Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 278/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 278/2009
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1163 din 15.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa reclamantului recurent și a pârâtei intimate Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că pârâta intimată Casa Județeană de Pensii Haî nregistrat la dosar Întâmpinare, iar reclamantul recurent a formulat Concluzii scrise.
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și împrejurarea că părțile solicită judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin contestația în anulare înregistrata la această instanță sub dosar nr-, contestatorul a solicitat ca în contradictoriu cu intimata CASA JUDE EANĂ DE PENSII H, să se desființeze decizia civilă nr. 713/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
În motivarea contestației sale contestatorul invocă prevederile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă, susținând că instanța de recurs nu a cercetat cele 11 motive de recurs, fapt care constituie o greșeală materială în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.
1. Astfel, contestatorul reia în continuare câteva din motivele de recurs, a căror nelegalitate susține că este evidentă:
Ÿ instanța nu s-a pronunțat asupra celui de al 3-lea capăt de recurs, dacă este legal să i se modifice vârsta standard de pensionare;
Ÿ Instanța nu s-a pronunțat asupra probelor administrate;
Ÿ Motivarea este contradictorie, în sensul că se reține încadrarea în art.3 din legea nr.226/2006 deși se constată că nu îndeplinește condițiile acestui articol de lege;
Ÿ Hotărârea de fond s-a dat cu încălcarea legii, deoarece motivarea hotărârii s-a făcut după termenul de cel mult 30 zile de la pronunțare, prev.de art.264 alin.1 pr.civilă;
2. Referitor la netemeinicia hotărârii instanței de fond se arată că instanța de recurs nu a verificat următoarele aspecte:
Ÿ În legea nr.226/2006 nu există condiția cumulativă vârsta standard de pensionare de 65 ani cu stagiul de cotizare de 30 de ani;
Ÿ În decizia contestată vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani, iar stagiul complet de cotizare la 25 ani, asociere inexistentă atât în legea nr. 226/2006, cât și în legea nr.19/2000;
Ÿ Recurentul reclamant nu a invocat niciodată încadrarea în prevederile art.4 și 5 alin.2 din legea nr.226/2006;
Ÿ Dacă instanța de fond a judecat determinarea punctajului mediu anual cu ajutorul stagiului total de cotizare necesar;
Ÿ Nu se motivează cum asocierea vârstă standard 65 de ani-stagiu complet de cotizare 35 ani nu afectează punctajul mediu anual (cuantumul pensiei) față de asocierea vârstă standard 62 de ani și 3 luni-stagiu complet de 30 de ani și 3 luni;
Ÿ Nu s-a verificat că procentul de 17% pentru pensia suplimentară nu a fost aplicat și punctajelor anuale realizate după 01.04.2001, așa cum s-a cerut;
Ÿ Care este criteriu de stabilire a vârstei standard de pensionare. Vârsta standard de pensionare se stabilește după data pensionări, data nașterii este elementul de verificare a ceea ce este deja stabilit pentru o anumită dată a pensionării.
3. Hotărârea contestată a fost dată cu încălcarea legii, fiind motivată după termenul de cel mult 30 zile de la pronunțare, prevăzut de art.264 alin.1 pr.civilă.
Având în vedere prevederile legale aplicabile în cauză, a motivelor expuse și a dovezilor existente la dosar, contestatorul solicită admiterea contestației ca temeinică și legală, anularea hotărârii atacate și rejudecarea litigiului în etapa procesuală în care s-a aflat înainte de pronunțarea hotărârii atacate.
Aceste argumente sunt reluate de contestator în concluziile scrise depuse în cauză.
Prin decizia civilă nr. 1163/2008 pronunțată de Curtea de Apel în dosarul cu nr. de mai sus, contestația în anulare a fost respinsă.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:
Contestația în anulare specială este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce se poate exercita în cazurile anume prevăzute de art. 318.pr.civ.
Potrivit art. 318 alin.1 Cod procedură civilă "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare."
Sub primul motiv al contestației în anulare specială este de menționat faptul că prin greșeală materială în sensul cerut de textul de lege în discuție se înțelege aceea eroare materiale în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului. Este vorba de acele greșeli pe care le comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale.
Textul vizează greșeli, de fapt, involuntare și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau de rezolvare a unui incident procedural.
Contestația în anulare se înfățișează ca o cale de atac extraordinară de retractare, creată de lege numai pentru remedierea unor greșeli materiale, nu și pentru reformarea unor greșeli de fond.
Dispozițiile legale ale art. 318.pr.civ. au un câmp limitat de aplicație, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs.
Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât ele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de casare invocate de parte.
În speță, de fapt, se invocă greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor Legii nr.19/2000 și nicidecum nu este vorba despre erori materiale.
În această situație, a da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe, care a dat hotărârea in recurs, de modul în care s-au apreciat probele și s-a stabilit raportul dintre ele, s-ar deschide calea recursului la recurs, care să fie soluționată de aceeași instanță pe motivul greșitei stabiliri a situației de fapt sau greșitei aplicări a legii, cea ce este inadmisibil.
Sub cel de al doilea motiv al contestației în anulare specială este de menționat faptul că omisiunea cercetării unui motiv de recurs nu există în situația în care instanța de recurs a analizat grupat toate criticile și susținerile formulate de recurent, cum este și cazul în speță. Gruparea celor 11 motive de recurs formulate de către recurent, în considerentele decizie pronunțate de instanța de recurs nu echivalează cu nepronunțarea instanței asupra vreunuia din motivele invocate, atâta vreme cât aceasta cuprinde toate motivele de fapt și de drept care au condus la pronunțarea hotărârii în cauză, așa cum prevede expres art. 261 pct 5.pr.civilă; grupare care de altfel, era absolut necesară, deoarece o hotărâre judecătorească trebuie să fie clară, precisă, concisă și fermă.
În fine, termenul de motivare a hotărârii pronunțate nu se încadrează în motivele de nelegalitate a unei hotărârii judecătorești expres prevăzute de legiuitor în conținutul art. 304 punct.1-9 cod procedură civilă și nici de promovare a căi extraordinare de față.
Față de considerentele prezentate s-a reținut că, deși s-au invocat dispozițiile art. 318.civ. nu sunt întrunite cerințele prevăzute de acest text, astfel că în temeiul art. 326.pr.civilă a fost respinsă ca nefondată contestația în anulare formulată în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare contestatorul, solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii atacate și rejudecarea litigiului în etapa procesuală în care s-a aflat înainte de pronunțarea hotărârii atacate.
.-și contestația pe prevederile art. 318 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, contestatorul apreciază că sunt greșeli materiale necercetarea tuturor cererilor cu care instanța a fost investită, nerespectarea principiului oralității dezbaterilor, contradictorialității, dreptului la apărare, etc.
În speță, arată contestatorul, greșeala materială rezultă din necercetarea motivelor de recurs și a cererilor cu care instanța a fost investită, care nu necesită reexaminarea fondului sau a probelor sub aspectul judecății.
Instanța, judecând prima contestație în anulare, a înțeles greșit cererea, astfel că a comis o nouă greșeală materială în sensul art. 318 alin.1 din Codul d e procedură civilă, pentru verificarea căreia nu este necesară decât citirea cu atenție a hotărâri și a cererii de contestație.
Pe această greșeală materială gravă de fapt se întemeiază noua contestație în anulare, apreciază contestatorul.
Analizând contestația în anulare de față prin prisma criticilor formulate și a prevederilor legale incidente, Curtea constată următoarele:
În cadrul primei contestații în anulare, contestatorul a menționat 11 motive de recurs, grupate în trei categorii, susținând că instanța de recurs nu le-a cercetat în totalitate, fapt care constituie o greșeală materială în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.
Instanța a procedat corect, în limitele art. 318 alin.1 din Codul d e procedură civilă, arătând în detaliu ce se înțelege prin greșeală materială în sensul cerut de acest text de lege, concluzionând că, în fapt, contestatorul a invocat greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor și de interpretare dispozițiilor Legii nr. 19/2000, astfel încât nu ne aflăm în prezența unor erori materială conform respectivului text de lege.
Sub cel de-al doilea aspect, instanța a apreciat că instanța de recurs nu a omis cercetarea motivelor de recurs, grupând cele 11 motive de recurs, analizându-le și pronunțându-se în această manieră asupra tuturor, cu referire la toate motivele de fapt și de drept invocate, așa cum prevede expres art. 261 pct.5 din Codul d e procedură civilă.
De asemenea, în mod corect a reținut instanța că termenul de motivare a hotărârii pronunțate nu se încadrează între motivele de nelegalitate a unei hotărâri judecătorești expres prevăzute de art. 304 pct. 1-9 din Codul d e procedură civilă și nici de promovare a unei căi extraordinare de atac.
În prezenta contestație în anulare contestatorul apreciază din nou că, prin depășirea termenului de motivare a precedentei hotărâri, au fost încălcate prevederile art. 264 alin.1 Cod procedură civilă, în sensul că depășirea termenului de motivare este o încălcare a legii.
De asemenea, contestatorul reia susținerile din precedenta contestație în anulare, apreciind că prin necercetarea motivelor de recurs și a cererilor cu care instanța a fost investită, s-a comis o greșeală materială care nu necesită reexaminarea fondului cauzei sau a probelor administrate, ci doar citirea cu atenție a hotărârii și a cererii de contestație.
În această situație, sunt incidente dispozițiile art. 321 din Codul d e procedură civilă, conform cărora nu se poate face o nouă contestație pentru motive ce au existat la data celei dintâi, împrejurare față de care Curtea va respinge prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva dec.civ. 1163/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dos-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. CV, 2 ex.IM 28.04.2009
Jud.cont.,
Jud.rec., -
Jud.fond- M,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
