Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2874/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(359/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2874/
Ședința publică din data de 30 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7126 din 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 18590/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimatul contestator, personal, lipsind recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul contestator, a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri anexă, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 24.04.2009, precum și faptul că recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul contestator, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 7126/18.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul și s-a dispus anularea parțială a deciziei nr. -/21.02.2008 emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 4 în privința măsurii de sistare a plății indemnizației pentru perioada 01.09.2007-01.12.2007.
Totodată, intimata a fost obligată la plata către contestator a contravalorii indemnizației reparatorii aferentă perioadei sus menționate.
Intimata a declarat recurs împotriva sentinței precitate, în motivarea căruia a arătat, în esență, următoarele aspecte:
- potrivit dispozițiilor imperative ale Legii nr. 341/2004 coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000, nedepunerea declarației pe proprie răspundere conduce la suspendarea plății indemnizației reparatorii și nu la anularea plății;
- reluarea plății urmează a se efectua cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, la cerere;
- întrucât reclamantul nu a depus declarația pe proprie răspundere referitoare la venitul realizat în termenul prevăzut de lege, în mod corect s-a procedat la suspendarea indemnizației reparatorii începând cu data de 01.09.2007.
În continuare, au fost reproduse prevederile art. 4 alin. 4 și art. 4/3 alin. 2 din Legea nr. 341/2004.
Prin întâmpinare, intimatul-contestator a solicitat respingerea recursului.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Aspectele prezentate în motivarea recursului nu pot fi asimilate exprimării unor nemulțumiri concrete în legătură cu sentința atacată, în condițiile în care în conținutul lor nu se relevă în ce constă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii recurate ori care au fost greșelile de judecată (de exemplu, aprecierea greșită a probatoriului, interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor legale relevante în cauză, etc.) săvârșite de instanța de fond.
Practic, recurenta nu exprimă nicio critică pertinentă sau concludentă, susținerile sale neavând nici o legătură cu motivele de fapt și de drept ce au format convingerea primei instanțe și au dus la pronunțarea hotărârii atacate în prezentul proces.
Ținând seama de această situație, concluzia care se impune este aceea că afirmațiile recurentei au un caracter pur formal, în condițiile în care nu s-a evidențiat nici un argument logico-juridic din care să reiasă în ce mod trebuie reformate considerentele ori dispozitivul hotărârii recurate.
Cât privește textele de lege reproduse în motivarea recursului, nici acestea nu pot fi luate în considerare, câtă vreme nu s-a făcut nicio demonstrație din care să rezulte faptul că respectivele texte au incidență în speță.
Tocmai lipsa de consistență logico-juridică a recursului reliefează netemeinicia sa și determină respingerea acestei căi de atac ca nefondată.
În mod corect, instanța de fond a dispus anularea parțială a deciziei contestate și obligarea la plata către contestator a contravalorii indemnizației reparatorii prevăzută de Legea nr. 341/2004 aferentă perioadei 01.09.2007-01.12.2007.
Sub acest aspect, trebuie arătat că din analiza materialului probator adminstrat în cauză (înscrisuri) rezultă că intimatul-contestator a făcut dovada că în intervalul de timp amintit a îndeplinit condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de indemnizație. Așa fiind, Tribunalul a dispus justificat ca recurenta-intimată să achite contravaloarea indemnizației pe perioada anterior indicată, neexistând nicio interdicție legală pentru ca intimatul-persoană fizică să nu încaseze drepturile bănești ce i-au fost reținute prin decizia contestată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în contradictoriu cu intimatul-contestator, împotriva sentinței civile nr. 7126/18.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./19.05.2009.
Jud.fond:,
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
