Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Florența Carmen Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1905 din data 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul contestator, reprezentat de avocat și și intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D reprezentată de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluționare s-a acordat cuvântul părților.
Avocat pentru contestator solicită admiterea recursului așa cum a fost forumulat, modificarea sentinței în sensul admiterii pe fond a acțiunii.
Avocat pentru contestator pune aceleași concluzii.
Consilier juridic pentru intimată solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea formulată la data de 3 07 2008 și înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr-, reclamantul, a contestat decizia 28056/30 06 2008, emisă de Casa Județeană de Pensii D, solicitând anularea acestei decizii și obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a pensiei de serviciu solicitată.
In motivarea acțiunii, a arătat că a formulat cerere privind stabilirea pensiei de serviciu potrivit disp. Lg 303 / 2004, cu modificările și completările aduse de HG 1275/2005, și OG 100/2007, dar pîrîta a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a beneficia de dispozițiile legale invocate, respectiv, art 82 alin 5 din Lg 303 / 2004, și art I pct 6 din OG 100/2007.
A criticat decizia ca fiind nelegală și netemeinică, in considerarea calității sale de magistrat, întemeiată pe dispozițiile art 82 alin 5 din Lg 303 / 2004 raportat la prev art 86 din același act normativ, in conformitate cu care, pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, și acele persoane care au la data pensionării o altă ocupație dacit cea de judecător, procuror, . cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele de vechime reținute la alin 1 și 3 ale art 82, respectiv o vechime de cel puțin 25 de ani.
A mai arătat contestatorul că textul mai sus invocat se coroborează cu prevederile legale, reținute de art 86 din LG 303 potrivit cărora constituie vechime in magistratură și perioada in care petentul a îndeplinit funcția de cadrul didactic in invătămintul juridic superior acreditat, ori, din adeverința 655/16 A / 05 06 2008, eliberată de Tribunalul Dolj, rezultă că, petentul a desfășurat activitatea de judecător timp de 10 ani și 3 luni, precum și cea de cadru didactic in invătămintul juridic superior acreditat, timp de 37 de ani, rezultând o vechime necesară acordării pensiei solicitate de 47 de ani și 3 luni.
A depus la dosar, copie de pe decizia criticată. actele normative invocate, adeverințele 987/20 02 2008, 2973/27 05 2008, 2803/28 05 2008, emise de Universitatea din
Prin întimpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Das olicitat respingerea acțiunii, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 82 alin 5 din Lg 303 / 2004 și, HG 1275/2005.
Intr-un prim ciclu procesual, contestația a format obiectul dosarului -, in care s-a pronunțat sentința civilă nr 4541/17 iulie 2008.
Prin decizia 9289/28 10 2008, a Curții de APEL CRAIOVA, s-a admis recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, s-a casat sentința pronunțată de tribunal și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
S-a apreciat că instanța de fond nu a analizat fondul cauzei deduse judecății, ceea ce atrage aplicarea disp. 312 alin 5 cpc, apreciere grevată de dispozițiile actuale ale art 82 din Lg 303/2004, care nu mai utilizează noțiunea de " vechime in magistratură " decât in cadrul dispozițiilor alin 3, folosindu-se noțiunea de "vechime in funcție" așa cum rezultă din alin 1 și 5 al aceluiași articol.
Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr.1905 din 19 mai 2009 respins contestația formulată de contestator, în contradictoriu cu intimat Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, potrivit art 4 lit a din Hotărârea nr. 1275/2005, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prev Lg 303 / 2004, " beneficiază de pensie de serviciu persoanele care la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, magistrat asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, și o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, potrivit art 82 alin 1 din lege ".
S-a mai reținut că personalul de specialitate juridică asimilat magistraților este definit de art 87 alin 1, iar cerința vechimii in magistratură este definitivă de art. 4 din hotărârea 1275/2005.
S-a argumentat, de asemenea, că vechimea in magistratură pe care o reglementează art 86 din Lg 303 / 2004 se raportează la un număr limitat de persoane pe care le nominalizează respectiv cele care ocupă funcția de judecător, procuror, personal de specialitate juridică prev de art 87 alin 1 și magistrat asistent, pentru care, calitatea de magistrat și, implicit, vechimea in magistratură sunt certe.
Instanța de fond a apreciat că modul de redactare a textului denotă că persoana interesată de pensia de serviciu trebuie să se afle mai întâi, în prezent și la data formulării cererii în una din situațiile prev de art 86 teza I, adică să ocupe efectiv una din funcțiile nominalizate expres, pentru a se putea completa vechimea in magistratură, cu perioadele in care aceasta a îndeplinit funcția nominalizată în teza a doua a textului, dar că reclamantul nu îndeplinește condițiile deoarece nu are calitatea nominalizată în teza I-a a textului de lege respectiv, nu este judecător, procuror, personal de specialitate juridică prev de art 87 alin 1, și nici magistrat asistent.
Totodată s-a reținut că art 4 lit d din Hotărârea Guv 1275/2005 condiționează acordarea pensiei de serviciu de o vechime minimă, respectiv 25 de ani, numai in funcția de judecător, condiție pe care, de asemenea, reclamantul nu o îndeplinește.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate.
Motivând recursul, contestatorul a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică, reluând motivarea făcută în primul ciclu procesual și mărginindu-se strict la citarea unor texte de lege pe care le-a considerat aplicabile în cauză, fără a acorda relevanță juridică susținerilor părților și probelor pe care el le-a depus, înlăturând acele aspecte ce țineau de interpretarea dreptului și de echitate.
A susținut recurentul că, în cauză, își găsea aplicarea principiul simetriei situațiilor juridice, deoarece în caz contrar se ajunge la situația în care, dacă după un număr mare de ani vechime în activități cu specific juridic, altele decât cea de magistrat, intri în magistratură, chiar și după un singur an poți ieși la pensie cu statut de magistrat, în timp ce în ipoteza în care ai un număr important de ani vechime în magistratură ( nu însă minimul cerut de lege), iar apoi activezi în alte domenii juridice asimilate nu poți beneficia de pensie în condițiile statutului de magistrat.
Consideră recurentul că este total nepermis a disjunge între cele două situații juridice simetrice numai pentru că un act normativ cu forță juridică inferioară legii ( Hotărârea nr.1275/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004) nu distinge între aceste situații juridice atunci când stabilește calitățile asimilate celei de magistrat.
A mai susținut recurentul că toate aceste aspecte invocate își găsesc corespondent și sub aspectul argumentului de echitate, întrucât în ceea ce îl privește, deși a desfășurat o activitate de 10 ani și 3 luni în magistratură, cei 41 de ani în cadrul activității didactice cu specific juridic constituie motive sau argumente solide care justifică admiterea cererii.
Totodată, a arătat că soluția instanței de fond este criticabilă întrucât este înlăturată cu ușurință rațiunea legi care, atunci când stabilește funcțiile asimilate celei de magistrat, trebuie să urmărească de fapt asigurarea aceluiași statut pensionarilor.
Față de motivele invocate, recurentul a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței Tribunalului Dolj și pe fond admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
În drept, au fost invocate disp.art.304 ind.1 pr.civ.
În susținerea recursului, a depus practică judiciară, respectiv decizia nr.3006/14.05.2009.
Intimata Casa județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale ce reglementează statutul magistraților și condițiile acordării pensiei de serviciu.
Potrivit art. 82(1) din 303/2004, "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere șipot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, șijudecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură. (4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără aop utea depăși.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturise pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
(7) Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.
(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă."
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, pensia de serviciu se acorda in funcție de calitatea persoanelor la data pensionarii si de următoarele condiții de vârsta si vechime:
In situația prevăzuta de alin. 1 din lege: calitatea persoanei care beneficiază de pensia de serviciu - judecător, procuror, cu vechime de 25 de ani in funcția respectiva si vârsta legala de 60 de ani.
In situația prevăzuta de alin. 2 din lege: calitatea persoanei care beneficiază de pensia de serviciu - judecător, procuror, cu vechime de 25 de ani in funcția respectiva, la calculul vechimii luându-se in considerare si perioadele asimilate. Nu sunt prevăzute condiții de vârsta.
In situația prevăzuta de alin. 3 din lege: calitatea persoanei care beneficiază de pensia de serviciu - judecător, procuror, cu vechime de 20 - 25 de ani in magistratura si vârsta legala de 60 de ani. Cuantumul pensiei se reduce cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea ceruta.
In situația prevăzuta la alin. 5 din lege: persoanei nu i se solicita o anumita ocupație la data pensionarii, vechime 25 de ani, respectiv 20 - 25 de ani in funcția de judecător sau procuror si vârsta legala de 60 de ani. Sub acest aspect legiuitorul a avut in vedere vechimea in funcția de judecător sau procuror si nu vechimea in magistratura, care include si funcțiile asimilate potrivit art. 86.
Situația prevăzuta de alin. 6 din lege are in vedere situația procurorilor si judecătorilor care s-au pensionat anterior apariției legii si cărora li se aplica prevederile alin. 1, 3 si 4.
Prin urmare pentru a beneficia de pensie de serviciu in situațiile prevăzute la alin. 1, 2, 3, 4,6, legiuitorul a prevăzut, ca si calitate a persoanei la data deschiderii dreptului la pensie, aceea de procuror, respectiv judecător sau
Pentru a beneficia de pensie de serviciu in condițiile alin. 5, legiuitorul nu a prevăzut o calitate anume la data pensionarii, dar a inclus condiția unei vechimi de 20 - 25 de ani in funcția de judecător, respectiv de procuror.
Recurentul contestator nu se încadrează în categoria persoanelor vizate de art.82 alin1,2,3, 4 sau 6 din Legea nr. 303/2004, întrucât la data stabilirii dreptului la pensie nu avea calitatea de procuror, judecător sau vreuna dintre calitățile la care se referă art.82 alin.1 din lege, respectiv magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, fost judecător sau procuror financiar ori consilieri de conturi de la secția jurisdicțională care să fi exercitat această funcție la Curtea de Conturi, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, astfel cum este definit acesta de art.87 din lege ( pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor).
Contestatorului îi sunt aplicabile prevederile art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004, dat fiind că la data pensionării acesta avea o altă calitate decât judecător sau procuror, aceea de cadru didactic în învățământul universitar, conform mențiunilor din carnetul de muncă. În aceste condiții, pentru a beneficia de pensie de serviciu, contestatorul trebuie să fi avut anterior o vechime de minim 20 de ani numai în funcția de judecător sau procuror ori magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
Or, din actele aflate la dosar și chiar din susținerile contestatorului rezultă că acesta a avut o vechime în funcția de judecător de 10 ani și 3 luni, astfel că nu îndeplinește condițiile de vechime prevăzute la art.82 alin.5 rap. la art.82 alin.1 și 4 din Legea nr.303/2004 pentru a putea beneficia de pensia de serviciu, astfel cum corect a reținut și instanța de fond.
Referitor la critica recurentului conform căreia, în cauză, și-ar găsi aplicarea principiului simetriei situațiilor juridice sau că se impune luarea în considerare a argumentelor de echitate, Curtea reține, în primul rând, că principiul invocat de recurent, acela al simetriei situațiilor juridice, nu este consacrat legislativ în materia pensiilor și asigurărilor sociale, neregăsindu-se printre principiile prevăzute la art.2 din Legea nr.19/2000, pe care se bazează organizarea și funcționarea sistemului public de pensii.
Pe de altă parte, în cazul în care o anumită situație juridică este reglementată prin lege, prin norme clare, care nu lasă loc de interpretare, aplicarea unor principii, cum este cel al simetriei situațiilor juridice, poate conduce la adăugarea în plus la lege și la recunoașterea unor drepturi persoanelor pe care legea nu le-a inclus în sfera beneficiarilor unor astfel de drepturi, ceea ce ar fi inadmisibil, judecătorul neputându-și depăși atribuțiile și intra în sfera de competență a puterii legislative.
Or, în cauză, ipoteza juridică în care se află contestatorul este reglementată de lege, prin norme clare, nesusceptibile de diferite interpretări, iar aceste norme impun condiții de vechime de minim 20 de ani în funcția de judecător sau procuror, pentru ca persoana, care la data pensionării are o altă calitate sau ocupație, să poată beneficia de pensia de serviciu, condiții pe care contestatorul nu le îndeplinește.
Este, de asemenea, neîntemeiată critica recurentului conform căreia instanța de fond ar fi făcut aplicarea unor acte normative cu forță inferioară legii ( Hotărârea nr.1275/2005 pentru aprobarea normelor metodologice).
Așa cum s-a arătat anterior, normele reglementând situația juridică în care se află contestatorul sunt cuprinse chiar în lege, respectiv în art.82 din Legea nr.303/2004, art.2 și 4 din nr.HG1275/2005 nefăcând altceva decât să reia sub o altă formă, dar cu același conținut, dispozițiile textului de lege menționat, fără a adăuga la lege.
Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța apreciază că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1905 din data 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud. -
27.01.2010
Jud.fond /
OPINIE SEPARATĂ
Consider că esența soluționării prezentei cauze depinde de modul de interpretare al textului art.82 al.5 din Legea nr.303/2004 care reglementează Categoriile de "personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor" care pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani.
Potrivit acestui text, pot beneficia de pensia de serviciu stabilită pentru judecători și procurori, și personalul cu specialitate juridică, respectiv vechime în magistratură de peste 25 ani, la împlinirea vârstei de 60 ani, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație, aceste condiții fiind îndeplinite de contestator.
funcției de profesor universitar disciplina "Drept" a fost făcută prin Legea nr.97/2008 prin care s-a modificat art.82 al.5 din Legea nr.303/2004 (fiind asimilate funcției de judecător și procuror și persoane care au exercitat funcția de personal de specialitate juridică și cadre didactice în învățământul superior), așa cum s-a stabilit prin decizia de casare nr.9289/2008, obligatorie în privința dezlegării problemei de drept pentru instanța de fond în rejudecare, aceea de a stabili în interpretarea art. 86, că vechimea în magistratură este echivalentă cu vechimea în justiție.
Instanța de fond a reținut greșit în motivarea soluției că recurentul contestator putea să beneficieze de pensia de serviciu numai dacă la data formulării cererii de pensionare ar fi ocupat una din funcțiile prevăzute de art.86 teza I-a din Legea nr.303/2004, condiție însă ce nu rezultă din interpretarea corectă a acestor texte pentru ca să înlăture arbitrar prevederile art.85 al.5 din legea care conferă posibilitatea pensionării pentru persoanele vizate, și dacă la data pensionării au altă ocupație.
Potrivit deciziei de casare nr.9289/2008 a Curții de APEL CRAIOVA instanța de fond era datoare să verifice numai dacă noțiunea folosită de vechiul text este similară cu cea de vechime în funcție din redactarea actuală a textului, dar instanța nu a formulat nici-o distincție de interpretare a acestei noțiuni, în realitate noțiunile având semnificație similară.
În consecință consider că soluția instanței de fond este nelegală și se impunea să fie modificată în sensul admiterii contestației și obligarea intimatei să emită pentru contestator o decizie de stabilire a unei pensii de serviciu.
JUDECĂTOR
-
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Florența Carmen Cojocaru, Corneliu
