Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2479/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.536/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2479/
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.2498 din data de 15.09.2008 pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-având ca obiect "contestație decizie pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea procedează la identificarea intimatului-reclamant, acesta legitimându-se cu seria nr.- eliberată de Poliția Municipiului de Vede la data de 12.02.2002.
Intimatul-reclamant întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente asupra motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii T, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate ca fiind temeinică și legală.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.05.2008 pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări sociale și Contencios Administrativ Fiscal sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii T, solicitând obligarea pârâtei să emită o decizie de recalculare a pensiei începând cu data de 01.09.2005, conform dispozițiilor OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.2498/15.09.2008 Tribunalul Teleormana respins excepția tardivității introducerii contestației, a admis cererea formulată de reclamantul și a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii T să emită reclamantului o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.09.2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani; a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în valoare de 200 de lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate în baza OUG nr.4/2005 prin decizia nr.85581/31.08.2005, începând cu 01.09.2005, fiind determinat un punctaj mediu anual recalculat de 1,63476 puncte, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Întrucât reclamantul a realizat în grupa I de muncă un stagiu de cotizare de 36 ani și 18 zile, tribunalul a considerat că sunt incidente dispozițiile art.14 al.1 și 2 din Legea nr.3/1977, astfel încât stagiul complet de cotizare este în cazul reclamantului de 20 de ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 28.11.2008 pârâta Casa Județeană de Pensii T, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 21.01.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs neîntemeiate în drept, recurenta-pârâtă a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, anularea hotărârii și menținerea deciziei de recalculare nr.85581/31.08.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii
Arată recurenta-pârâtă că a fost greșit respinsă excepția tardivității introducerii acțiunii împotriva acestei decizii de recalculare a drepturilor de pensie în baza OUG nr.4/2005.
Pe fondul cauzei, se critică stagiul de cotizare de 20 de ani reținut de instanță, arătându-se că drepturile de pensie ale intimatului-reclamant au fost deschise în baza Legii nr.3/1977, astfel încât vechimea prevăzută în art.8 este de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, iar nu 20 de ani cum susține reclamantul. Procedând în această manieră, instanța a răpit reclamantului dreptul de a beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr.218/2008.
În fine, consideră recurenta-pârâtă nelegal și nejustificat faptul că a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Deși criticile de recurs nu sunt încadrate de parte între motivele limitativ prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, din dezvoltarea acestora Curtea consideră că hotărârea instanței de fond poate fi analizată prin raportare la motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, referitor la greșita interpretare și aplicare a legii.
Un prim aspect criticat de recurenta-pârâtă vizează soluția dată asupra excepției tardivității formulării contestației împotriva deciziei.
Din modul de formulare a petitului cererii de chemare în judecată, se constată că a investit instanța de judecată cu o cerere de obligare a Casei de Pensii a Municipiului B la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei. Nu s-a contestat așadar decizia de pensie nr.85581/31.08.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii T, nu s-a solicitat anularea acesteia, astfel că o eventuală tardivitate a formulării contestației nu poate fi pusă în discuție. Termenul de 45 de zile prevăzut de art.87 din legea pensiilor coroborat cu art. 7 alin. 7 din OUG nr. 4/2005, poate fi aplicat numai dacă s-ar fi solicitat anularea acestei decizii.
În plus, Curtea constată că cererea reclamantului a fost analizată de prima instanță în condițiile prevăzute de art.7 al.3 din OUG nr.4/2005, normă care permite asiguraților care au drepturi de pensie deschise în baza Legii nr.3/1977 să adreseze caselor teritoriale de pensii cereri de recalculare a drepturilor lor în măsura în care prezintă adeverințe sau alte înscrisuri din care rezultă alte date cu privire la activitatea în muncă decât cele ce se găsesc în evidențele caselor locale de pensii. Ori, tocmai o astfel de cerere a formulat intimatul-reclamant, învederând o situație care era de natură să modifice stagiul său de cotizare reținut de instituția recurentă.
Critica ce vizează fondul cauzei va fi de asemenea înlăturată de către
Drepturile de pensie ale intimatului-reclamant au fost deschise în temeiul Legii nr.3/1977 la 01.09.1999, fiind emisă decizia nr.85581/06.10.1999 de către Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului T - Oficiul de Pensii. Se menționează în această decizie vechimea totală în muncă de 57de ani, 3 luni și 18 zile întregită la 57 de ani, din care activitate în grupa I de muncă timp de 38 de ani, 3 luni și 18 zile. Ulterior, drepturile de pensie ale intimatului-reclamant au fost supuse recalculării prevăzute de OUG nr. 4/2005, determinându-se în acest sens punctajul mediu anual și cuantumul pensiei după procedura prevăzută de art.78 din Legea nr.19/2000. A fost emisă în acest sens decizia de pensie nr.85581/31.08.2005 în care punctajul mediu anual a fost calculat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, aspect contestat de către reclamant în cauza de față.
În acord cu opinia Tribunalului, Curtea apreciază că acest stagiu de cotizare este de 20 de ani, iar nu stagiul de cotizare de 30 de ani prevăzut de art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000.
Întrucât drepturile de pensie ale intimatului-reclamant s-au deschis în baza legii anterioare, Legea nr.3/1977, pârâta trebuia să dea eficiență dispozițiilor art.4 raportat la art.1 din OUG nr.4/2005, precum și dispozițiilor art.2 alin.1 și 3 din anexa 1 la HG nr.1550/2004 care cuprinde normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public. Așadar, stagiul complet de cotizare în cazul intimatului-reclamant trebuie să fie cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Ori, art.8 din Legea nr.3/1977 prevedea că are dreptul la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă personalul muncitor cu o vechime în muncă de minim 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile și cu condiția împlinirii vârstei de 62 de ani bărbații și 57 de ani femeile. Așadar, se prevedea o dublă condiție, o vechime în muncă și împlinirea unei anumite vârste de pensionare.
În art.14 alin. 1 din Legea nr.3/1977, se prevedea o situație specială pentru persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care se încadrau în baza legii în grupa I de muncă, stipulându-se că la stabilirea pensiei se ia în calcul 1 an și 6 luni pentru fiecare an lucrat în grupa I de muncă. De asemenea, aceste persoane aveau dreptul de a se pensiona la cerere la împlinirea vârstei de 52 de ani pentru bărbații care desfășuraseră activitate în grupa I de muncă, respectiv 50 de ani pentru femei (art. 14 alin. 3).
O reglementare similară exista și pentru munca desfășurată în grupa a II-
Din reglementarea cuprinsă în art.14 din Legea nr.3/1977 rezultă că legislația anterioară permitea anumitor persoane să obțină pensie atât cu reducerea stagiului general de cotizare de 30 de ani la 20 de ani, cât și cu reducerea vârstei de pensionare de la 62 de ani la 52 de ani, în cazul bărbaților.
Ori, în măsura în care legea în vigoare la data pensionării intimatului-reclamant îi permitea acestuia obținerea dreptului de asigurare socială pe baza a 20 de ani de muncă în grupa I, conform reglementării expuse anterior, beneficiul legii trebuie păstrat și prin raportare la noua lege, punctajul anual al intimatului trebuind a fi determinat prin raportare la un stagiu de cotizare de 20 de ani. De altfel, aceste condiții au fost apreciate îndeplinite la data respectivă și de către casa de pensii care a emis o decizie de acordare a pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, cu vechime integrală.
A nu proceda în acest fel, ar însemna o dezavantajare evidentă a intimatului-reclamant.
În fine, referitor la nemulțumirea recurentei de a fi fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, Curtea observă că în primul grad de jurisdicție instituția chemată în judecată a căzut în pretenții, astfel că în temeiul art.274 Cod pr.civilă, a fost în mod corect obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant și care are dreptul la recuperarea lor câtă vreme partea pârâtă se află în culpă procesuală.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat și va păstra în tot hotărârea tribunalului care a făcut o corectă analiză și aplicare a legii în materia recalculării pensiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.2498 din data de 15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./14.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
