Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2766/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.385/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2766/
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulată de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului și de recurentul-contestator împotriva sentinței civile nr.6969 din data de 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20829/3/AS/2008 - având ca obiect "contestație decizie pensionare".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-contestator personal, lipsind recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care: Curtea procedează la identificarea recurentului-contestator, acesta legitimându-se cu seria nr.- eliberată de către Secția nr.15 Poliție la data de 18.04.2001.
Recurentul-contestator arată că în această fază procesuală înțelege să solicite încuviințarea probei cu înscrisuri în susținerea motivelor de recurs, cu precizarea că acestea sunt acte noi, care nu au fost depuse la instanța de fond, respectiv ordine de plată și state de plată. Arată că, prin proba solicitată, tinde să dovedească plata contribuției la asigurările sociale pentru perioada 14.11.2007-15.05.2008.
Curtea, după deliberare, încuviințează pentru recurentul-contestator proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată, în conformitate cu dispozițiile art.305 Cod proc. civ.
Recurentul-contestator arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente în susținerea, respectiv combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurentul-contestator, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, concluzionând în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și motivată în scris, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Referitor la recursul declarat de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, recurentul-contestator solicită respingerea acestuia, ca nefondat. Arată că partea recurentă adversă a invocat decizia nr.736/2006 pronunțată de către Curtea Constituțională în cuprinsul motivelor sale de recurs formulate, însă, în opinia sa, această decizie nu are legătură cu cererea dedusă judecății, cât și OUG Nr.4/2005 care a făcut obiectul analizei Curții Constituționale. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30.05.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.20829/3/AS/2008, a contestat decizia de pensionare nr.-/03.04.2008 emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând recalcularea drepturilor sale de pensie cu valorificarea veniturilor menționate în adeverințele nr.845/10.10.2005, nr.813/6.10.2005 și nr.105/8.11.2007, precum și cu valorificarea perioadei cuprinsă între 14.11.2007-15.05.2008.
Prin sentința civilă nr.6969/11.11.2008, Tribunalul Bucureștia admis în parte contestația formulată de, a anulat decizia nr.-/03.04.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4 și a obligat intimata Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie de pensionare prin valorificarea în calculul punctajului mediu anual și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr.845/10.10.2005 și nr.813/6.10.2005 emise de INTEC SA, începând cu data de 14.11.2007; a respins cauza sub celelalte aspecte.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că numitul a fost pensionat anticipat parțial începând cu data de 14.11.2007, în baza Legii nr.19/2000, prin decizia nr.-/ 3.04.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 4, reținându-se un punctaj mediu anual de 1,80976 puncte și un cuantum al drepturilor de pensie de 931 lei.
De asemenea, s-a reținut că în adeverințele nr.845/10.10.2005 și nr.813/6.10.2005 emise de INTEC SA sunt menționate venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, cele două înscrisuri fiind depuse la dosarul de pensionare, astfel că în mod nelegal nu au fost valorificate. Intimata a încălcat astfel principiul contributivității prevăzut de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 și a dispus valorificarea veniturilor respective.
Cât privește adeverința nr.105/8.11.2007, s-a observat că aceasta menționează venituri încasate după data de 01.04.2001 când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 și când se valorifică suma contributivă, adică suma pentru care angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale. Constatându-se că nu s-a făcut dovada achitării CAS-ului pentru aceste venituri, cererea a fost respinsă sub acest aspect.
De asemenea, s-a respins cererea de valorificare a perioadei cuprinse între 14.11.2007-15.05.2008 deoarece drepturile de pensie anticipată parțial au fost stabilite începând cu 14.11.2007, iar perioada solicitată a fi valorificată este prestată după această dată, iar perioada ulterioară poate fi valorificată la trecerea la pensia pentru limită de vârstă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat de recurs la data 19.12.2008 contestatorul și la data de 29.12.2008 intimata Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 19.01.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs formulate de contestatorul, se critică sentința sub aspectul respingerii cererii de valorificare a adeverinței nr.105/8.11.2007 pe motiv că nu s-a dovedit plata CAS-ului; procesul a avut o singură ședință și nu i s-a cerut a se face dovada, după cum nici intimata Casa de Pensii a Municipiului B nu a depus înscrisuri din care să rezulte acest fapt. Pentru acest motiv, depune la dosar două certificate eliberate de chiar Casa de Pensii a Municipiului B sub nr.- și nr.- care atestă plata CAS pentru perioada lucrată la doctor în perioada 2003-2005.
Se critică sentința și sub aspectul valorificării perioadei cuprinsă între 14.11.2007-15.05.2008, menționându-se dispozițiile art.83 al.2 pct.a din Legea nr.19/2000, astfel cum a fost modificat, potrivit cărora drepturile de pensie anticipată parțială se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dar nu înainte de data încetării calității de asigurat. Nu avea cum să întrerupă raportul de muncă pentru că decizia de pensionare i-a fost comunicată după aproape 6 luni, timp în care ar fi rămas fără venituri.
S-au anexat cererii de recurs certificatele emise de CNPAS privind certificarea calității de asigurat.
Prin motivele de recurs formulate de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B și întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă și dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, recurenta-pârâtă susține nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii contestatorului ca neîntemeiată.
Arată recurenta-pârâtă că este greșită dispoziția tribunalului dea se recalcula drepturile de pensie ale intimatului-contestator cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare reprezentând acord global, câtă vreme pct.VI din anexa OUG nr.4/2005 stabilește în mod expres că acestea nu sunt luate în calculul punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. Această prevedere este, de altfel, în concordanță cu prevederile legii cadru în materia asigurărilor sociale de stat, respectiv Legea nr.19/2000.
În esență, recurenta-intimată susține că potrivit prevederilor art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977 se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991 se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. Legea prevede și faptul că, la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Prin urmare, la determinarea punctajelor medii anuale se pot valorifica, pe lângă salarii, sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Veniturile salariale în acord global sunt temporare și fără caracter permanent, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, nu sunt înscrise în carnetul de muncă, astfel încât nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie. Aceste venituri reprezintă o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru cei care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii. Spre deosebire de acestea, sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere, pretinde recurenta-pârâtă, rezultă clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale conform art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Tocmai de aceea, arată recurenta-intimată, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie, orice interpretări extinctive contravenind legii. De altfel, OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale care prin decizia nr.736/2006 și-a exprimat poziția cu privire la dispozițiile de la pct.VI din Anexa la OUG nr.4/2005.
Nu pot fi invocate hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul admiterii cererii, întrucât nu au relevanță în cauză, în sistemul de drept românesc precedentul judiciar neconstituind izvor de drept.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Cererea de recurs formulată de contestator va fi analizată de C din perspectiva art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Prima critică referitoare la veniturile menționate în adeverința nr.105/8.11.2007 emisă de Doctor este întemeiată. Prin această adeverință se atestă că a fost angajat pe funcția de operator calculator de la data de 01.03.2003 până la data de 01.11.2007, la Doctor cu indicarea salariilor în diverse perioade de timp. S-a menționat și faptul că începând cu 01.11.2007 s-a desfăcut contractul individual de muncă pe temeiul art.55 lit.b Codul muncii.
În recurs s-a dovedit că pentru toate veniturile încasate în baza acestui raport de muncă au fost plătite contribuții de asigurări sociale, conform certificatelor CNPAS, astfel încât asiguratul are dreptul de a beneficia la stabilirea drepturilor de pensie anticipată parțială de valorificarea acestor perioade contributive și a veniturilor obținute. Aceasta este de altfel o aplicație a principiului contributivității pe care l-a menționat și instanța de fond.
Cât privește critica referitoare la valorificarea perioadei contributive realizată între noiembrie 2007-mai 2008, susținerile recurentului-contestator nu sunt fondate.
Conform adeverinței menționate mai sus, raportul de muncă a încetat la data de 01.11.2007, prin acordul părților, neexistând dovezi pentru desfășurarea ulterioară a unei activități remunerate în condițiile prevăzute de Codul muncii.
În plus, este de observat că cererea formulată de contestator pentru acordarea pensiei anticipate parțiale a fost înregistrată la data de 14.11.2007 sub nr.- la Casa de Pensii a Municipiului B, aceasta fiind data la care asiguratul a considerat că întrunește condițiile pentru deschiderea drepturilor de pensie și în funcție de care instituția intimată a verificat condițiile. Prin urmare, corect au fost acordate drepturi de pensie începând cu 14.11.2007, chiar dacă decizia de pensionare a fost emisă ulterior, la 03.04.2008.
Împrejurarea că pe parcursul acestei perioade de timp dintre data formulării cererii și emiterea deciziei contestatorul a desfășurat muncă salariată, nu poate fi analizat ca un motiv de nelegalitate a deciziei, fiind ulterior momentului față de care s-au analizat condițiile de acordare a pensiei.
Cât privește recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului, deși se invocă motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă, în realitate se formulează numai critici care țin de interpretarea și aplicarea greșită a legii, astfel încât va fi analizat numai din această perspectivă.
Recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului Bai nvocat art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând în esență că tribunalul a aplicat și interpretat greșit textele de lege incidente în cauză, respectiv normele Legii nr.19/2000 și ale OUG nr.4/2005 care nu au încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Așadar, pornind de la situația de fapt potrivit căreia contestatorului i-a fost acordată pensie anticipată parțială începând cu 14.11.2007, prin decizia contestată emisă în baza Legii nr.19/2000, aspectul litigios în cauză este acela dacă sumele de bani obținute în sistem de acord global și evidențiate în adeverința nr.845/10.10.2005 având ca anexă adeverința nr. 813/06.10.2005 emise de INTEC SA trebuie luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual.
În acord cu opinia Tribunalului, Curtea notează dispozițiile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 potrivit cărora fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției acordate de participanți la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite. Acest principiu al contributivității impune ca stabilirea drepturilor de pensie să fie făcută avându-se în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitățile la care asiguratul și-a desfășurat activitatea. Dovada veniturilor obținute de fostul salariat, a salariului tarifar și a sporurilor, precum și a sumelor încasate în sistem de acord poate fi făcută prin adeverințe eliberate de fostul angajator, probă recunoscută prin dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000.
Așadar, la determinarea punctajului mediu anual al asiguratului pentru stagiile realizate după data de 01.04.2001 trebuie respectate dispozițiile art.77 și art.78 din Legea nr.19/2000 care arată modul de calcul a numărului de puncte realizat în fiecare lună prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut din luna respectivă comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice. Pentru stagiile realizate anterior intrării în vigoare a legii pensiilor, se utilizează acela i mod de calcul, dar se au în vedere salariile brute sau nete înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnet sau dovedite cu adeverințe eliberate de angajatori.
În cauza de față, recurenta Casa de Pensii a Municipiului Bap rocedat la calcularea drepturilor de pensie cuvenite asiguratului la data de 14.11.2007 fără a valorifica sumele încasate de aceasta ca urmare a salarizării în acord global i prin plata de prime în perioada 1975-2001.
Acest mod de calcul este greșit după cum, corect, a constatat instanța de fond.
Din interpretarea normelor arătate anterior rezultă că sporurile și adaosurile obținute de fostul salariat pe lângă salariul tarifar anterior datei de 01.04.2001 vor fi luate în calculul punctajului lunar dacă sunt îndeplinite două condiții, respectiv dacă au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și dacă s-au plătit contribuțiile la fondul de asigurări sociale.
Ori, forma de retribuire în acord global reglementată de art.2 și următoarele din Legea nr.57/1974 presupunea că retribuirea muncii se făcea "pe baza principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a întregii societăți, de rezultatele obținute din muncă". Conform art.12 alin. 1 din Legea nr.57/1974, salariații erau retribuiți în acord global atunci când o formație de lucru, un colectiv încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce-i revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări, sau pentru obținerea unei producții.
După generalizarea acordului global intervenită începând cu 1.09.1983, în baza Legii nr.2/1983, se prevedea că, pe lângă retribuția tarifară, salariatul beneficia ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege (art. 4 din Legea nr. 2/1983).
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de unitate și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Prin urmare, legislația în materia pensiilor, cunoscută ca fiind vechiul sistem al asigurărilor sociale de stat, reglementa atât posibilitatea obținerii de către salariat a veniturilor în sistemul acordului global, dar și obligația unităților de a calcula contribuția salariatului pe baza acestor venituri la fondurile de asigurări sociale și de a vărsa această contribuție, cu scopul evident de a fi luate în considerare la data stabilirii drepturilor de pensie. De altfel, dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile au depus contribuția la fondul de asigurări sociale de stat era în mod expres prevăzut de art.3 din Legea nr. 3/1977.
Întrucât veniturile obținute de intimatul-contestator în acord global precum și primele au avut caracter permanent în sensul Legii nr. 49/1992, au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, iar contribuția individuală a fost achitată după cum atestă fostul angajator INTEC SA în adeverința nr.845/10.10.2005 având ca anexă adeverința nr. 813/06.10.2005, ce fac dovada deplină până la înscriere în fals, aceste venituri trebuie valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.
Susținerile recurentei referitoare la neaplicarea corectă de către instanța de fond a dispozițiilor OUG nr.4/2005 nu pot fi reținute de C deoarece drepturile de pensie ale intimatului-contestator au fost deschise sub imperiul Legii nr.19/2000, iar nu anterior datei de 1.04.2001 ceea ce ar fi justificat recalcularea pensiei în baza actului normativ invocat, OUG nr.4/2005. Pentru acela i argument, nu au relevanță nici argumentele Cur ii Constituționale care, prin decizia nr. 736/2006, a analizat conformitatea OUG nr. 4/2005 cu Constituția în vigoare.
Urmează așadar în temeiul art.312 al.3 coroborat cu art.304 pct.9 Cod pr.civilă a se admite recursul declarat de contestator și a se modifica în parte hotărârea primei instanțe în sensul arătat mai sus, iar în temeiul art.312 al.1 Cod pr.civilă, recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6969 din data de 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20829/3/AS/2008
Admite recursul declarat de recurentul-contestator împotriva aceleiași sentințe și, în consecință,
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Obligă intimata Casa de Pensii a Municipiului B ca la stabilirea drepturilor de pensie să valorifice și veniturile atestate de adeverința nr.105/8.11.2007 emisă de Doctor.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./21.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
