Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2487/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi nr.8834/2008

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.2487/

Ședința Publică din data de 14 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca

JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6002 din data de 30.09.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17119/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-contestatoare - având ca obiect "obligația de a face ".

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului și intimata-contestatoare .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 31.03.2009 de către intimata-contestatoare întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse, pe această cale solicitând judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.

De asemenea, se mai arată că și recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului Bas olicitat prin motivele de recurs formulate în cauză judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.

Curtea, constatând că în cauză ambele părți au solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.6002/30.09.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatoarea în contradictoriu cu Casa de Pensii Municipiului B, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie conform OUG nr. 4/2005 prin valorificarea mențiunilor din adeverințele nr. 824/06.12.2004 și nr. 822/06.12.2004 emise de SC SA cu privire la veniturile suplimentare, începând cu 01.12.2005, să emită o nouă decizie în acest sens.

A anulat decizia nr. -/10.04.2008 emisă de 2; a obligat intimata să emită o nouă decizie de trecere la pensia pentru limită de vârstă în care să valorifice cele arătate mai sus.

A obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu 01.12.2005, și a respins cauza sub aspectul cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată

În considerente a reținut că intimata-contestatoare a fost pensionată începând cu data de 01.10.1999, prin decizia nr. -/1994, privind acordarea pensiei de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977.

Pensia de invaliditate a contestatoarei a fost recalculată în baza OUG nr. 4/2005, începând cu 01.12.2005.

Prin decizia nr. -/10.04.2008 emisă de 2 contestatoarea a fost trecută la pensie pentru limită de vârstă începând cu 01.02.2007.

Conform mențiunilor din adeverințele nr.824/06.12.2004, nr. 822/06.12.2004 emise de SC SA, contestatoarea a obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care a fost inclus în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.

Contestatoarea a înaintat, o cerere de recalculare a drepturilor de pensie în conformitate cu OUG nr. 4/2005 pe baza actelor doveditoare care evidențiau veniturile suplimentare obținute de aceasta la foștii angajatori.

Tribunalul a reținut că intimata nu a răspuns cererii de recalculare, refuzul intimatei de valorificare a veniturilor suplimentare constituind o încălcare a principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) și art. 155 din Legea nr. 19/2000.

Astfel, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.

Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii

Economice" și reținând răspunsul intimatei în sensul respingerii nejustificate de recalculare a drepturilor de pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare obținute de contestatoare; Tribunalul a admis acțiunea în parte, a obligat intimata la recalcularea drepturilor de pensie conform OUG nr. 4/2005 prin valorificarea mențiunilor din adeverințele nr. 824/06.12.2004 și nr. 822/06.12.2004 emise de SC SA cu privire la veniturile suplimentare, începând cu 01.12.2005 și să emită o nouă decizie în acest sens, a anulat decizia nr. -/10.04.2008 emisă de 2, a obligat intimata să emită o nouă decizie de trecere la pensia pentru limită de vârstă în care să valorifice cele arătate mai sus.

Pentru că recurenta-contestatoare a primit drepturile de pensie mai mici decât cele care i se cuveneau instanța a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu 01.12.2005.

Pentru că nu s-a făcut dovada unor cheltuieli de judecată instanța a respins cauza sub acest aspect, ca neîntemeiată.

Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.

În susținerea recursului a arătat că, în fapt, prin cererea de chemare în judecată, așa cum a fost completată, reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună emiterea unei decizii de pensionare prin valorificarea în calculul drepturilor de pensie, a veniturilor suplimentare menționate în adeverințele nr. 824/06.12.2004 și nr. 822/06.12.2004 emise de SC SA, începând cu data de 01.12.2005.

Privitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de reclamantă, solicită respingerea acțiunii și a învederat instanței că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, respectiv din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale".

Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 01.07.1977, se înscriau salariile brute, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 01.01.1991, salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.

Din cele menționate anterior, rezultă că la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii, și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Veniturile suplimentare obținute de reclamant nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12 din Legea nr.57/1974, privind "retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară".

Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164 alin.1 din Legea 19/2000.

Tocmai de aceea legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul drepturilor pensie. De aceea, orice interpretări extinctive contravin textului de lege.

Mai mult, textul OUG nr. 4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG nr. 4/2005.

Recurenta-reclamantă a învederat instanței că nu pot fi reținute hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul de admitere a cererii, întrucât nu au relevanță juridică în cauză, deoarece în sistemul de drept românesc, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, pentru că, așa cum a reliefat și literatura de specialitate, organele judecătorești aplică legea, nu creează legea.

În drept, a invocat dispozițiile art.304, pct.4 si 9, art.3041pr. civ. dispozițiile Legii nr.49/1992 privind modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale și ale Legii nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu completările și modificările ulterioare.

Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.

Într-adevăr, în mod legal și temeinic a statuat prima instanță că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.

În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele depuse la dosar.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.

Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea

pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.

Or, veniturile suplimentare obținute de petentă au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.

Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.

Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru ca soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Prin urmare, în mod legal și temeinic, în exercitarea unei competențe proprii, conform prevederilor exprese ale art. 155 lit. e) și f) din Legea nr. 19/2000 prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverințele depuse la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6002 din data de 30.09.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.04. 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

GREFIER,

Red:

Tehnored:

2 EX./22.04.2009

Jud. fond:

Președinte:Ilie Nadia Raluca
Judecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2487/2009. Curtea de Apel Bucuresti