Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 4520/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.1880/2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 4520/
Ședința publică de la 17 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurentulGîmpotriva sentinței civile nr.412 din data de 20.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17208/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare".
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 10 iunie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17 iunie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 412 din data de 20.01.2009, pronunțată în dosarul nr.17208/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins contestația formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, ca rămasă fără obiect; a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu 1.07.2007, conform deciziei din 15.01.2009, emisă în baza nr.OUG 19/2007 conform punctajului de 1,76133 puncte, a obligat intimata la 1752,25 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Contestatorul a fost pensionat în baza Legii 19/2000 prin decizia -/9.07.1990 începând cu 1.06.1990.
Pensia contestatorului a fost recalculată în baza nr.OUG 4/2005 începând cu 1.07.2005 prin decizia nr. -/4.05.2006 reținându-se un punctaj mediu anual de 1,39915. Această decizie a fost anulată prin sentința civilă nr. 1504/30.10.2007, care a dispus obligarea intimatei să emită o nouă decizie de recalculare în funcție de un număr total de puncte realizate 48,92426, un punctaj mediu anual 1,63081, valoare pensie de 482 lei începând cu 1.07.2005.
Pentru punerea în executare a acestei sentințe intimata a emis decizia nr.-/19.06.2008 prin care a reținut începând cu 1.07.2005 un punctaj mediu anual de1,63081.
Prin decizia nr.-/27.02.2008, care face obiectul acestui dosar, pensia contestatorului a fost recalculată în baza nr.OUG 19/2007 începând cu 1.07.2007, reținându-se un punctaj mediu anual de 1,63509, punctaj rezultat prin adunarea la punctajul rezultat la recalculare prin decizia din 4.05.2006 de 1,46082 a punctajului mediu anual de 0, 47092 rezultat în baza nr.OUG 19/2007 aferent anilor 1948-1962 și scăderea punctajului mediu anual de 0, 29665 rezultat în baza nr.OUG 4/2005 aferent anilor 1948-1962.
Această ultimă decizie, fiind emisă anterior emiterii deciziei conform sentinței civile nr.1504/30.10.2007 nu a avut în vedere ca punctaj, din care să se scadă și să se adune conform nr.OUG 19/2007, punctajul de 1,63081 ce a fost reținut doar ulterior prin decizia din 19.06.2008 ca fiind punctaj rezultat în baza OUG4/2005.
Din expertiza efectuată în cauză, a rezultat că punctajul din decizia contestată este eronat determinat, iar punctajul real este de 1,74879, pornind de la punctajul stabilit prin sentința civilă nr.1504/30.10.2007, cu efectuarea operațiunilor prevăzute de nr.OUG 19/2007.
Prin decizia nr.-/15.01.2009 contestatorului i-a fost revizuită pensia în baza OUG19/2007, în sensul că s-a reținut un punctaj mediu anual de 1,76133 ca punctaj rezultat prin aplicarea acestui act normativ plecându-se de la un punctaj mediu anual de 1,63081 conform sentinței civile nr.1504/30.10.2007.
Având în vedere că punctajul mediu anual reținut de către intimată prin decizia de revizuire 1,76133 este mai mare decât cel rezultat prin expertiza administrată în cauză, instanța de fond a considerat că intimata și-a executat de bunăvoie obligația de a-i revizui contestatorului punctajul mediu anual rezultat din aplicarea dispozițiilor nr.OUG 19/2000 în concordanță și plecând de la punctajul stabilit prin sentința civilă nr.1504/30.10.2007, reținând ca fiind rămasă fără obiect contestația împotriva deciziei nr.-/27.02.2008.
Cum contestatorul a primit drepturi de pensie aferente unui punctaj mediu anual de 1,63509 începând cu 1.07.2007 și i se cuvenea o pensie aferentă unui punctaj de 1,76133 așa cum a recunoscut și intimata, Tribunalul a constatat că i s-a cauzat un prejudiciu pe care intimata nu a dovedit că l-a reparat, în sensul că nu a făcut dovada că, până la pronunțarea hotărârii, a achitat și drepturile de pensie restante către contestator.
Tribunalul a înlăturat susținerile contestatorului potrivit cărora i se datorează ca prejudiciu și dobânda legală aferentă acestor sume, deoarece decizia de recalculare în baza nr.OUG 19/2007 contestată în prezenta cauză este emisă anterior punerii în executare a sentinței civile nr. 1504/30.10.2007 prin decizia din 19.06.2008 iar intimata și-a revizuit din proprie inițiativă decizia în baza OUG19/2007 reținând chiar un punctaj mai mare decât cel reținut de expertul desemnat în cauză.
S-a constatat că nu poate fi reținută nici opinia contestatorului exprimată în obiecțiunile la expertiză, în sensul că pensia pe care trebuia să o aibă în prezent ar fi în cuantum de 1629 lei, deoarece prin sentința civilă nr. 1504/30.10.2007 s-a reținut un punctaj mediu anual de 1,63081 care a determinat apoi revizuirea deciziei emise în baza OUG19/2007, făcută de către intimată prin decizia nr. -/15.01.2009, care a reținut un punctaj mediu anual de 1,76133, punctaj care conduce la un cuantum al drepturilor de pensie de 733 lei la 1.07.2007, de 953 lei la 1.11.2007, de 1023 lei la 1.01.2008, de 1229 lei la 1.10.2008, contestatorul făcând confuzie între indexarea pensiei și indexarea punctului de pensie, indexarea pensiilor făcându-se doar până în anul 2004 pentru pensiile determinate în baza legislației anterioare datei de 1.04.2001, ulterior acestei date făcându-se doar indexări ale punctului de pensie.
De asemenea instanța de fond a constatat că nu se poate reține opinia potrivit căreia diferențele de pensie ce se cuvin contestatorului sunt datorate cu data de 1.07.2005 și nu cu 1.07.2007, deoarece obiectul contestației îl formează solicitarea de a se anula decizia emisă în baza OUG 19/2007 ori aceasta stabilește drepturi începând cu 1.07.2007.
În ceea ce privește stagiul complet de cotizare de 30 de ani, instanța de fond a stabilit că acesta a fost corect reținut, deoarece contestatorul nu are stagii de cotizare în grupele de muncă pentru a putea beneficia de stagiu complet derogator de 25 sau de 20 de ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, contestatorul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, acesta a arătat, în esență, următoarele:
Obiectul cererii a privit emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie în conformitate cu dispozițiile Legii nr. nr. 19/2000 și a nr.OUG 4/2005, aprobate prin Legea nr. 78/2005, drepturile recalculate fiind cuvenite începând cu data de 01.07.2005, conform deciziei nr. -/4.05.2006 emisă de Casa de Pensii a Municipiului
Prima instanță, s-a mai susținut, nu a avut în vedere sentința civilă nr. 1504/30.10.2007, iar prin respingerea obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză contabilă, a adus atingere dreptului la apărare al recurentului.
A mai arătat recurentul că a fost lipsit de posibilitatea de a benefica de recalcularea pensiei, cuantumul acesteia devenind neconform cu realitatea drepturilor de pensie cuvenite prin majorarea pensiei în iunie 2006, precum și de indexările și recalculările care s-au succedat după această dată, ultima majorare fiind cea de la 1.10.2008, prin indexarea pensiilor cu 20%.
Prin urmare, în mod greșit a fost respinsă contestația formulată ca rămasă fără obiect; punctajul mediu anual a fost reținut în mod eronat, fapt imputabil funcționarilor intimatei și experților care au efectuat expertizele atât în dosarul nr- și -, împotriva cărora recurentul a formulat obiecțiuni, dar acestea au fost respinse de instanțe; în mod greșit Tribunalul a reținut că recurentul nu are stagii de cotizare în grupele de muncă, astfel încât nu poate beneficia de stagiul derogator de 25 sau 20 de ani.
În concluzie, s-a solicitat casarea sentinței civile recurate, obligarea intimatei la plata diferențelor de drepturi cuvenite începând cu data de 1.07.2005 la zi, întrucât aceasta a refuzat să execute hotărârea pronunțată în dosarul nr-, cu cheltuieli de judecată, dobânda de referință și daune morale în valoare de 6000 Euro.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Recurentul a depus la dosar înscrisuri - diplome, decizii și taloane de pensie, acte medicale, corespondență cu intimata, adeverințe, articole de presă, calculul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României în intervalul ianuarie 2005-martie 2009.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Drepturile de pensie ale contestatorului s-au deschis începând cu data de 1.06.1990, în temeiul Legii nr. 3/1977, fiind supuse recalculării în baza nr.OUG 4/2005, recalculare realizată prin decizia nr. -/4.05.2006, anulată prin sentința civilă nr. 1504/30.10.2007. Această hotărâre judecătorească a fost pusă în executare prin decizia nr. -/19.06.2008, emisă de intimată ulterior deciziei contestate în prezenta cauză.
În mod corect Tribunalul a reținut că recurentul contestator a formulat o contestație împotriva deciziei nr. -/28.02.2008 privind stabilirea drepturilor de pensie în temeiul nr.OUG 19/2007, pronunțându-se în limitele învestirii, cu respectarea principiului disponibilității.
În raport de obiectul cererii, nu poate fi primită susținerea recurentului în sensul că diferențele de pensie sunt datorate de intimată începând cu data de 1.07.2005 (stabilită prin decizia de recalculare a pensiei în temeiul nr.OUG 4/2005), și nu cu 1.07.2007, de la care au fost acordate drepturile prin decizia contestată.
Nu poate fi reținută nici susținerea recurentului în sensul că prima instanță în mod eronat a respins ca rămasă fără obiect contestația formulată și nu a dat eficiență dispozițiilor Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 4/2005.
Prima instanță a făcut o corectă analiză a materialului probator administrat în cauză, reținând în mod just că, prin decizia nr.-/27.02.2008, contestatorului i-a fost recalculată în baza nr.OUG 19/2007, începând cu 1.07.2007, cu reținerea unui punctaj mediu anual de 1,63509, punctaj rezultat prin adunarea la punctajul rezultat la recalculare prin decizia din 4.05.2006 de 1,46082 a punctajului mediu anual de 0, 47092 rezultat în baza nr.OUG 19/2007 aferent anilor 1948-1962 și scăderea punctajului mediu anual de 0, 29665 rezultat în baza nr.OUG 4/2005 aferent anilor 1948-1962.
În mod just Tribunalul a constatat că decizia contestată, fiind emisă anterior emiterii deciziei prin care a fost pusă în executare sentința civilă nr.1504/30.10.2007, nu a avut în vedere punctajul de 1,63081 ce a fost reținut doar ulterior prin decizia din 19.06.2008 ca fiind punctaj rezultat în baza OUG4/2005.
Prin decizia nr.-/15.01.2009, contestatorului i-a fost revizuită pensia în baza OUG19/2007, în sensul că s-a reținut un punctaj mediu anual de 1,76133 (mai mare decât cel rezultat din expertiza contabilă efectuată în cauză), prin aplicarea dispozițiilor acestui act normativ, plecându-se de la un punctaj mediu anual de 1,63081 conform sentinței civile nr.1504/30.10.2007.
Curtea își însușește concluzia instanței de fond în sensul că intimata și-a executat de bunăvoie obligația de a-i revizui contestatorului punctajul mediu anual rezultat din aplicarea dispozițiilor nr.OUG 19/2000 în concordanță și plecând de la punctajul stabilit prin sentința civilă nr.1504/30.10.2007, astfel încât contestația împotriva deciziei nr.-/27.02.2008 apare ca fiind rămasă fără obiect.
În ce privește obiecțiunile la raportul de expertiză efectuat în cauză, se reține că acestea au fost respinse motivat, în ședința publică din 20.01.2009, de instanța de fond, care a constatat că expertiza răspunde obiectivelor stabilite în raport de obiectul cererii de chemare, astfel încât sunt lipsite de suport susținerile recurentului în sensul că i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Sub aspectul modului de indexare al pensiilor, prima instanță a făcut o corectă interpretare a legii atunci când a reținut că nu poate fi confundată indexarea pensiei, care s-a făcut până în anul 2004 pentru pensiile stabilite în baza legislației anterioare datei de 1.04.2001 cu indexare punctului de pensie. Prin urmare, nu pot fi primite nici criticile recurentului potrivit cărora modul de calcul corect este cel pe care l-a prezentat instanței, iar nu cel utilizat de intimată pentru stabilirea cuantumului pensiei.
Referitor la criticile privind stagiul de cotizare de 30 de ani, reținut ca fiind corect de prima instanță, Curtea constată următoarele:
Recurentul nu a fost pensionat în baza unei legi speciale, iar în conformitate cu dispozițiile art. 14 din Legea nr.3/1977 - legea generală în temeiul căreia au fost stabilite drepturile de pensie ale acestuia, persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei, li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: un an și șase luni pentru grupa I de munca; un an și trei luni pentru grupa II de munca.
Întrucât recurentul a avut un stagiu de cotizare de 20 ani 7 luni și 18 zile în grupa a II-a de muncă, astfel cum rezultă din decizia nr. -/25.01.2001 - adaos grupă (fila 13 din dosarul instanței de fond), se reține că acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de textul legal anterior evocat, astfel încât îi erau aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 3/1977. Prin urmare, în mod corect intimata a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
În ce privește cererea de acordare a daunelor morale, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 316 și 294 din Codul d e procedură civilă,se reține că, în recurs nu pot fi formulate cereri noi.
Cum prima instanță a interpreta corect materialul probator administrat în cauză și a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de recurentul G împotriva sentinței civile nr.412 din data de 20.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17208/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
GREFIER
Red./Tehnored. /2ex./27.07.2009
Jud. fond.: /
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
