Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 328/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 328/2009
Ședința publică de la 26 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor promovate de reclamanta și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A, având ca obiect contestație decizie de pensionare, împotriva sentinței civile nr. 1439/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Se constată că reclamanta recurentă a înregistrat la dosar concluzii scrise, precizări pentru sentință și în copie buletinul de calcul 95494/04.05.2005, salariile medii pe baza cărora s-a calculat punctajul, date privitoare la evaluarea în muncă-evaluare, punctajul anual și punctajul anual - totalizare.
Concluziile părților și mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din data de 12 martie și 19 martie 2009, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A solicitând anularea deciziei de pensie nr. 95494 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze valoarea punctului de pensie pentru reclamantă.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pe perioada cât a lucrat a beneficiat de concedii medicale ce nu au fost luate în calculul pensiei deși în această perioadă a contribuit pentru pensia suplimentară prevăzută de lege, contribuția reclamantei la această pensie suplimentară nefiind deloc luată în calcul.
Pârâta nu a luat în calcul nici măririle de salariu și nici veniturile realizate din orele de dirigenție.
Deși reclamanta a desfășurat activitate timp de 34 de ani, pârâta a luat în calcul o vechime de 25 ani.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că reclamanta s-a pensionat în baza Legii nr. 3/1977, iar pensia a fost stabilită corect conform evaluării din OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004.
Prin sentința civilă nr.1439/2008 Tribunalul Albaa admis acțiunea formulată de reclamantă, fiind anulată decizia de pensie nr. 95494/30.05.2008 precum și decizia de pensie pentru limită de vârstă nr. 95494/25.04.2008 emise de către pârâtă și s-a dispus obligarea acesteia la emiterea și comunicarea unor noi decizii de pensie și comunicarea acestora reclamantei cu valorificarea veniturilor salariale și a sporurilor realizate și dovedite de către reclamantă conform adeverințelor nr. 1404/6.12.2007, nr. 14/12.02.1992, nr. 39/12.01.2008, nr. 34/27.03.1992, nr. 148/21.07.2006, nr. 90/14.03.2006 și a certificatului C/846/21.12.2007.
În motivarea sentinței instanța a reținut că art. 76-78 din Legea nr. 19/2000 reglementează modalitatea concretă în care se iau în calcul salariile persoanelor care îndeplinesc condițiile pentru calcularea pensiei în cadrul asigurărilor sociale de stat. Față de conținutul acestor texte de lege nici o altă sumă nu poate fi luată în calcul în stabilirea veniturilor care stau la baza calcului punctului de pensie. Sub acest aspect au fost considerate nefondate susținerile reclamantei că nu au fost luate în calcul indemnizațiile de concediu medical și contribuția la pensia suplimentară.
În privința modului de calcul al punctajului obținut de către reclamantă instanța a observat că în buletinul de calcul nu se regăsesc cuprinse veniturile din adeverințele nr. 1404/6.12.2007, nr. 14/12.02.1992, nr. 39/12.01.2008, nr. 34/27.03.1992, nr. 148/21.07.2006, nr. 90/14.03.2006 și certificatul C/846/21.12.2007.
Întrucât din modul de calcul depus de pârâtă nu rezultă că reclamantei i-au fost luate în considerare toate veniturile instanța a considerat întemeiată acțiunea, motiv pentru care a admis-o astfel cum a fost precizată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți.
Prin recursul declarat reclamanta a solicitat ca instanța de recurs să oblige pârâta să calculeze punctul de pensie la salariul mediu brut la care să adune toate sporurile lunare, să calculeze corect toți anii începând din anul 1956, ținând cont și că anii 1964, 1971, 1973, 1974, 1979, 1982, 1987 nu sunt luați în calcul, împărțirea să se facă la 33 de ani, ani în care reclamanta a cotizat și nu la 25 cum a făcut pârâta, precum și să se aplice art. 165 lit. a, b, c, d, e din Legea nr. 19/2000.
În recursul declarat de către pârâta CJP A s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii civile formulată de reclamantă.
În motivarea recursului se arată că calcularea pensie s-a făcut conform Legii nr. 19/2000 cu valorificarea salariilor și a sporurilor trecute în carnetul de muncă, iar salariile înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe sunt salarii tarifare de încadrare și nu salariile realizate.
Adeverințele depuse la dosarul de pensie au fost valorificate așa cum rezultă și din buletinul de calcul. Valorificarea acestora s-a realizat în măsura în care acestea îndeplineau condițiile de formă prevăzute de OUG nr. 4/2005. S-a valorificat atât contribuția la pensia suplimentară cât și sporul de dirigenție și alte sporuri dovedite cu temei legal.
CURTEA, verificând sentința atacată în raport de criticile formulate și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă reține următoarele:
Reclamanta este beneficiara unei pensii din anul 1990, pensia astfel acordată fiind emisă în baza prevederilor Legii nr. 3/1977 și nu ale Legii nr. 19/2000.
În consecință, referirea instanței de fond exclusiv la prevederile acestei legi în soluționarea cauzei este parțial străină de reglementarea sub imperiul căreia a luat naștere dreptul la pensie al reclamantei, deoarece calcularea punctului de pensie al reclamantei nu s-a făcut conform art. 74-76 din Legea nr. 19/2000, întrucât recalcularea pensie cuvenită reclamantei s-a făcut în baza HG. nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005.
În acest context la art. 164 din Legea nr. 19/2000 se menționează în mod expres că la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
Prin urmare, aceste venituri, nete sau brute, defalcate pe ani, se iau în considerare la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite unei persoane.
Prima instanță a apreciat că deciziile emise de către pârâtă sunt anulabile deoarece nu au luat în calcul veniturile menționate în adeverințele depuse de către reclamantă la dosarul de pensie.
Într-adevăr, potrivit art. 4 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare se dovedesc prin carnetele de muncă sau prinadeverințele întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
La pct.VI din Anexa la această ordonanță de urgență se menționează că adeverințele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde: denumirea unității, perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care s-a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat; adeverințele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
Rezultă fără îndoială că pot fi valorificate la calcularea drepturilor de pensie numai acele adeverințe care sunt întocmite de către angajator cu respectarea dispozițiilor menționate.
Verificând dacă aceste adeverințe/certificare au fost sau nu valorificate, instanța de recurs reține că certificatul nr. C/846/21.12.2007 și adeverința nr. 1404/6.12.2007 au fost integral valorificate, datele menționate în acest certificat regăsindu-se atât în carnetul de muncă cât și în buletinul de calcul.
Adeverința nr. 39/12.02.2008 nu poate fi valorificată deoarece nu conține temeiul în baza căruia au fost acordate sporurile, nu indică perioada și funcția deținută de către reclamantă și nu este semnată și ștampilată, adeverința nr. 148/21.07.2006 nu menționează perioada în care reclamata a lucrat și funcția deținută, iar pentru sporuri nu este indicat temeiul acordării acestora, adeverința nr. 90/14.03.2006 nu conține temeiul în baza căruia au fost acordate sporurile, iar adeverințele nr. 34/27.03.1992 și 14/12.02.1992 nu pot fi valorificate deoarece nu conține venituri sau sporuri și nu indică perioada în care reclamanta a fost angajata unității.
În consecință, se constată că pârâta a procedat corect atunci când a emis deciziile anulate de către prima instanță, neexistând temei în baza căruia să poată fi valorificate adeverințele la care reclamanta face referire, cu excepția celor două menționate care au fost luate în considerare la emiterea deciziilor, deciziile emise fiind temeinice și legale.
În ceea ce privește criticile formulate de către reclamantă, Curtea constată că pârâta a procedat la valorificarea drepturilor salariale, nete sau brute, ale reclamantei în funcție de perioada în care au fost obținute, conform art. 164 din Legea nr. 19/2000, neputând fi luat în calcul la stabilirea valorii punctului de pensie numai "salariul mediu brut", în condițiile în care pe perioada 1.07.1977-01.01.1991 pot fi valorificate numai salariile nete.
Totodată, susținerea reclamantei că nu au fost luați în calcul anii 1964, 1971, 1973, 1974, 1979, 1982, 1987 este complet eronată, din verificarea buletinului de calcul rezultând cu claritate că acești ani au fost avuți în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, fiind cuprinși în intervale mai mari de timp și nu pe fiecare an în parte, dacă veniturile pe acel interval de timp au fost identice.
Critica referitoare la împărțirea la 33 în loc de 25 punctului de pensie este de asemenea nefondată în condițiile în care reclamanta este pensionată în temeiul Legii nr. 3/1977, unde stagiul de cotizare era de 25 de ani pentru femei și de 30 de ani pentru bărbați.
Pe de altă parte, reclamanta ignoră faptul că în modalitatea solicitată de ea punctajul ar scădea și în nici un caz nu ar crește, astfel că și sub acest aspect critica nu poate fi admisă, întrucât s-ar ajunge la o agravare a situației sale în propria cale de atac.
Nici critica referitoare la aplicarea art. 165 din Legea nr. 19/2000 nu este întemeiată, deoarece potrivit buletinului de calcul reclamanta a beneficiat de număr de punte pentru pensia suplimentară în procent de 2% și 3% (fila 18 dosar de fond).
În considerarea celor menționate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recursul formulat de către reclamanta este neîntemeiat și urmează a fi respins, corelativ cu admiterea recursului declarat de către pârâta CJP A și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta împotriva pârâtei CJP
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A împotriva sentinței civile nr. 1439/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dos-.
Modifică sentința atacată în sensul respingeri acțiunii formulată de reclamanta împotriva pârâtei
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva aceleiași hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Tehnored. /10.04.2009,
3 ex.IM
Judecători fond: H, .
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
