozițiile art.18 al.1 din Legea nr.16/1996 și a arătat că eliberarea acestora revine în sarcina Direcției Județene Ba A rhivelor Naționale, Casa Județeană de Pensii neavând obligații în acest sens. Intimata a susținut că drepturile de pensie au fost corect și legal acordate și solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În drept s-au invocat prevederile Legii nr.19/2000, Ordinul 50/1990, Legea 16/1996.
La dosarul cauzei s-au atașat: decizia nr. 1--/29.06.2007, adeverințele nr. 1086/2.- și 35574/21.11.2006, carnetul de muncă al contestatorului.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată în fapt următoarele:
Prin decizia nr. 1--/29.06.2007 privind acordarea pensiei anticipată parțială, contestatorului i s-a stabilit o pensie de asigurări sociale de 257 lei, drepturile fiind stabilite începând cu data de 01.05.2007. S-a stabilit stagiul de cotizare realizat la 36 ani, 11 luni și 29 zile, punctajul mediu fiind de 0,87292. S-a reținut că adeverința nr. 1086/2.11.2006 nu a fost valorificată la grupa a II-a de muncă deoarece funcțiile îndeplinite nu se regăsesc la pct.195 din Ordinul 50/1990.
Potrivit adeverinței nr. 1086/2.11.2000 eliberată de SC SA contestatorul a lucrat la această societate în calitate de muncitor necalificat, electrocarist, motostivuitorist, mecanic, lucrând în secțiile de producție în aceleași condiții cu preparatorii de conserve. Consiliul managerial a hotărât că a lucrat în grupa a II-a de muncă după cum urmează: 1968.05.07 - 1968.03.28 - 100%; 1970.05.01 - 1972.09.01-80%; 1974.02.26 - 1978.03.10-80%; 1979.06.16 -1992.09.01 - 70%; 1993.01.01 - 1994.07.01 - 70%. SC SA a virat la bugetul statului cota de 28% CAS pentru grupa a II-a de muncă începând cu data de 1.04.1992 conform Legii nr. 49/1992.
În drept, potrivit pct. 195 din anexa 2 din Ordinul 50/1990 completat cu avizele date ulterior, beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă preparatorii de conserve de legume, fructe și de conserve mixte. Ulterior pct. 195 fost modificat ca urmare a scrisorii nr.382/MB/8.11.2000, prevăzându-se că beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă: a) personalul muncitor care prepară conserve de legume, fructe și de conserve mixte, personalul din laboratorul uzinal (interfazic) din întreprinderile de preparare a conservelor și de pe lângă întreprinderile de sere; b) personalul muncitor de întreținere (mecanici, electricieni). Perioada de timp și procentul lucrat în condiții deosebite de muncă era pentru cei de la lit. a) între 70 -100% din timpul efectiv lucrat, iar pentru lit. b) maxim 70% din timpul efectiv lucrat.
Față de dispozițiile legale reținute, tribunalul a constatat că la data emiterii adeverinței nr. 1086/02.11.2000 nici una dintre funcțiile deținute de către contestatorul la SC SA nu se înscria în prevederile pct. 195 din anexa 2 din Ordinul nr. 50/1990. Ulterior modificării doar funcția de mecanic se încadrează în prevederile pct. 195 lit. b), însă prin adeverință nu se menționează procentul lucrat în condiții deosebite de muncă în această funcție. Prin urmare, tribunalul a apreciat că în mod corect nu a fost luată în considerare adeverința nr. 1086/02.11.2000 la stabilirea pensiei cuvenite contestatorului.
În ceea ce privește adeverința privind sporurile de noapte s-a reținut că intimata Casa Județeană de Pensii B nu are obligația și competența eliberării unor astfel de adeverințe.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs contestatorul, considerând-o netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
Instanța de fond s-a pronunțat fără să ordone și alte probe și fără să lămurească situația, rezumându-se doar la a interpreta o adeverință, sens în care a solicitat trimiterea spre rejudecare pentru că nu s-a intrat în cercetarea fondului.
De asemenea, a susținut că instanța a interpretat eronat conținutul adeverinței iar din cartea de muncă se poate constata că în perioadele solicitate contestatorul a prestat munci care, ulterior, prin Ordinul nr. 50/1990, au fost recunoscute ca fiind încadrate în grupa a II-
În consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare iar, în subsidiar, casarea sentinței și admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 7 și 9.pr. civilă, art. 304 indice 1.pr. civilă.
Prin cererea de recurs, recurentul a precizat că înțelege să renunțe la al doilea capăt de cerere.
Intimata Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât Ordinul nr. 50/1991, în forma inițială, nu cuprindea și pct. 195, acesta fiind introdus în Ordinul nr. 50/1990 republicat la 31.08.1994, ca urmare a avizelor ulterioare.
În aceste condiții, a considerat că în mod corect și legal nu a fost valorificată adeverința nr. 1086/02.11.2000 emisă de
Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Nemulțumirea contestatorului recurent a constat în faptul că intimata Casa Județeană de Pensii B nu a valorificat adeverința nr. 1086/02.11.2000 emisă de SA
Din această adeverință se reține că, recurentul a lucrat în calitate de muncitor necalificat, electrocarist, motostivuitorist, mecanic, lucrând în secțiile de producție în aceleași condiții ca preparatorii de conserve.
De asemenea, reținem că, prin hotărâre a Consiliului managerial a fost stabilit că recurentul a lucrat în grupa a II-a de muncă cf. Ordinului nr. 50/1990 anexa 2, pct. 195 în diferite perioade, pentru care s-a virat la bugetul statului cota de 28 % CAS pentru grupa a II-a de muncă începând cu data de 01.04.1992.
Motivarea care a stat la baza refuzului intimatei de a valorifica și această adeverință a fost faptul că adeverința, nu este legală întrucât Ordinul nr. 50/1990 nu cuprindea pct. 195 în forma inițială, punct ce a fost introdus după data emiterii adeverinței.
Acest punct de vedere a fost însușit de către prima instanță, însă instanța de recurs nu este de acord cu o astfel de interpretare. Practic, intimata contestă legalitatea unei adeverințe care are la bază o hotărâre a Consiliului de administrație a societății emitente, unde a lucrat recurentul.
Ori, aceste susțineri sunt infirmate chiar prin dispozițiile art. 4 alineatul 3 din OUG nr. 4/2005 care prevăd că angajatorii poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea adeverințelor pe care le emit în vederea dovedirii sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare prevăzute la alineatul 2.
Față de aceste dispoziții legale, apreciem că intimata nu avea nici o calitate de a cenzura conținutul adeverinței atât timp cât legiuitorul nu instituie nici o obligație în sarcina acesteia și, ca urmare, nici răspundere.
Considerăm că intimata, prin interpretarea dată, a încălcat și principiul general de drept conform căruia "unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă".
În consecință, conform adeverinței depusă la dosar, contestatorul recurent a dovedit că a lucrat în grupa a II-a de muncă în perioadele reclamate, încadrându-se în prevederile OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Văzând considerentele expuse mai sus, apreciem aplicabil motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr. civilă urmând ca, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3.pr. civilă, să se admită recursul contestatorului cu consecința modificării sentinței civile recurate și în rejudecare.
Se va admite contestația și se va anula decizia de pensie nr. 1-17499/29.06.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B urmând ca să se emită o nouă decizie și cu luarea în calcul a perioadei în care contestatorul a lucrat în grupa a II-a de muncă pe perioadele 01.01.1991-01.09.1992 și 01.01.1994-01.07.1994 conform adeverinței nr. 1086/02.11.2000 emisă de
Menționăm că nu se poate trimite cauza spre rejudecare, așa cum solicită recurenta întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 312 alin. 5.pr. civilă, cauza fiind analizată pe fon de către prima instanță.
În baza disp. art. 246.pr. civilă, se va lua act de renunțarea recurentului la capătul de cerere eliberarea unei adeverințe care să cuprindă sporurile de noapte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 606/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- și, în consecință:
Modifică în t o sentința civilă nr. 606/26.09.2007 a Tribunalului Brăila și, în rejudecare:
ADMITE contestația.
Anulează decizia de pensie nr. 1--/29.06.2007 emisă de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în B, Calea nr. 19, jud. B și o obligă pe intimată să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a perioadei în care contestatorul a lucrat în grupa a II-a de muncă pe perioadele 01.01.1991 - 01.09.1992 și 01.01.1993 - 01.07.1994 conform adeverinței nr. 1086/02.11.2000 emisă de SC SA,
Ia act de renunțarea recurentului-reclamant la capătul de cerere pentru eliberarea adeverinței privind sporul de noapte.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 14 Ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 3: Benone Fuică |
Grefier, |
: - -
: 2 ex.//07 Februarie 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
