Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 295/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 295/R/2009
Ședința publică din 17 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Dana Cristina Gîrbovan Lucia
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 1637 din 25 septembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentanta pârâtei recurente.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, din pricina incompatibilității doamnei judecător, membră a completului de judecată C 7R, care s-a pronunțat la fond, în primul ciclu procesual, prin sentința civilă nr. 2368 din 04 decembrie 2006 Tribunalului Cluj, din dosar nr- ( număr în format vechi 3800/2006), s-a schimbat componența completului de judecată, intrând în cauză, conform planificării de permanență, doamna judecător, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
De asemenea, se constată că la data de 11 februarie 2009, prin registratura instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacată, susținând concis motivele arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată la fond referitoare la onorariul pentru expert și fără cheltuieli de judecată în recurs.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.295/17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C cu și în consecință a fost obligată pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie în care punctajul mediu anual să fie de 1,55594 puncte și să restituie diferența de pensie cu dobânda legală în sumă 5015,25 lei cu cheltuieli de judecată de 3558 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în executarea Sentinței civile nr.583/2005 pronunțată de Tribunalul Cluj pârâta a emis Decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr.-/27.03.2006 prin care i s-a stabilit reclamantului o pensie în cuantum de 352,7618 lei, punctajul mediu anual fiind de 1,19354, iar numărul punctelor realizate de 36,40278.
Raportat la motivele de casare, tribunalul a apreciat că reclamantul a renunțat la pretențiile conferite de art.76 alin.2 din Legea 19/2000 astfel că adeverințele depuse ulterior privind contribuția la asigurările de sănătate nu au mai fost luate în considerare.
Potrivit art.160 din Legea 19/2000, vechimea în muncă este dovedită în primul rând cu carnetul de muncă astfel că declarația nominală apare ca un act subsidiar urmând ca datele din aceasta din urmă să fie luate în considerare dacaă corespund cu carnetul de muncă și nu datele din carnetul de muncă dacă corespund cu cele din declarația nominală.
În cauză a fost dispusă efectuarea unui raport de expertiză financiar contabilă, având ca obiectiv stabilirea corectă a numărului de puncte realizat și a punctajului mediu anual realizat în conformitate cu prevederile legale precum și cu salariile realizate și înscrise în carnetul de muncă, stabilirea pensiei, stabilirea sumei reprezentând diferența între pensia acordată de Casa Județeană de Pensii și cea la care reclamantul are dreptul, stabilirea sumei datorate cu titlu de daune începând cu 17.03.2005, raportată la dobânda legală precum și stabilirea sumei cuvenite ca urmare a majorării pensiilor ulterior deschiderii dreptului la pensie ca diferență între punctajul calculat de Casa Județeană de Pensii și cel rezultat în urma calculelor efectuate de către expert. Expertul a făcut două variante în raportul de expertiză.
Expertul a stabilit în prima variantă un punctaj mediu anual de 1,34604 puncte.
În varianta a II-a, cu luarea în calcul a stagiului de 4 ani și 4 luni cotizat peste vârsta standard, punctajul mediu anual este de 1,55594 puncte.
De asemenea, s-a calculat suma datorată cu titlu de diferențe între pensia primită și cea rezultată conform raportului de expertiză pentru ambele variante.
Constatând că punctajele și cuantumul pensiei reclamantului s-au calculat cu respectarea dispozițiilor art.78 alin.8 din Legea 19/2000 în raportul de expertiză în varianta a II-a, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a prevederilor din Legea 19/2000 se va admite acțiunea reclamantului și, în consecință obligă pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant cu punctajul mediu anual de 1,55594 puncte și plata sumei de 5015,25 lei reprezentând diferența indexată cu rata inflației dintre cuantumul pensiei care trebuia acordată reclamantului și cea efectiv acordată în perioada martie 2005 - septembrie 2008.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă a fost obligată pârâta aflată în culpă procesuală la plata a 3558 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat recurs pârâta Casa Județeană de C, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, ca suma dispusă ca plată a expertizei este exagerat de mare și instanța, în virtutea rolului său activ, trebuia să dispună reducerea cuantumului onorariului expertului, care este cel puțin triplu față de unul obișnuit.
Pârâta a mai arătat că, la stabilirea cuantumului pensiei, trebuiau avute în vedere doar sentința care a stabilit o anume dată de pensionare și adeverința nr. 10695/07.11.2005, ambele avute în vedere de pârâtă, și nu acte care au stat la baza emiterii primei decizii de pensionare, acestea nemaifiind de actualitate.
În subsidiar, pârâta a arătat că instanța nu a făcut nici o referire la acordarea contra legii de către expert a contribuției la sănătate. Aceasta nu este un drept în plus la pensie, ci o obligație către stat, art. 76 alin. 2 din Legea 19/2000 nereferindu-se la o majorare de pensie, ci despre datorate de contribuție.
De altfel, prin precizările Ministerului Muncii referitoare la aplicarea Legii 145/1997 s-a specificat în mod expres ca această majorare nu presupune majorarea cu încă trei procente a pensiei de asigurări sociale către stat. Majorarea fictivă este dovada certă că aceste procente nu se rețin din pensie.
Expertul a calculat greșit și un spor de vechime de 25%, în calcul după 01.04.2001. Pe lângă că adeverința prezentată de reclamant nr. 1033/16.05.2006 îndreptățea la acest spor numai pe intervalul 01.12.1994-17.05.1999, acesta trece peste forma impusă de lege pentru vechimea de după 01.04.2001.Astfel, după această dată se ia în considerare ca dovadă la pensie sumele care au reprezentat baza contribuției de asigurări sociale. Suma la care s-a plătit, evidențiată pe declarație, este suma care se ia în calcul la pensie, și nicidecum o adeverință, deoarece pe baza adeverinței nu se plătește CAS, ci numai pe baza declarației nominale.Ca atare, punctajele pentru anii 2001 și 2002 sunt greșite, luându-se în calcul u spor de 25% peste cel din declarație.
Recurenta a mai arătat că așa numitul stagiu suplimentar de 4 ani și 4 luni este unul inexistent. O asemenea majorare se aplică numai punctajului realizat în perioada de contribuție suplimentară la sistemul public de pensii, după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, condiție ce nu este realizată în cauza de față.
De asemenea, s-a reținut greșit și valoarea punctului de pensie, fiind în mod eronat pârâta obligată și la plata dobânzilor pentru acte depuse direct în 2006.
În drept au fost invocate prevederile art.299, 304 ind. 1 și 312.pr.civilă.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, Curtea reține că acesta este întemeiat în parte, urmând a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ceea ce privește critica referitoare la cuantumul onorariului expertizei, în mod nejustificat pârâta susține că acesta ar fi trebuit cenzurat din oficiu de către instanța de judecată, în temeiul rolului său activ. O astfel de măsură excede rolului activ al instanței, în temeiul căreia aceasta este datoare să pună în discuția părților orice elemente de fapt și de drept care duc la dezlegarea pricinii. Or, stabilirea cuantumului onorariului de expert nu este un astfel de element, atâta vreme cât a fost achitat de partea ce a propus proba și nu a fost contestat de partea adversa. De altfel, cuantumul onorariului nu constituie nici un motiv de netemeinicie și nici de legalitate a sentinței atacate, nefiind legat de acest aspect dezlegarea litigiului.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că singurul act care trebuia avut în vedere este adeverința nr. 10695/07.11.2005 de acordare a grupei de muncă nu poate fi reținută, prin sentința civilă la care face referire recurenta stabilindu-se doar obligația pârâtei de a deschide dreptul la pensie începând cu data de 17.03.2005, și nicidecum cuantumul și modul de calcul al acestuia. Pe de altă parte însă, drepturile ce decurg in adeverințele invocate de reclamantul intimat nu pot fi avute în vedere pe o perioada anterioară emiterii lor, ci numai de la data depunerii la Casa de pensii sau direct la instanța de judecată, și anume 19.04.2006, data înregistrării cererii de chemare în judecată.
Referitor la luarea în calcul a sporului de 25%, recurenta interpretează în mod eronat prevederile legale invocate. Este adevărat că după data de 01.04.2001 forma impusă de lege este cea a declarației nominale, însă acest fapt nu înseamnă că, dacă acesta este în contradicției cu datele înscrise în carnetul de muncă, acestea din urmă nu pot fi luate în considerare, atâta vreme cât contribuția la asigurările sociale a fost în mod evident atât pentru salariul brut, cât și pentru sporuri, indiferent daca acestea sunt evidențiate în mod separat sau incluse în salariu. Or, pe perioada 2001 și 2002 sporul de 25% a făcut parte din salariul brut și a fost avut în vedere la plata contribuției de asigurări sociale, astfel încât în mod corect a fost avut în vedere de instanța de fond.
Nefondată este și critica referitoare la acordarea de către expert peste lege a contribuției la sănătate.
Potrivit art. 76 alin. 2 al Legii 19/2000, cuantumul pensiei se majorează cu suma corespunzătoare contribuției pentru asigurările sociale, datorate potrivit legii. Or, afirmația recurentei că ar fi vorba de o majorare fictiva este consecința unei interpretări eronate a legii, care vorbește în mod neechivoc de majorarea cuantumului pensiei corespunzătoare cu majorarea contribuțiilor de sănătate, chiar dacă atribuțiile de calcul și virare a contribuției de asigurări sociale de sănătate reveneau casei de pensii, și nu pensionarilor.
Pe de altă parte, Curtea va reține ca întemeiată critica privind aplicarea greșită de instanța de fond a prevederilor art. 98 pct. 8 din Legea 19/2000. Potrivit acestui text legal, asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de asigurare pentru limita de vârstă reglementate de lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, beneficiază de majorarea punctului realizat în această perioadă co 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru anii lucrați suplimentar.
Rezultă așadar din interpretarea acestui text legal că legiuitorul a avut în vederea îndeplinirea în mod cumulativ atât a stagiului de cotizare, cât și a limitei de vârstă. Or, în cauza de față, cea de a doua condiție nu este îndeplinită, reclamantul urmând a îndeplini această vârstă abia la data de 27.09.2012.
În consecință, pentru ansamblul considerentelor expuse mai sus, în temeiul art. 304 rap la art. 312.pr.civilă, Curtea urmează a admite în parte recursul declarat de pârâta Casa Județeană de C împotriva sentinței civile nr. 1637 din 25.09.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte acțiunea reclamantului împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, anulează decizia nr. -din 27.03.2006, va obliga pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie de pensionare cu un punctaj mediu anual de 1,34604 puncte și să-i plătească reclamantului diferențele de pensie între pensia corespunzătoare punctajului de 1,34604 puncte și cea primită efectiv, precum și dobânda legală aferentă începând cu data de 19.04.2006 și până la plata efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâta Casa Județeană de C împotriva sentinței civile nr. 1637 din 25.09.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, anulează decizia nr. -din 27.03.2006, obligă pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie de pensionare cu un punctaj mediu anual de 1,34604 puncte și să-i plătească reclamantului diferențele de pensie între pensia corespunzătoare punctajului de 1,34604 puncte și cea primită efectiv, precum și dobânda legală aferentă începând cu data de 19.04.2006 și până la plata efectivă.
Menține celelalte dispoziții.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Dana Cristina Gîrbovan Lucia
- - - - - -
GREFIER
Red./
3 ex./06.03.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Dana Cristina Gîrbovan Lucia
