Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 4545/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(3320/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4545/
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții contestatori G -, și recurenta intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.2520 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 42934/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații, și expert CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect - contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul contestator G, personal și ca mandatar al recurentei contestatoare, lipsind recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B,intimații, și expert Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Recurentul contestator G, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
După deliberare, Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de recurentul contestator ca fiind concludentă, pertinentă și utilă cauzei.
Recurentul contestator G, personal, depune la dosar înscrisuri și apreciază cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul contestator G, personal, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat; cu privire la recursul formulat de, solicită respingerea acestuia având în vedere înscrisurile depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 2520/24.03.2009 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis în parte acțiunea formulată de contestatorii și G, în contradictoriu cu intimații Casa de Pensii a Municipiului B, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a dispus anularea deciziilor nr. -/28.02.2008, -/15.05.2008 și -/28.02.2008 emise de intimata Casa de Pensii a Municipiului B, cu obligarea acesteia din urmă la restituirea sumelor reținute în baza deciziei nr. -/15.05.2008, actualizate cu indicele de inflație de la data reținerii și până la data restiturii efective.
Au fost respinse celelalte pretenții deduse judecății.
Contestatorii și intimata Casa de Pensii a Municipiului B au declarat recurs împotriva sentinței precitate.
În motivarea recursului contestatorilor s-au exprimat, în esență, următoarele critici:
- în mod eronat instanța nu a acordat daune și despăgubiri, fiind interpretat greșit actul juridic dedus judecății, nefiind acordat ceea ce s-a cerut și așa cum s-a cerut, fiind aplicată eronat legea în mod intenționat, deoarece prin deciziile contestate li s-au provocat contestatorilor pagube materiale de către casa de pensii în mod intenționat;
- pârâta a refuzat să repare aceste pagube pe cale amiabilă, astfel că pentru cei 2 contestatori, ca persoane suferinde și încadrate în gradul doi (accentuat) de handicap, au fost efectuate rețineri ilegale din pensie, le-a fost diminuată subzistența;
- totodată, contestatorii au fost ignorați și discriminați prin nesoluționarea tuturor cererilor, precum și prin necomunicarea înscrisurilor, pentru a le împiedica accesul la justiție, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 304 pct. 6-9. proc. civ.
Intimata Casa de Pensii a Municipiului Baa rătat următoarele aspecte în motivarea recursului său:
- prin decizia nr. -/28.02.2008 s-a pus în aplicare sentința civilă nr. 1664/06.11.2007 a Tribunalului București, cu respectarea dispozitivului acesteia;
- prin decizia nr. -/15.05.2008 s-a stabilit un debit în sumă de 483 lei, debit care se datorează faptului că în adeverința nr. 19473/10.11.2005, pe anumite perioade sumele înscrise sunt mai mici decât cele ce sunt menționate în carnetul de muncă, iar în anumite perioade se menționează "" (concediu fără salariu), lucru care nu apare în carnetul de muncă;
- referitor la dispoziția instanței de obligare a la restituirea sumelor reținute cu indicele de inflație, trebuie arătat că datorită aplicării sentinței nr. 1664/2007 și constituirii debitului, nu există sume de restituit care să fie actualizate cu indicele de inflație;
- decizia nr. -/15.05.2008 constituie titlu executoriu și debitul se recuperează conform art. 187 (4) din Legea nr. 19/2000;
- cât privește anularea deciziei nr. -/28.02.2008, se impune a preciza că prin aceasta s-a pus în aplicare sentința civilă nr. 1664/06.11.2007 emisă de Tribunalul București, respectându-se dispozitivul acesteia;
- de altfel, contestatorului Gis -au achitat diferențele dintre pensia calculată și cuvenită în temeiul sentinței nr. 1664/2007, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursurile ca nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate în motivarea recursului promovat de contestatori sunt neîntemeiate și urmează a fi înlăturate ca atare, Tribunalul respingând în mod corect pretențiile acestora având ca obiect acordarea de daune materiale și morale.
Solicitând plata unor asemenea daune, evaluate la 100.000 Euro pentru fiecare dintre cei chemați în judecată, recurenții-contestatori aveau obligația de a proba că în cauză sunt îndeplinite cumulativ cerințele impuse de art. 998 și urm. pentru angajarea răspunderii civile delictuale, obligație ce le revenea conform art. 1169 Cod Civil, care statuează că "cel ce face o propunere în fața judecății, trebuie să o dovedească".
Rezultă că recurenții-persoane fizice trebuiau să administreze probe suficiente, pertinente și concludente prin care să ateste că s-a comis o faptă ilicită, că prin această faptă li s-a creat un prejudiciu material sau moral, că există legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu și că fapta a fost comisă cu vinovăție de către cei chemați în judecată. Neîndeplinirea fie și a uneia dintre aceste cerințe face să nu poată fi antrenată răspunderea civilă delictuală.
Or, în cauză nu s-a administrat probatoriul necesar spre a se demonstra existența și certitudinea prejudiciului material pretins suferit de recurenții-contestatori.
Cât privește prejudiciul cu caracter moral, s-a afirmat că acesta ar consta din agravarea stării de sănătate prin stres, diminuarea subzistenței, oprimarea, discriminarea și ignorarea lor, prin nesoluționarea tuturor cererilor, precum și prin necomunicarea înscrisurilor, pentru a le împiedica accesul la justiție.
Nici una dintre aceste susțineri nu are sprijin probator. Oricum, din analiza conținutului lor nu se pot desprinde elementele necesare și suficiente pentru a se putea stabili concret și efectiv care au fost drepturile subiective nepatrimoniale încălcate și în ce constă această încălcare, știut fiind că numai dintr-o asemenea perspectivă se poate vorbi despre existența unui prejudiciu de ordin moral.
De altfel, prin admiterea în parte a pretențiilor deduse judecății în sensul menționat prin dispozitivul sentinței recurate, s-a asigurat repararea eventualelor prejudicii materiale și morale, putându-se considera că recurenții-contestatori au beneficiat de realizarea principiului obținerii unei satisfacții echitabile, principiu aplicat constant în practica Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Toate cele ce preced justifică respingerea ca nefondat a recursului contestatorilor.
Aceeași soluție se impune și în ce privește recursul intimatei Casa de Pensii a Municipiului
În motivarea acestui recurs nu se relevă nemulțumiri concrete, care să aibă legătură cu hotărârea judecătorească atacată, din care să reiasă în ce constă nelegalitatea sau netemeinicia considerentelor și dispozitivului acesteia ori care au fost greșelile de judecată săvârșite de prima instanță (de exemplu aprecierea eronată a probelor, încălcarea sau nerespectarea unor dispoziții legale relevante în cauză, etc.).
Aspectele prezentate de recurenta-contestatoare au caracter pur formal, nu pot fi asimilate exprimării unor critici în legătură cu sentința atacată și nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 304. proc. civ.
Așa fiind, ele nu pot fi luate în considerare, fiind lipsite de orice consistență logico-juridică și neoferind vreun temei pentru admiterea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-contestatori și G, precum și de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în contradictoriu cu intimații, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, împotriva sentinței civile nr. 2520/24.03.2009 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./20.07.2009.
Jud.fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
