Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 233/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 233/R/2010
Ședința publică din 1 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Griga
JUDECĂTOR 3: Laura Dima
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, împotriva sentinței civile nr. 3320 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimatul, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul intimat, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este la primul termen de judecată, a fost declarat și motivat în termen și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 21 ianuarie 2010, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, la care a anexat adeverința nr. 69/22.02.2007 emisă de către SC SA și decizia de pensionare nr. 39437 din 30 iulie 2009 emisă de către Casa Județeană de Pensii
Reclamantul intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3320 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- s-a admis acțiunea înaintată de către reclamantul împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și, în consecință, fost anulată Decizia de respingere nr. R 39437/30.07.2009 emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii C să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru reclamant, cu luarea în calcul a perioadelor 01.09.1975-24.02.1976 respectiv 26.06.1977-01.05.1978 cât a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100% conform Adeverinței nr. 69/22.08.2007 emisă de
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia de respingere nr. /30.07.2009 reclamantului i s-a respins acordarea pensiei pentru limită de vârstă conform Legii 19/2000 (3).
In decizie se arată că stagiul realizat în grupele I si a II-a de muncă nu asigură reducerea necesară a vârstei standard de pensionare.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a nr.HG1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei respectiv, copia carnetului de muncă si adeverința cu nr.69/22.08.2007 rezultă că reclamantul a făcut dovada că în perioadele 01.09.1975-24.02.1976 și 26.06.1977-01.05.1978 a lucrat în grupa II-a de muncă în procent de 100%.
Așa fiind, instanța a considerat că intimata în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa a II-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, intimata, depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei a -II-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, ca urmare a încadrării reclamantului în grupa II-a de muncă pentru perioada specificată, intimata a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, în întâmpinarea depusă intimata nu face nici o referire la plata sau neplata contribuțiilor privind-o pe reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului pârâta a arătat că instanța de fond a greșit nu numai la acordarea nejustificată a grupei ci și la calculul stagiului de cotizare realizat de reclamantă.
În primul rând, totalul vechimii recunoscute este de 22 ani, 5 luni și 11 zile. Chiar dacă s-ar considera și perioada 01.09.1975-24.02.1976 de 100% (adică de fapt 5 luni și 23 zile), respectiv 26.06.1977-01.05.1978 (adică de fapt 10 luni și 5 zile) de 100% în grupa a II-a de muncă ar rezulta un total de 23 ani, 9 luni și 9 zile.
Reducerea acordată pentru 23 ani, 9 luni și 9 zile, legea acordă o reducere de 5 ani, conform tabelului nr.1 din Legea nr.19/2000.
Cum vârsta standard este de 65 ani - reclamantul fiind născut în 08.1950, rezultă că are o vârstă redusă de 60 ani. Însă la data cererii, reclamantul avea abia 58 ani și 9 luni.
Așadar pretențiile reclamantului sunt nefondate, deoarece nu se poate acorda o pensie limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei standard.
Prinîntâmpinareaînregistrată la data de 21 ianuarie 2010 reclamantul a solicitat respingerea ca nefondat a recursului arătând că este îndreptățit la acordarea drepturilor de pensie începând cu data de 01.09.2009.
S-a învederat că în conformitate cu art.44 din normele de aplicare a Legii nr.19/2000 aprobată prin ordinul nr.340/2001 la grupa a II-a se adaugă 2 ani, 10 luni și 12 zile perioadă recunoscută de Casa Județeană de Pensii în grupa a I-a de muncă, deci în total 25 ani, 3 luni și 23 zile și nu 23 ani, 9 luni și 9 zile, cum greșit s-a notificat în recurs.
Prin recunoașterea celor 16 luni rezultă că a realizat un stagiu total de 26 ani, 7 luni, 23 zile pentru care conform tabelului nr. 1 din Legea nr.19/2000 la 26 ani se acordă o reducere de 6 ani (anexa tabel nr.1).
Cum vârsta standard este de 65 ani a data de 30.08.2009,a împlinit 59 de ani. Din 65 ani se scad cei 6 ani, iar la data de 01.09.2009 a îndeplinit condițiile de pensionare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Deși nu a menționat expres, se reține că pârâta a formulat critici împotriva hotărârii primei instanțe care pot fi încadrate, conform art. 306 alin. (3) Cod procedură civilă, în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În mod corect a reținut instanța de fond că stabilirea grupelor de muncă în care sunt încadrate persoanele nu este atributul casei de pensii, care are doar competența de a stabili pensia în baza actelor depuse de asigurați (conform art. 82 alin. 2 din Legea 19/2000), inclusiv a adeverințelor emise de unități cu privire la încadrarea persoanelor în grupele de muncă.
De asemenea, conform principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea 19/2000 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a grupei a II-a de muncă, deși s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale aferente acesteia ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivității și anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Așa cum a arătat și recurenta, prin luarea în considerare și a perioadelor în care intimatul a desfășurat activitate de 100% în grupa a II-a de muncă conform Adeverinței nr. 69/22.08.2007 emisă de SC SA, respectiv 01.09.1975-24.02.1976 (5 luni și 23 zile) și 26.06.1977-01.05.1978 (10 luni și 5 zile), rezultă că acesta a realizat un stagiu total în grupa a II-a de muncă de 23 ani 9 luni și 9 zile, în condițiile în care 22 ani 5 luni 11 zile i-au fost deja recunoscuți de recurentă prin Decizia nr. 39437/30.07.2009 (fila 3 dosar fond).
Dar, așa cum s-a învederat și prin întâmpinarea la recurs și cum rezultă din decizia contestată în prezenta cauză, intimatul a desfășurat și 2 ani 10 luni și 12 zile în grupa I de muncă.
perioadele lucrate în grupa I și a II-a de muncă, conform prevederilor exprese ale art. 441din Capitolul B din Ordinul 340/2001 (pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 19/2000), rezultă că intimatul a desfășurat 26 ani 7 luni și 22 zile în condiții deosebite și are dreptul la o reducere a vârstei standard de pensionare de 6 ani conform art. 42 din Legea 19/2000.
Fiind născut în 30.08.1950, vârsta standard de pensionare a intimatului este de 65 de ani conform Anexei 9 din Ordinul 340/2001 și a art. 41 alin. (2) din Legea 19/2000. Reducând vârsta standard de pensionare cu 6 ani, rezultă că la împlinirea vârstei de 59 ani (30.08.2009) intimatul a îndeplinit condiția de vârstă pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Este adevărat că cererea pentru acordarea pensiei a fost depusă în data de 17.06.2009 (anterior datei de la care instanța apreciază că intimatul are dreptul la acordarea pensiei), însă în condițiile în care recurenta nu i-a recunoscut în mod nelegal întreaga perioadă desfășurată în grupa a II-a de muncă, vârsta de pensionare a fost împlinită anterior pronunțării hotărârii de către instanța de fond, care a obligat recurenta la emiterea unei noi decizii de pensie fără a indica data deschiderii dreptului la pensie, Curtea apreciază că sentința recurată este legală și temeinică, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În mod evident, recurenta urmează să emită decizia de pensionare pentru reclamant cu respectarea dispozițiilor menționate anterior referitoare la data la care acesta împlinește vârsta de pensionare.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 3320 din 16.11.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./Dact.
4 ex./24.02.2010
Jud.fond: și
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Daniela Griga, Laura Dima
