Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 4129/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4129
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier
****
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de, împotriva deciziei nr.10209 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA -Secția II- Civilă și pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspuns contestatorul, intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin consilier juridic, lipsind intimata Casa de Pensii Ministerului Administratiei și Internelor
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Contestatorul a solicitat admiterea contestației în anulare, conform motivelor depuse în scris, arătând că instanța de recurs, luând în considerare o procură de reprezentare în instanță pe care a confundat-o cu împuternicirea pe care trebuie să o dea ministrul, a comis o gravă eroare materială.
Consilier juridic ,pentru intimată, solicită respingerea contestației în anulare,
URTEA
Asupra cauzei de față;
Prin decizia civilă nr. 10209 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA -Secția II- Civilă și pentru Coflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinței civile nr.1183/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și.
S-a modificat sentința civilă nr. 1183/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii precizată formulată de reclamantul.
Pentru a pronunța această decizie, înainte de a se analiza fondul recursului, s-a reținut că intimatul reclamant a solicitat a se constata că cererea de recurs este semnată de o persoană fără calitate de reprezentare a MIRA, conform art. 83 alin3 Cod pr. civ. și art. 9 alin.3 din OUG 63/2003.
Cu privire la excepția invocată de intimat, Curtea a reținut că, în raport de dispoz. art. 9 alin.2 din OUG 63/2003 și art.11din OUG 30/2007, în fața autorităților jurisdicționale MAI este reprezentat prin personal de specialitate, pe baza împuternicirii date pentru fiecare în parte conform competenței stabilite prin ordin al Ministrului MAI.
În baza acestor dispoziții, MIRA, în cauza de față, este reprezentat de Direcția Generală Juridică, cererea de recurs fiind semnată de directorul acestei direcții.
Curtea a constatat astfel că cererea de recurs întrunește cerințele prev. de art. 3021Cod pr. civ. excepția invocată fiind nefondată.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, potrivit dispoz. art. 79 alin. 1 lit. a din Lg. 164/2001, pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a acestei legi se recalculează astfel- cuantumul pensiei în plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a guvernului, la propunerea instituțiilor prev. la art.5 alin.1, metodologie conform căreia acordarea gradației se face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, sumele rezultate ca diferențe între pensiile în plată și pensiile recalculate prin aplicarea prev. alin.1 lit. a se acordă eșalonat începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că baza de calcul pentru actualizarea pensiei o constituie solda lunară brută în vigoare la data aplicării Lg. 164/2001, respectiv aprilie 2001.
Împrejurarea că prin OUG 85/2001 s-a dispus suspendarea aplicării prev. art. 79 din Lg. 164/2001, până la 01.01.2002, nu conduce la concluzia că baza de calcul ar constitui-o solda lunară brută de la data aplicării acestui articol, 01.01.2002.
Dispozițiile acestui articol au recunoscut dreptul intimatului de a solicita actualizarea pensiei în plată, iar suspendarea acestui drept până la 01.01.2002 nu îl îndreptățește pe acesta să solicite a se avea în vedere ca bază de calcul solda lunară brută la 01.01.2002, dispozițiile art.79 referitoare la "solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi" fiind clare și precise.
În acest sens, în art. 2 din HG 1.188/2001, pentru aprobarea Normelor Metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, așa cum a fost modificată prin HG 633/2006, s-a prevăzut că recalcularea pensiilor militare se efectuează pe baza următoarelor elemente: solda lunară brută în vigoare la data de 10.04.2001 corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar avute la data trecerii în rezervă; vechimea totală în serviciu avută la data recalculării; gradul de invaliditate și cauza invalidității și numărul de urmași înscriși la pensie.
Curtea a apreciat astfel că prima instanță a reținut în mod greșit ca bază de calcul la actualizarea pensiei intimatului solda lunară brută în vigoare la 01.01.2002.
Instanța de recurs a constatat de asemenea că în mod greșit a fost reținută la recalcularea pensiei și gradația VI, alta decât cea avută de intimat la data trecerii în rezervă, respectiv a pensionării.
Dispozițiile art. 79 din lege, art. 3 și art. 31din HG 1.188/2001 sunt clare cu privire la gradațiile ce se au în vedere la recalculare, rezultând din interpretarea acestora că solda lunară brută, ca bază pentru efectuarea recalculării pensiilor, se determină la cerere,potrivit Lg. 138/1999, pe baza următoarelor elemente- solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă; solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut în vedere la data trecerii în rezervă, gradațiile acordate în raport cu gradul militar avut la data trecerii în rezervă după cum urmează: militar angajat pe bază de contract - gradația I; sublocotenent aspirant - gradația a II-a; locotenent, maistru militar clasa a IV-a, sergent major - gradația a III-a; căpitan, maistru militar clasa a III-a, plutonier - gradația a IV-a;, locotenent comandor, maistru militar clasa a II-a, plutonier major - gradația a V-a;locotenent -colonel,căpitan-comandor,maistru militar clasa I,plutonier adjutant - gradațiaVI-a,colonel,comandor,general,maistru militar principal,plutonier adjutant-șef - gradația VII-
În raport de prevederile acestor acte normative rezultă că intimatul care a avut gradul militar d e și a fost trecut în rezervă cu gradația a V-a, în mod eronat prima instanță i-a luat în considerare o altă gradație, respectiv VI, stabilită de expert după alte criterii decât cele învederate mai sus.
Din interpretarea art.11 din L 138/1999 la care face referire expertul rezultă că gradațiile se acordă în raport cu vechimea în serviciu,cu timpul servit în calitate de cadru militar în activitate.
Dispozițiile art. 22 din Lg. 164/2001 prevăd, într-adevăr, că pensia de serviciu pentru limită de vârstă și pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul de 60% pentru activitatea desfășurată în condiții normale, 62% pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite și 64% pentru activitatea desfășurată în condiții speciale.
Potrivit art. 23, aceste procente pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale.
Prima instanță a făcut o aplicare greșită a acestor dispoziții, însușindu-și punctul de vedere al expertului care îi aplică intimatului un procent de 64% pentru activitatea desfășurată în condiții speciale, cu toate că la dosarul cauzei nu există înscrisuri care să ateste această împrejurare, din adresa menționată de expert nr.12394/2003 rezultând doar că în perioada 01.01.1980- 31.07.1980 intimatul a primit spor de vechime și spor de frontieră, adeverința neatestând faptul că acesta și-ar fi desfășurat activitatea în condiții speciale.
Nu se impune reținerea acestui spor cu atât mai mult cu cât aceste procente se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv 15 de ani în asemenea condiții, așa cum prevăd dispoz. art. 23 menționate mai sus.
Referitor la pensia suplimentară se impun următoarele precizări:
Art,78 din Lg. 164/2001 prevede că pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei un spor procentual de 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani, de 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 de ani, 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
De la data intrării în vigoare a acestei legi, contribuția pentru pensia suplimentară devine contribuție individuală la bugetul de stat.
Legea nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la modul de recalculare a pensiei suplimentare. Curtea a constatat astfel că prima instanță a făcut o aplicare greșită a legii, însușindu-și punctul de vedere al expertului care a recalculat pensia suplimentară având ca bază de calcul solda brută stabilită la 01.01.2002 și indicele de 16% avut în vedere la data stabilirii acestei pensii.
În raport de aceste argumente, Curtea a concluzionat că prima instanță a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale mai sus menționate, caz de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. fiind motivul pentru care, în temeiul dispoz. art. 312 Cod pr. civ. a admis recursul, a modificat sentința, în sensul că a respins în totalitate acțiunea precizată formulată de reclamant.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare intimatul reclamant arătând că instanța de control judiciar, cu încălcarea art. 166 și art. 3021lit."d" cod procedură civilă, a admis recursul declarat de Direcția Juridică pentru, semnat de o persoană fără calitate procesuală și fără să atașeze împuternicirea dată de Ministrul pentru semnarea cererii în numele său.
Contestatorul a arătat că în acest mod, luând în considerare o procură de reprezentare în instanță pe care a confundat-o cu împuternicirea pe care trebuie să o dea ministrul, a comis o gravă eroare materială, solicitând admiterea contestației în anulare și constatarea nulității recursului declarat de Direcția Juridică a, conform art. 312 alin. 1 cu aplicarea art. 3021lit."d" cod procedură civilă.
Contestația în anulare este nefondată și va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Conform art. 318 cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându- numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Primul motiv prevăzut de art. 318 cod procedură civilă, invocat de contestator, are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință pronunțarea unor soluții greșite.
Este vorba deci de acea greșeală pe care o comite instanța, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.
Sunt greșeli materiale, în sensul art. 318 cod procedură civilă, respingerea unui recurs ca tardiv, în raport de data înregistrării la instanță deși din plicul atașat la dosar rezultă că recursul a fost depus recomandat la oficiul poștal înăuntrul termenului de recurs; pronunțarea asupra legalității unei alte hotărâri decât cea recurată etc.
Textul vizează greșeli de fapt, involuntare și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretarea unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural, întrucât altfel s-ar da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, încălcându-se dispozițiile legale privind gradele de jurisdicție existente în legislației română.
In speță, din analiza motivelor contestației în anulare, instanța reține că se critică modul în care instanța de recurs a aplicat și interpretat dispozițiile legale reprezentate de art. 9 din OUG nr. 63/2003, art. 35 din Decretul nr. 31/1954, art. 4 din Legea nr. 514/2003, art. 41, 43 și 68 din codul d e procedură civilă, cu consecințe asupra soluționării litigiului dedus judecății.
Modul de apreciere de către instanța de recurs a acestor dispoziții legale nu reprezintă o eroare materială, în sensul art. 318 teza I, cod procedură civilă, astfel încât, având în vedere aceste considerente, în baza art. 318 - 320 cod procedură civilă, contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D EC IDE:
Respinge contestația în anulare formulată de, împotriva deciziei nr.10209 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA -Secția II- Civilă și pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/30.06.2009
recurs: //
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Manuela Preda Popescu, Elena
