Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 3099/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(1075/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3099/
Ședința publică din data de 07 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.7813 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.31577/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimatul contestator, personal, lipsind recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul contestator, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 06.04.2009, precum și faptul că recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul contestator, personal,solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7813/16.12.2008 pronunțată în dosarul nr.31577/3/AS/2008 Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale admis acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr.- emisă conform Legii nr.341/2004 privind suspendarea indemnizației reparatorii și constituirea debitului emisă de Casa Locală de Pensii Sector 4 și a obligat intimata să plătească contestatorului diferențele de drepturi de indemnizație cuvenite conform Legii nr.341/2004,începând cu data de 01.06.2008 la zi.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.-/14.02.2008 emisă de - Casa Locală de Pensii Sector 4, depusă în copie la dosar, contestatorului i s-a stabilit dreptul la indemnizația reparatorie, calculată în raport de coeficientul de multiplicare 1,10, în baza Legii nr.341/2004.
Ulterior, prin decizia nr.- emisă de - Casa Locală de Pensii Sector 4, s-a dispus, începând cu data de 01.06.2008 suspendarea indemnizației reparatorie (procent. 1,10-1705 RON) acordată conform Legii nr.341/2004, întrucât nu s-au mai îndeplinit condițiile prevăzute de dispozițiile art.32 alin.3 și 4 din HG nr.1412/2004 modificată și completată prin HG nr.1707/2007. A fost constituit un debit în sumă de 1705 RON, indemnizație încasată necuvenit în luna iunie 2008, decizia având valoarea de titlu executoriu.
Așadar, începând cu data de 01.06.2008, plata indemnizației, stabilită în favoarea contestatorului în baza Legii nr.341/2004, a fost suspendată, iar prin acțiune, contestatorul a criticat decizia cu privire la măsura suspendării indemnizației.
În ceea ce privește criticile care vizează forma în care decizia a fost emisă, în sensul că aceasta este nedatată, nu este semnată, nu se arată motivele concrete pentru care nu mai este în plată cu indemnizația, nici perioada pentru care se sistează sau se suspendă indemnizația, Tribunalul a constatat că se confirmă doar cea referitoare la faptul că nu este indicată data emiterii sale, existând și o eroare nu privire la faptul că HG nr.1707 indicat în decizie este din 2006 și nu din 2007.
Celelalte critici sunt contrazise de conținutul deciziei, din care rezultă că este semnată, sunt indicate motivele pentru care indemnizația a fost suspendată prin referirea la temeiul de drept, inclusiv data de la care a fost aplicată măsura suspendării.
În ceea ce privește măsura referitoare la suspendarea plății indemnizației reparatorii, instanța de fond a constatat următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.4 din Legea nr.341/2004 modificată prin Legea nr.347/2006, în vigoare la data de 01.06.2008, de o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art.3 alin.(1) lit.b) pct.3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Conform dispozițiilor art.42din Legea nr. 341/2007, pentru acordarea indemnizațiilor reparatorii prevăzute la art.4 alin.(4), inclusiv cele restante, dovada îndeplinirii condiției referitoare la venitul realizat de către beneficiar se face cu declarație pe propria răspundere, sub sancțiunea prevederilor art.292 din Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. Declarația se depune la plătitor odată cu cererea pentru acordarea acestui drept și se referă la întreaga perioadă anterioară pentru care se cuvine indemnizația reparatorie, mai puțin la luna în care se depune cererea. Declarația pe propria răspundere se reînnoiește la fiecare 6 luni, calculate din luna în care s-a depus declarația. Nedepunerea acesteia conduce la suspendarea plății indemnizației reparatorii. Ori de câte ori, în intervalul celor 6 luni pentru care se face declarația, intervin modificări ale venitului, de natură să conducă la suspendarea plății indemnizației reparatorii, beneficiarul are obligația de a aduce acest fapt la cunoștința plătitorului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.
Intimata și-a întemeiat în drept măsura suspendării pe dispozițiile art.32 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.341/2004 aprobate prin HG nr.1412/2004 care au fost modificate prin HG nr.1707/2006 (nu 2007 cum eronat s-a indicat în motivarea deciziei).
Astfel, conform dispozițiilor art.32 alin.3 din HG nr.1412/2004 modificată prin HG nr.1707/2006, pentru acordarea indemnizațiilor reparatorii prevăzute la art.4 alin.(4) din Legea nr.341/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv a celor restante, dovada îndeplinirii condiției referitoare la venitul realizat de către beneficiar se face cu declarația pe propria răspundere, sub sancțiunea prevederilor art.292 din Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. Declarația se depune la plătitor odată cu cererea pentru acordarea acestui drept și se referă la întreaga perioadă anterioară pentru care se cuvine indemnizația reparatorie, mai puțin la luna în care se depune cererea iar conform art.32 alin.4 declarația pe propria răspundere se reînnoiește la fiecare 6 luni, calculate din luna în care s-a depus declarația. Nedepunerea acesteia conduce la suspendarea plății indemnizației reparatorii.
În speță, Tribunalul a constatat că partea contestatoare a formulat declarația pe propria răspundere la data de 24.10.2008, declarație în care se precizează că din anul 2001 la zi venitul său brut nu depășește salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Declarația a fost depusă de către contestator la, fiind înregistrată sub nr.41968/04.11.2008.
În condițiile în care contestatorul a făcut dovada depunerii declarației și a faptului că nu a realizat venituri mai mari decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe perioada în care plata indemnizației a fost suspendată, prima instanță a constatat că este întemeiată cererea referitoare la obligarea intimatei de a face plata indemnizației restante.
În acest sens, s-a avut în vedere faptul că suspendarea plății indemnizației nu echivalează cu anularea dreptului recunoscut prin decizia de acordare și nici cu revocarea deciziei respective, ci este o măsură care a fost impusă pentru a se asigura că beneficiarii indemnizației reparatorii îndeplinesc condiția de fond cerută pentru acordarea acesteia, respectiv aceea de a nu depăși salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, și după data acordării dreptului, dat fiind faptul că există posibilitatea reală ca, la un moment dat, aceste venituri (conform de art.4 alin.6 din Legea nr.341/2006 prin noțiunea venit, prevăzută la art.4 alin.(4) și la art.5, se înțelege venitul brut lunar realizat din salarii și asimilat salariilor potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare) să depășească limita maximă până la care este permisă de lege cumularea indemnizației cu acestea.
Prin urmare, în opinia Tribunalului, chiar dacă plata indemnizației a fost suspendată beneficiarul ei poate face oricând dovada concretă a stării reale a veniturilor sale și poate depune declarația respectivă, situație în care și plata drepturilor poate fi reluată în mod retroactiv.
De altfel, din copia adresei emisă sub nr.3076/15.10.2008 de CNPAS, înregistrată la sub nr. 39495/20.10.2008, rezultă că și punctul de vedere al CNPAS este în sensul că în situația în care, pe perioada celor 6 luni, persoana în cauză a realizat venituri ce nu depășesc plafonul prevăzut de lege și, prin urmare, drepturile prevăzute de Legea nr.341/2004 i se cuvin, reluarea plății indemnizației reparatorii se face de la data suspendării.
În speță, din actele depuse la dosar, mai exact din declarația contestatorului, rezultă că din anul 2001 la zi venitul său brut nu depășește salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, contestatorul făcând mențiune în cererea că, din anul 2001, și-a încetat activitatea profesională și de atunci nu a desfășurat nici un fel de activități aducătoare de venituri.
Drept urmare, Tribunalul a considerat că, în speță, nu se poate reține că indemnizația aferentă lunii iunie 2008, pentru care s- constituit debit, ar fi fost încasată necuvenit, deoarece contestatorul îndeplinea condiția de fond impusă de lege pentru a fi încasată, motiv pentru care și sub acest aspect decizia contestată a fost apreciată ca neîntemeiată.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, în baza dispozițiilor art.87 din Legea nr.19/2000, art.32 alin.3 din HG nr.1412/2004 modificate prin HG nr.1707/2006, s-a dispus anularea deciziei nr.-/ emisă conform Legii nr.341/2004 privind suspendarea indemnizației reparatorii și constituirea debitului emisă de Casa Locală de Pensii Sector 4 și obligarea intimatei să plătească contestatorului diferențele de drepturi de indemnizație cuvenite conform Legii nr.341/2004 începând cu data de 01.06.2008 la zi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata Casa de Pensii a Municipiului Invocând temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, recurenta susține în esență, pronunțarea sentinței atacate cu aplicarea greșită a legii.
Se arată în dezvoltarea recursului formulat, că în conformitate cu art.4 alin.4 din Legea nr.341/2004, eroii martiri și luptători care au contribuit la române din decembrie 1989, beneficiază de indemnizație reparatorie numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Totodată, trebuie avut în vedere că art.42din același act normativ prevede că: "declarația pe proprie răspundere se reînnoiește la fiecare 6 luni, calculate din luna în care s-a depus declarația". Nedepunerea acesteia conduce la suspendarea plății indemnizației reparatorii, suspendare ce a operat și în speța dedusă judecății, începând cu data de 01.06.2008. contestatorul neconformându-se obligației sus menționate.
Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.
Examinând sentința civilă atacată sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, Curtea apreciază nefondat recursul, pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.
Prima instanță a pronunțat sentința atacată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv art.42din Legea nr.341/2004 prin raportare la art.4 alin.4 din același act normativ, art.32 alin.3 din HG nr.1412/2004 modificată prin HG nr.1797/2006.
Intimatul-contestator într-adevăr nu s-a conformat obligației legale de depune declarația pe proprie răspundere conform art.42din Legea nr.341/2004, declarație reînnoită la fiecare 6 luni, calculată din luna în care s-a depus declarația referitoare la venitul realizat de beneficiar, motiv pentru care a operat suspendarea indemnizației reparatorii.
Numai că această obligație a fost complinită ulterior la data de 24.10.2008 de intimatul-contestator, ocazie cu care acesta a probat și aspectul nerealizării unor venituri mai mari decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe perioada în care plata indemnizației a fost suspendată, condiție în care legal a statuat tribunalul că se impune a se face plata indemnizației restante.
Astfel, sub acest aspect corect s-a apreciat că operând suspendarea plății indemnizației, beneficiarul său poate realiza oricând dovada veniturilor salariale și să depună declarația impusă de dispozițiile menționate - art.42din Legea nr.341/2004, condiție în care evident pot fi reluate în plată drepturile la indemnizația reparatorie, retroactiv.
Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală sentința atacată, fiind pronunțată cu interpretarea corectă a normelor de drept material incidente în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.7813 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.31577/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./03.06.2009
Jud.fond:;
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
