Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2397/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 322/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr.2397R

Ședința publică de la 10 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana

JUDECĂTOR 2: Zuluf Petronela Iulia

JUDECĂTOR -- -

GREFIER -

Pe rol judecarea cauzei privind cererea de recurs formulată de recurentul -contestator și de recurentul-intimat Serviciul Român de Informații, împotriva sentinței civile nr.6161 din 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.1218/3/AS/2008, având ca obiect-contestație decizie pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-intimat Serviciul Român de Informații, prin consilier juridic, ce depune delegație la dosar, lipsind recurentul-contestator.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se învederează faptul că recurentul-contestator a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 07.04.2009, întâmpinare în 2 exemplare.

Se comunică recurentului-intimat, prin consilier juridic, un exemplar al întâmpinării.

Recurentul-intimat, prin consilier juridic, depune la dosar întâmpinare, căreia înțelege să-i dea caracter de note scrise.

Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.

Recurentul-intimat, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat, și respingerea recursului formulat de ca lipsit de interes, având în vedere că prin sentința civilă acestuia i se dă dreptate.

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.6161 din 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.1218/3/AS/2008, a fost admisă, în parte, acțiunea principală și,în întregime, acțiunea conexă formulate de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Serviciul Român de Informații, au fost anulate deciziile nr.1/18.01.2007, nr.6/16.03.2007, nr.88465/07.09.2007 și nr.16/16.11.2007, emise de pârâtă, a fost obligată pârâta să emită o decizie de pensionare pentru vechimea în serviciul militar d e 29 ani 10 luni și 28 zile, conform Legii nr.164/2001 republicată, începând cu data de 03.09.2006.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, capetele de cerere privind luarea în calcul pentru limită de vârstă la pensia militară de stat, pentru perioada 22.03.1992 -01.10.1999, a despăgubirilor echivalente cu pensia pentru perioada 01.05.2001 -01.05.2004 și a daunelor morale, în cuantum de 50.000 lei.

A reținut instanța de fond că reclamantul a fost cadru militar în activitate 20 de ani, 10 luni și 3 zile, respectiv în perioada 11.09.1970-30.07.1991.

De asemenea, instanța a reținut că reclamantul a lucrat în perioada 16.08.1973 - 7.11.1989 în grupa I de muncă, pentru care, potrivit Decretului nr.6/1976, se mai adaugă 8 ani vechime, iar în perioada 1.04.1990 - 30.07.1991 grupa I de muncă, cumulând încă 6 luni de vechime, în total fiind de 29 de ani, 4 luni și 3 zile.

Instanța a considerat că reclamantul îndeplinește în mod cumulativ condițiile privind acordarea pensiei militare de stat, conform art.15 din Legea nr. 164/2001, respectiv vechimea de cel puțin 15 ani ca militar activ și vârsta de 55 de ani, admițând acest capăt de cerere.

Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la luarea în calcul a vechimii în muncă pe perioada 22.03.1992 - 1.10.1998 la stabilirea pensiei militare, conform art.77 din Legea nr.164/2001, plata despăgubirilor morale în sumă de 50.000 lei și a despăgubirilor echivalente cu pensia pentru perioada 1.05.2001 - 1.05.2004, instanța a avut în vedere că această prevedere nu se aplică în cazul pensiei militare de stat, ci doar la pensia pentru limita de vârstă, când se împlinesc condițiile pentru aceasta, conform art.41 din Legea nr.9/2000 sau pentru pensia anticipată sau anticipată parțial, prevăzute de art.49 și 50 din Legea nr.19/2000.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul legal, contestatorul și intimatul Serviciul Român de Informații.

În motivarea recursului, contestatorul a arătat că sentința primei instanțe este parțial netemeinică și nelegală, solicitând să-i fie luată în calculul pensiei și vechimea realizată în sistemul public, începând cu data de 03.09.2006.

Astfel, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că nu sunt aplicabile prevederile art. 77 alin.1: "Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat și perioadele recunoscute în condițiile legii până la data intrării în vigoare a prezentei legi", prin această prevedere legiuitorul dorind să respecte principiul egalității, întrucât contractul de asigurare al contestatorului a început sub imperiul vechii legi și a fost finalizat sub imperiul noii legi a pensiilor militare.

Prin recursul formulat, întemeiat în drept pe dispozițiile art.299, art.304 pct.7 și 9 și art.3041pr.civ. recurentul-intimat a criticat faptul că instanța de fond a obligat Serviciul Român de Informații să emită o nouă decizie de pensionare pentru vechimea în serviciu militar d e 29 ani, 10 luni și 28 de zile, conform Legii nr.164/2001 republicată, începând cu data de 03.09.2006, arătând că, deși în considerentele hotărârii criticate completul a reținut în mod just că vechimea totală care a stat la baza stabilirii dreptului de pensie militară de 29 ani, 4 luni și 3 zile, dispozitivul sentinței prevede, în mod paradoxal, obligarea instituției ca, la stabilirea pensiei militare, să ia în calcul o vechime de 29 ani, 10 luni și 28 zile (astfel cum a solicitat autorul contestației).

Astfel cum a reținut doctrina unanim acceptată în materie, în sistemul procesual tradițional, motivarea are un rol deosebit de important, aceasta fiind o puternică garanție a imparțialității judecătorului, a calității actului de justiție. Totodată, considerentele oferă posibilitatea de a cunoaște conținutul motivelor ce au determinat pronunțarea unei anumite hotărâri judecătorești. Numai astfel hotărârea are rol educativ, devine convingătoare, atât pentru părți cât și pentru cei care asistă la judecată.

Față de cele de mai sus, s-a susținut că în mod absolut just considerentele sentinței atacate rețin o vechime totală în serviciu de 29 de ani, 4 luni și 3 zile, din care 20 de ani, 10 luni și 3 zile contestatorul a fost cadru militar în activitate, iar 8 ani și 6 luni reprezintă sporul pentru perioadele în care a desfășurat activități în grupele superioare de muncă, cele anterior menționate fiind în contradicție cu dispozitivul hotărârii.

Prin întâmpinare, recurentul-intimat Serviciul Român de Informații a invocat excepția lipsei de interes a recursului declarat de contestator, arătând că prin promovarea căii de atac de către acesta nu s-a justificat interesul actual al contestatorului, având în vedere dispozițiile sentinței atacate. Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului contestatorului, ca nefondat.

De asemenea, recurentul-contestator a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului declarat de Serviciul Român de Informații, ca nefondat.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenți, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:

În cea ce privește recursul declarat de contestatorul, Curtea apreciază că acesta justifică un interes actual și un folos practic urmărit prin promovarea căii de atac, în condițiile în care prin sentința primei instanțe acțiunea principală a fost admisă în parte, fiind respins și capătul de cerere referitor la luarea în calculul vechimii în muncă pentru perioada 22.03.1992 - 01.10.1998.

Drept consecință, Curtea va respinge excepția lipsei de interes și va proceda la analiza criticilor formulate de recurentul.

Astfel, instanța apreciază că în mod corect pretențiile contestatorului au fost admise numai în parte, întrucât, potrivit deciziei de casare nr.841/R/20.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, ale cărei dispoziții sunt obligatorii pentru instanța de fond sub aspectul dezlegării date problemei de drept, s-a stabilit faptul că în speță, contestatorul se află în situația reglementată de art.15 din Legea nr.164/2001, în conformitate cu care "adrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar d e cel puțin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar".

În aceste condiții, dispozițiile art.77 alin.1 din Legea nr.164/2001, nu își găseau aplicarea în cauza dedusă judecății, după cum în mod corect a constatat și prima instanță.

Față de cele mai sus arătate, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de recurentul-contestator, ca nefondat.

Trecând la examinarea recursului declarat de recurentul Serviciul Român de Informații, Curtea constată ca fiind fondate criticile formulate de acesta, referitoare la faptul că există o contradicție între considerentele și dispozitivul hotărârii primei instanțe, privitor la vechimea în serviciul militar realizată de contestator.

Astfel, în considerentele sentinței se reține în mod corect o vechime totală în serviciu de 29 de ani, 4 luni și 3 zile, din care 20 de ani, 10 luni și 3 zile contestatorul a fost cadru militar în activitate, iar 8 ani și 6 luni reprezintă sporul pentru perioadele în care a desfășurat activități în grupele superioare de muncă, iar în dispozitivul hotărârii intimatul este obligat să emită o decizie de pensionare pentru o vechime în serviciul militar d e 29 de ani, 10 luni și 28 de zile, deși această solicitare a contestatorului este lipsită de suport probator.

Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de recurentul Serviciul Român de Informații, și va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că va obliga pârâta să emită o deciziei de pensionare pentru o vechime în serviciul militar d e 29 de ani, 4 luni și 3 zile, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția lipsei de interes a recursului declarat de recurentul.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței civile nr.6161 din 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.1218/3/AS/2008.

Admite recursul declarat de recurentul Serviciul Român de Informații, împotriva aceleiași sentințe.

Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că:

Obligă pârâta să emită o deciziei de pensionare pentru o vechime în serviciul militar d e 29 de ani, 4 luni și 3 zile.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact. /2ex

22.05.2009

Jud. fond:;

Președinte:Comșa Carmen Georgiana
Judecători:Comșa Carmen Georgiana, Zuluf Petronela Iulia

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2397/2009. Curtea de Apel Bucuresti