Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 232/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.232/2009
Ședința publică de la 26 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Crețoiu Victor JUDECĂTOR 2: Vesa Nicoleta
- - -JUDECĂTOR 3: Mureșan Monica
- - -judecător
-grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta și pârâta PHî mpotriva sentinței civile nr.1397/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 19 februarie 2009, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii H și a solicitat anularea deciziei de pensie nr.- din 21 aprilie 2008, obligarea pârâtei la emiterea unei alte decizii de pensie în care să i se valorifice și orele suplimentare astfel cum sunt prevăzute în adeverința nr.1031/16187/13.09.2007, să fie obligată pârâta la utilizarea în calculul punctajului mediu a stagiului complet de cotizare specificat în Anexa nr.3, din Legea nr.19/2000, corespunzător datei de 19.01.2008, dată de la care i s-au stabilit drepturile de pensie, respectiv 26,6 ani.
În motivarea cererii reclamanta susține că în mod greșit pârâta a refuzat să-i ia în considerare la calculul punctajului pentru pensie orele suplimentare cuprinse în adeverința nr.16187/13.09.2007, deși pentru aceste sume i s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale iar la calculul punctajului mediu s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 29,86 ani corespunzător perioadei aprilie 2014-iulie 2014.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile art.42 alin.1, art.77/2, art.78 alin.1, din Legea nr.19/2000.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru conform art.159 din Legea nr.19/2000.
Prin întâmpinare pârâta Casa Județeană de Pensii solicită respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
În motivarea cererii aceasta susține că solicitarea de valorificare a sumelor acordate cu titlu de ore plătite suplimentar nu este legală deoarece nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, nu sunt înregistrate în carnetul de muncă și nu există temei legal de valorificare la pensie.
În ce privește obligarea pârâtei la determinarea punctajului mediu anual să utilizeze stagiul complet de cotizare specificat în Anexa nr.3 din Legea nr.19/2000 corespunzător datei de 19.01.2008 este nelegal, deoarece la data pensionării reclamanta a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare datorită stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă, iar reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului 1 de la art.42 din lege operează numai în condițiile realizării stagiului complet de cotizare, care în cazul reclamantei este de 29 ani 8 luni.
Prin sentința civilă nr.1397/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii H și ca urmare s-a dispus anularea deciziei de pensie nr.- din 21.04.2008 și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să-i valorifice reclamantei sporul pentru orele suplimentare dovedite cu adeverința nr.1031/16187/13.09.2007, emisă de
S-a respins în rest acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din contractul individual de muncă și actele adiționale la acesta rezultă că reclamanta a beneficiat de spor de ore suplimentare, pârâta făcând în mod greșit interpretarea dispozițiilor art.164 din Legea 19/2000.
Cu privire la aplicarea unui stagiu complet de cotizare specificat de anexa 3 din Legea 19/2000, instanța a avut în vedere că față de data nașterii, 19.09.1954, reclamantei îi sunt aplicabile prevederile anexei 9 la Normele de aplicare a Legii 19/2000 aprobate prin Ordinul 340/2001 raportat la art.42 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți.
Prin recursul său, reclamanta a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii sale în integralitate.
Susține în motivare în esență că în mod greșit instanța nu a ținut cont de prevederile referitoare la stagiul complet de cotizare prevăzut la anexa 3 din Legea 19/2000, dând eficiență Ordinului 340/2001 care este inferior legii.
În drept invocă dispozițiile art.304 alin.7 și 9 Cod procedură civilă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Has olicitat admiterea recursului său, casarea/modificarea sentinței atacate în vederea respingerii în totalitate a acțiunii formulate.
În expunerea de motive arată că în mod greșit s-a dispus valorificarea așa-zisului spor de ore suplimentare când în realitate cele cuprinse în adeverință nu reprezintă "spor", nu are caracter permanent, nu există temei de valorificare a acestuia, până la 1.04.1992.
Cu alte cuvinte, pot fi valorificate sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care trebuie să fie înregistrate în carnetul de muncă potrivit art.164 alin.2 și 3 din Legea 19/2000 și cele care după 1.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
În consecință, susține că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, dar și ceea ce nu s-a dovedit, întrucât reclamantei nu i-a fost acordat niciodată spor ore suplimentare, iar temeiurile juridice indicate în adeverință nu se referă la ore suplimentare, ci la ore de noapte, respectiv la plata lor.
În drept invocă art.299, 304 Cod procedură civilă, Legea nr.19/2000 (art.164), Legea nr.3/1950 (art.50 alin.4), Legea 10/1972 (art.114) și Legea 57/1974 (art.72).
Reclamanta a formulat întâmpinare (15-17) la recursul Casei Județene de Pensii H, prin care a solicitat respingerea lui ca nefondat.
Casa Județeană de Pensii Haf ormulat și depus concluzii scrise (filele 24-29) și întâmpinare (filele 30-32), solicitând respingerea recursului reclamantei și admiterea recursului său.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și prin raportare la dispozițiile art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Recursul reclamantei este nefondat, urmând a fi respins în baza art.312 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Potrivit art.41(1) din Legea 19/2000:
"Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public".
Iar în baza art.42(1) din aceeași lege:
"Asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr.1".
În cazul reclamantei, a cărei dată de naștere este 09.1954, vârsta standard de pensionare este 59 ani, 10 luni (respectiv 07.2014) și trebuie să aibă un stagiu complet de cotizare de 29 ani și 8 luni.
Având în vedere că reclamanta a realizat un stagiu de cotizare de 29 ani și 8 luni cu includerea condițiilor deosebite de muncă, conform tabelului nr.1, reducerea vârstei standard de pensionare pentru acest stagiu este de 6,5 ani.
Faptul că atât Casa Județeană de Pensii, cât și instanța de fond au apreciat aplicabilitatea în speța de față a anexei 9 la Ordinul 340/2001 și nu a anexei 3 la Legea 19/2000, este dat de împrejurarea că anexa 3 vizează persoanele care la data pensionării au atât vârsta standard de pensionare, fără nicio reducere cât și stagiul complet de cotizare, ceea ce nu este cazul reclamantei care la data pensionării avea doar 53 ani și 4 luni, iar anexa 9 la Ordinul 340/2001 are în vedere vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare în funcție de data nașterii.
Ori, funcție de data nașterii (09.1954), reclamanta s-ar fi putut pensiona doar în iulie 2014, la o vârstă împlinită de 59 ani și 10 luni.
Cum însă i s-a aplicat reducerea de 6,5 ani, în continuare în mod corect Casa Județeană de Pensii a apreciat că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează în speța de față stagiul complet de cotizare de 29 ani și 8 luni și nu de 26 ani și 6 luni prevăzut de anexa 3 la Legea 19/2000, întrucât aceasta din urmă, la prima coloană, menționează perioada în care se deschide dreptul la pensie, conform eșalonării vârstelor standard de pensionare prevăzută de art.41 din lege, detaliate în funcție de data nașterii în anexa 9 Ordinului 340/2001.
Ceea ce solicită reclamanta vizează, pe de o parte, atât reducerea vârstei standard de pensionare cât și, pe de altă parte, reducerea stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, aceasta însemnând că petenta ar beneficia de două ori de facilitățile date de lege, fapt care nu are corespondent în prevederile anterior menționate și care privesc legislația asigurărilor sociale.
În privința recursului pârâtei Casa Județeană de Pensii H, acesta se privește a fi fondat, urmând a fi admis în conformitate cu dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, pentru următoarele motive:
Potrivit art.164 din Legea 19/2000:
"(1) La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1.07.1977;
b) salariile nete, de la data de 1.07.1977 până la data de 01.01.1991;
c) salariile brute, de la data de 1.01.1991.
(2) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.(1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.(1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare".
Conform acestor prevederi legale, rezultă că adeverința în litigiu nu poate fi valorificată deoarece:
În cuprinsul său, aceasta nu face mențiunea că reclamantei i s-a acordat vreun spor, ci a beneficiat doar de "ore și sume plătite suplimentar (în regim de ore suplimentare".
Apoi, din desfășurătorul care cuprinde perioada anilor 1973-2001 se constată că "orele suplimentare" efectuate nu au avut caracter "permanent" ci sporadic și nu cuprind un procent la salariu, ci doar "sume".
Mai mult decât atât, temeiurile de drept invocate în adeverință nu au nicio legătură cu "orele suplimentare" acordate, art.50 alin.4 din Legea 3/1950, art.114 din Legea 10/1972 și art.72 din Legea 57/1974 făcând vorbire despre orele de noapte și spor sau ore de muncă realizate în timpul nopții și nu pot sta deci ca temei la acordarea altor "ore".
Mențiunea din contractul individual de muncă și actele adiționale la acesta de acordare a sporului pentru ore suplimentare, reținută de instanța de fond, este în contradicție cu mențiunile din adeverința ce se solicită a fi valorificată, astfel că reiese că pe parcursul derulării raporturilor de muncă, în realitate, acest spor nu a fost acordat. Că este așa rezultă și din faptul că acest spor nu este menționat în carnetul de muncă.
În plus, un aspect deloc de neglijat îl reprezintă împrejurarea că acel contract individual de muncă și actele adiționale sunt datate 1.04.1991 și nu pot acoperi perioada anterioară pentru care reclamanta solicită valorificarea sporului de ore suplimentare, respectiv începând cu 1973.
Față de toate aceste aspecte, se constată o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor art.164 din Legea 19/2000, motiv pentru care Curtea va admite recursul pârâtei și va modifica sentința atacată în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantei.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta H împotriva sentinței civile nr.1397/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Modifică sentința atacată în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva aceleiași hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.NV
Tehnored.
3 ex/19.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Crețoiu VictorJudecători:Crețoiu Victor, Vesa Nicoleta, Mureșan Monica
