Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2380/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 8812/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2380R
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Zuluf Petronela Iulia
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind cererile de recurs formulate de recurentul-contestator și de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6302 din 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.12518/3/AS/2008, având ca obiect-contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-contestator prin avocat cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2008, lipsind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Se învederează faptul că la dosar recurentul-contestator a depus prin serviciul registratură la data de 06.04.2009 întâmpinare în 2 exemplare.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Recurentul-contestator, prin avocat solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat și respingerea recursului formulat de Casa de Pensii a Municipiului B pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6302/14.10.2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis, în parte, acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului B,
A anulat decizia de pensie nr. -/24.01.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3.
A obligat intimata, să emită o nouă decizie prin care să stabilească, în raport de un număr total de puncte realizat de 28,88363 și un punctaj mediu anual de 0,91694 începând cu 01.02.2008.
A obligat intimata la plata sumei de 1501,7 lei către contestator, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că petentului contestator i s-au deschis drepturile la pensie la data de 01.10.2008, conform mențiunilor din copia deciziei de stabilire a pensiei penru limită de vîrstă nr. -/24.01.2008 prin stabilirea eronată a numărului de puncte și a punctajului mediu anual, fără valorificarea tuturor veniturilor realizate de reclamant.
A mai reținut instanța de fond că expertiza contabilă efectuată în cauză a confirmat faptul deteminării eronate a drepturilor de pensie a reclamantului.
Împotriva acestei sentințe au declarat în termen legal recurs motivat recurentul și pârâta,care au criticat sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 alin. (9) Cod de procedură Civilă.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă arată că în speța de față, în mod eronat, instanța a admis în totalitate raportul de expertiza întocmit de un expert nespecializat în asigurări sociale și că singura instituție abilitată să efectueze aceasta operațiune este Ministerul Muncii; Ministerul Muncii Familiei si Egalității de Șanse este conform art.4, 1, alin.c, din HG nr.381/2007 singurul organ cu atribuții privind aplicarea legislației de protecție socială. " c) elaborează, implementează și dezvoltă sistemul informatic în domeniul de activitate al ministerului."
Precizează recurenta, că un raport de expertiza nu poate stabili un punctaj sau un cuantum pensiei (stabilirea pensiei fiind un atribut exclusiv al Casei de pensii), ci poate cel mult să precizeze ce anume nu s-a luat în calcul, unde anume s-a greșit lu preluarea datelor din carnetul de muncă, adeverințe, un raport de expertiză trebuie să fie un punct de reper pentru instanță.
Recurenta consideră că, instanța de fond, preluând in totalitate punctul vedere al expertului, și stabilind un anumit punctaj calculat cu aproximitate acesta (pe care casa locala de pensii 1-a contestat), își depășește atribuțiile puterii judecătorești, realizând astfel o imixtiune în activitatea unei instituții publice cu atribuții specifice și exclusive în domeniul pensiilor.
La rândul său recurentul reclamant, întemeindu-se pe disp. art. 304/1 proc.civ, în motivarea recursului său, a susținut că și-a început stagiul de cotizare in data de 23.02.1978, efectuându-și stagiul militar la UM 01305 pana la data de 10.06.1979, conform livretului militar seria - nr. 07103, depus la dosarul de fond. Conform art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea 19/2000, stagiul militar este asimilat stagiului de cotizare la calcularea drepturilor de pensie.
In perioada 16.10.1979 - 16.08.2002 recurentul a fost angajat la întreprinderea 23 August (actuala SC SA B), in funcția de controlor defectoscopic, locul său de munca fiind incadrat cu condiții speciale conform art. 20 din Legea nr. 19/2000
Conform art. 43 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, "Asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani in zona I de expunere la radiații sau de 17 ani in zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru Urnita de vârsta, indiferent de vârsta. "
In perioada 16.08.2002 - 31.01.2008 recurentul a beneficiat de stagiu asimilat de cotizare, in temeiul art. 38 alin. 1 lit. a) raportat la art. 40 lit. d) din Legea nr. 19/2000, fiind pensionat pentru invaliditate in conformitate cu Decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr. 1/-/31.10.2002, de asemenea depusa la dosarul cauzei.
La data de 24.01.2008, urmare a cererii de pensionare introdusa la data de 4 septembrie 2006, intimata a emis decizia de pensionare in mod corect anulata de instanța de fond, prin care a stabilit o pensie in cuantum de 503 lei, in care NU a fost calculat corect stagiul de cotizare aplicabil si nu au fost luate in considerare toate sporurile de care am beneficiat.
In vederea unei corecte determinări a drepturilor care mi se cuvin cu titlu de pensie pentru limita de vârsta am solicitat proba cu expertiza contabila.
Raportul întocmit urmare a analizării dosarului de pensionare al subsemnatului aflat la intimata si depus la dosar de către expertul desemnat de instanța a confirmat faptul ca in decizia de pensionare anulata a fost stabilit in mod eronat punctajul mediul anual realizat, si pe cale de consecința mi-au fost calculate greșit drepturile de pensie, nefiind luate in calcul in totalitate si in mod corect toate veniturile care mi se cuvin (fila 6 Raportului de expertiza aflat la dosarul de fond).
Insa, in raportul de expertiza au fost sesizate in mod corect doar o parte din erorile de calcul realizate in defavoarea mea la emiterea deciziei de pensionare contestate, nefiind luat in considerare locul de munca in condiții speciale al recurentului pe TOATA PERIOADA incepand cu data angajării (16 octombrie 1979) pana la data ieșirii la pensie de invaliditate (31 octombrie 2002), deci si pe perioada 16.10.1979 - 01.02.1990.
Desi s-au formulat obiectiuni la raportul de expertiza inclusiv sub aspectele criticate prin prezentul recurs, acestea au fost respinse de instanța de fond care in mod fundamental greșit a concluzionat din demersul diligent de a solicita angajatorului SA sa-mi elibereze o adeverința suplimentara, care sa confirme condițiile de lucru speciale (nocive-radiatii), inclusiv faptul ca acesta a beneficiat de venit sub forma sporului de radiații, ca intimata nu a avut la dispoziție la data emiterii deciziei atacate documente din care sa reiasă faptul ca am fost încadrat in loc de munca in condiții speciale (nocive - radiații) pe TOATA PERIOADA incepand cu data angajării (16 octombrie 1979) pana la data ieșirii la pensie de invaliditate (31 octombrie2002).
Continuând acest raționament greșit, instanța de fond a respins contestația sub aceste aspecte, confundând dovedirea sporului de condiții nocive (radiații) acordat cu dovedirea insasi a prestării muncii in condiții nocive pe perioada prevăzuta de lege pentru a beneficia de un stagiu complet derogator.
Faptul ca recurentul a fost incadrat in loc de munca in condiții speciale (radiații) grupele I sau II, conform art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 pe TOATA PERIOADA incepand cu data angajării (16 octombrie 1979) pana la data ieșirii la pensie de invaliditate (31 octombrie 2002), depășind stagiul minim de 15/17 ani prevăzut de Legea nr. 19/2000 REIESE DIN CARNETUL DE MUNCA DEPUS LA DOSARUL de pensionare in baza căruia intimata a emis decizia atacata si la dosarul cauzei (coloană 5).
Legea 19/2000 prevede ca:"Art. 20: In sensul prezentei legi, locurile de munca in condiții speciale sunt cele din. b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiații".
Conform art. 43 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, "Asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani in zona I de expunere la radiații sau de 17 ani in zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta. "
In conformitate cu art. 83 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 19/2000, "In cazul persoanelor ale căror cereri de pensionare au fost depuse cu depășirea termenului prevăzut la alin. (1) (ns.: data îndeplinirii condițiilor de pensionare), drepturile de pensie se acorda si se plătesc: a) de la data depunerii cererii, in cazul pensiei pentru limita de vârsta."
În concluzie,considerentele instanței de fond sunt total eronate sub aceste aspecte, iar la data emiterii Deciziei de pensionare intimata a avut la dispoziție documente care consemnează faptul ca am fost incadrat in loc de munca in condiții speciale (radiații) pe TOATA PERIOADA incepand cu data angajării (16 octombrie 1979) pana la data ieșirii la pensie de invaliditate (31 octombrie 2002). Instanța de fond a respins in mod eronat solicitarea subsemnatului de stabilire corecta a stagiului de cotizare aplicabil de 15-17 ani in temeiul art. 44 alin. 1 lit din Legea nr. 19/2000 si deci de recalculare in mod corespunzător a drepturilor de pensie cuvenite, precum si a achitării drepturilor de pensie de la data depunerii cererii de pensionare, 04.09.2006 conform art. 83 alin. 4 lit. a din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, recurentul a arătat că sentința atacata este criticabila sub aspectul omisiunii menționării in dispozitiv a obligației intimatei de a-i achita drepturile corect stabilite, inclusiv sumele care i se cuvin in plus fata de cele deja achitate pana la emiterea de către intimata a unei noi decizii cu luarea in calcul a numărului total de puncte realizate si a punctajului mediu anual corespunzător.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Nu s-au solicitat și administrat probe noi în faza recursului.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, ce în raport de dispoz.art. 306 alin.3 pot fi încadrate în dispoz.art. 304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă și din oficiu,potrivit dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursurile ca nefondate potrivit considerentelor ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii.
În cauza dedusă judecății, în raport de obiectul contestației cu care recurentul contestator a investit instanța de fond, ce îl constituia verificarea cuantumului drepturilor de pensie stabilite în favoarea sa prin decizia de pensie nr. -/24.01.2008, în mod just prima instanță a încuviințat proba cu expertiză judiciară contabilă solicitată la termenul de judecată din 03.06.2008, probă la care recurenta pârâtă, reprezentată prin consilier juridic, nu s-a opus potrivit mențiunilor din încheierea de ședință de la acel termen astfel că, susținerile acesteia privind caracterul neoportun al probei, efectuarea expertizei de un expert aparținând Biroului Local de Experți Tehnici și calculul greșit al drepturilor de asigurări stabilit de expert sunt lipsite de conținut juridic și urmează a fi respinse.
Prima instanță a dispus în mod legal obligarea recurentei la emiterea unei noi decizii de pensie, prin care să stabilească în favoarea intimatului, începând cu data de 01.02.2008, o pensie pentru limită de vârstă, pe baza unui punctaj mediu anual de 0,91694 puncte luând în considerare raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, ca urmare a erorilor de calcul ale recurentei și reținând greșita stabilire prin decizia emisă în cauză și recalculare și de achitare a diferenței drepturilor intimatei, în raport de dispozițiile art.155 lit.f din Legea nr.19/2000, nefiind fondate nici criticile referitoare la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și nici cea referitoare la faptul că hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Mai mult, exigențele art. 6 paragraf 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impun ca deciziile instituțiilor administrației de stat, prin care se statuează asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil ale persoanei - o asemenea decizie fiind și cea de pensie - să fie supuse cenzurii instanței judecătorești ca organ independent și imparțial, astfel cum s-a statuat în Hotărârea CEDO în cauza Glod împotriva României, fiind nefondate și susținerile recurentei privind imixtiunea instanței în activitatea Casei de Pensii a Municipiului B ca instituție cu atribuții exclusive în domeniul pensiilor.
Trecând la analiza recursului formulat de către recurentul reclamant, C reține că prin decizia nr. -/24.01.2008 recurenta pârâtă a dispus trecerea la limită de vârstă a pensiei de invaliditate de care beneficia primul de la data de 16.08.2002, începând cu 01.02.2008, beneficiarul pensiei având vârsta de 51 ani și 3 luni, reprezentând vârsta standard de pensionare de 63 ani și 3 luni, redusă datorită condițiilor speciale de muncă cu 12 ani, corespunzătoare activității de 21 ani 5 luni și 15 zile realizate în grupa I de muncă și un stagiu de cotizare total de 40 de ani și 20 de zile.
Este adevărat că, în ceea ce privește perioada 16.10.1979 - 01.04.2001, aceasta a fost realizată de către recurentul contestator din grupa I de muncă, astfel cum rezultă și din mențiunile de la poziția 68 din carnetul de muncă al asiguratului, aflat la fila 31 din dosarul instanței de fond, însă cu toate acestea activitatea susmenționată desfășurată de către recurent la fosta Întreprindere 23 August, actuala SC SA, nu poate fi asimilată în lipsa unei dovezi exprese în acest sens ca activitate " în zonele I și II de expunere la radiații", în sensul dispoz.art. 20 alin.1 lit.b din Legea nr. 19/2000, contrar susținerii recurentului ce apar ca nefondate.
Nu există corespondența în sensul pretins de către recurent între activitatea desfășurată în grupa I de muncă, prevăzută de legislația anterioară și dispozițiile art. 20 alin.1 lit.b din Legea nr. 19/2000 astfel că, prin urmare, recurentului contestator nu îi erau aplicabile dispozițiile art. 43 al.3 din Legea nr. 19/2000, modificată, cu atât mai mult cu cât art. 43 alin.4 din acest act normativ prevede că, "criteriile de încadrare a activităților de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I și II de expunere la radiații se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și a Ministerului Sănătății, în urma consultării Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Mai mult, după cum corect a reținut și instanța fondului, potrivit dispoz.art. 7 alin.3 ale OUG nr. 4/2005 și art. 89 al.1 din Legea nr. 19/2000, recurentul contestator are posibilitatea de a prezenta casei de pensii acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale în vigoare, din care rezultă alte date și elemente referitoare la drepturile cu caracter salarial pentru a obține modificările legale pretinse în privința drepturilor sale de pensie.
Curtea apreciază ca nefondate și susținerile recurentului - contestator, referitoare la neluarea în considerare de către instanța fondului a tuturor sporurilor de care recurentul a beneficiat și a încadrării întregii activități desfășurată de acesta, de la data angajării până la deschiderea pensiei de invaliditate, câtă vreme din înscrierile carnetului de muncă al recurentului, la poziția 68, a rezultat ca fiind lucrată în grupa I de muncă doar perioada 16.10.1979 - 01.04.2001, iar recurentul nu a prezentat acte doveditoare în sensul susținerilor sale.
Mai mult, în raport de dispoz.art. 82 al.2 din Legea nr. 19/2000, pensia se stabilește în condițiile în care "cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului"; prin urmare, eventualele adeverințe din care să rezulte alte date decât cele menționate în carnetul asiguratului, cum ar fi cele referitoare la sporul de radiații pretins și perioada 01.04.2001-31.10.2002, obținute de recurentul contestatorulterior emiterii deciziei contestate, și nedepuse de acesta la casa locală de pensii, în mod evident, nu puteau fi avute în vedere de organul de pensii la stabilirea drepturilor de pensie; în plus, după cum s-a menționat mai sus,recurentului îi sunt aplicabile dispoz.art. 89 alin.1 din Legea nr. 19/2000 și art. 7 al.3 al OUG nr. 4/2005, iar potrivit dispoz.art.1169 cod civil sarcina probei, în privința drepturilor pretinse, revenea recurentului, acesta neachitându-se de obligația procesuală menționată.
Nefondate sunt și susținerile recurentului contestator, referitoare la pretinsa omisiune de către instanța fondului, de a menționa în dispozitivul hotărârii cuantumul diferențelor de pensie ce urmează a fi achitat de recurenta-intimată, reprezentând diferența dintre pensia cuvenită conform legii și cea efectiv achitată, câtă vreme recurentul contestator, prin cererea introductivă de instanță nici nu a investit instanța fondului cu o asemenea cerere; ori potrivit dispoz.art. 129 alin.6 Cod pr.civilă, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor art.312 al.1 Cod pr.civilă, va respinge, ca nefondate ambele recursuri, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul-contestator și de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6302 din 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.12518/3/AS/2008.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 10.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/8.05.2009
Jud. fond:
Președinte:Comșa Carmen Georgiana
Judecători:Comșa Carmen Georgiana, Zuluf Petronela Iulia
