Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 46/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale
Decizia civilă nr.46/
Ședința publică din 20 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Luminița
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de pensii B, cu sediul în B nr.19, împotriva sentinței civile nr.346 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila.
La apelul nominal lipsă recurenta și intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recurenta a solicitat soluționarea în lipsa sa, conform dispozițiilor art.242 cod pr. civilă.
Curtea, invocă Decizia nr.30 a Inaltei Curți de casație și Justiție B, prin care s-a respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție B și sesizarea Colegiului de conducere al Curții de Apel Craiova, cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global prevăzute de art.12 alin.1 lit. a din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitate li calitatea muncii.Față de această decizie, constată că nu mai există nici un impediment în soluționarea cauzei în fond.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.346 din 27 aprilie 2009, Tribunalul Brăila - Secția civilă, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de pensii B, obligând-o pe aceasta să stabilească drepturile de pensie pentru reclamant și în raport de adeverința nr.4420 din 24 noiembrie 2008 emisă de
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele;
Reclamantul a fost înscris la pensie pentru pierderea capacității de muncă prin Decizia nr.-/2.08.1994, iar prin Decizia nr. -/12.01.2001 a fost trecut la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă. Drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate conform nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 coroborate cu nr.HG1550/2004 și nr.HG733/2005, fiind emisă în acest sens Decizia nr.-/31.08.2005.
Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii B, sub nr. 53354/25.11.2008, reclamantul, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie în baza adeverinței nr. 4420/24.11.2008 emisă de B, dar prin adresa nr.-/12.01.2009 Casa Județeană de Pensii B, a comunicat că datele înscrise în adeverință nu pot fi valorificate la stabilirea punctajului mediu anual întrucât conform mențiunilor de la pct. VI din anexa la.OUG nr.4/2005 formele de retribuire în acord sau cu bucata, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite și alte sporuri care nu au avut caracter permanent nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, cererea neavând astfel temei legal.
Prin adeverința nr.4420/24.11.2008 emisă de B, s-a arătat că reclamantul a fost salariat la societate în perioada 6.11.1974 -31.10.1993, în funcția de tehnician proiectant și a realizat venituri (care nu au fost incluse în carnetul de muncă) sub forma de spor de acord global plătite în conformitate cu Legea nr.57/1974 (art.12/1 lit. a, art.83 al.1 și art.117/1 pct.3), Legea nr.2/1983(art.10), Decret nr.161/1986 (anexa 21). S-a arătat că activitatea de cercetare și proiectare în cadrul B, a fost retribuită permanent în acord global și constituie baza de calcul la stabilirea pensiei în înțelesul nr.OUG4/2005 pct. V la anexă și Legea nr.19/2000 (art.168 și 169) și s-a precizat că la sporurile în acord global din anexă, societatea a calculat și virat lunar CAS și pensia suplimentară potrivit prevederilor legale în vigoare și pot fi luate în considerare pentru determinarea cuantumului pensiei conform art.23 al.1 lit. a din Legea nr.19/2000 și nr.OUG4/2005, pct. V la anexă.
În drept, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale se au în vedere salariile așa cum au fost înregistrate în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau care au fost dovedite cu adeverințe.
Tribunalul apreciază că prin aceste dispoziții legale nu sunt înlăturate de la determinarea punctajelor anuale acele venituri suplimentare realizate în acord global sau sporul în acord având în vedere atât caracterul permanent al acestora cât și faptul că au intrat în baza de calcul a contribuției asigurărilor sociale.
Aceeași interpretare este impusă și de dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000 conform cărora punctajul realizat lunar se calculează prin raportarea salariului brut individual inclusivsporurile și adaosurile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări socialela salariul mediu brut lunar din luna respectivă.
Întrucât conform art.1 din Decretul nr.389/1972 angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri, ribunalul consideră că în această situație nu sunt aplicabile mențiunile de la punctul VI din anexa la.nr.OUG4/2005, potrivit cărora formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1.04.2001.
Având în vedere că veniturile obținute de reclamant menționate în adeverința nr. 4420/24.11.2008, s-au avut în vedere când s-a calculat și s-a plătit contribuția de asigurări sociale tribunalul constată că acestea trebuie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, în caz contrar încălcându-se principiul contributivității reglementat de art.2 lit din Legea nr.19/2000 conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor sociale plătite.
Atât timp cât aceste sume au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, faptul de a nu fi luate în considerare la determinarea cuantumului pensiei ar aduce atingere drepturilor reclamantului de a avea o pensie corespunzătoare în raport cu contribuția de asigurări socială calculată și virată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii formulate de reclamant.
În motivare a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă.
Astfel, se arată că reclamantul a ieșit la pensie în condițiile Legii nr.3/1977, iar recalcularea pensiei sale s-a făcut în temeiul nr.OUG4/2005, care conține și o anexă cu sporurile permanente, care intră în baza de calcul, precum și cu cele care nu pot fi luate în considerare.
Potrivit art. 164 alin. 3 din Legea 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, la care se adaugă șisporurile cu caracter permanent, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Din coroborarea dispozițiilor art.164 al.3 din Legea nr.19/2000 cu art.10 din Legea nr.3/1977 modificat și completat prin Legea nr.49/1992, rezultă care sunt sporurile salariale ce se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, acestea fiind expres și limitativ prevăzute de lege.
În mod eronat a reținut instanța de fond că sporurile rezultate din adeverințe au avut caracter permanent așa cum prevede art.164 al.3 din Legea nr.19/2000, întrucât din adeverințe rezultă că acestea s-au acordat sporadic.
Consideră că în mod greșit a reținut instanța că sunt aplicabile dispozițiile art. 78 din Legea 19/2000, întrucât acestea nu au relevanță în speța de față.
Referitor la principiul contributivității s-a arătat că art.2 lit. e din Legea nr.19/2000 se referă doar la principiul pe baza căruia se acordă dreptul de asigurări sociale, neavând nimic în comun cu modul de calcul a acestor drepturi.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Brăila este legală și temeinică.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurentă cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3041cod procedură civilă, Curtea, apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Soluția instanței de fond s-a bazat pe interpretarea greșită a art. 78 alin. 4 din Legea nr.19/2000, așa cum a fost acesta modificat prin Legea nr.250/2007, respectiv "(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale."
Astfel, s-a considerat că, pe de o parte veniturile realizate în acord global au caracter permanent, iar pe de altă parte, că pentru a se da eficiență totală criteriului contributivității trebuie să se includă în baza de calcul a pensiei toate veniturile brute la care s-a cotizat, fără a mai distinge între veniturile și sporurile cu caracter permanent și veniturile sau sporurile cu caracter special.
Analizând modificările introduse de legea 250/2007, prin pct. 3 și 6 se constată că această interpretare nu este corectă, astfel:
Pct. 3:
Anterior, art. 23 alineatul (3) din legea 19/2000 avea următorul cuprins:
(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) (baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților)nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.
Acest articol s- modificat și are următorul cuprins:
"(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) este venitul brut realizat lunar."
Pct. 6
Anterior, art. 78 alineatul (4) din legea 19/2000 avea următorul cuprins:
(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) și (2), nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic.
Acest articol s- modificat și are următorul cuprins:
"(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale."
Ca urmare, singurele modificări pe care le aduce Legea nr. 250/2007 sunt în sensul că, începând cu 23.07.2007 (data intrării în vigoare a legii) salariații sunt obligați să plătească contribuția individuală de asigurări sociale la întregul venit realizat, fără a mai exista plafonul de 5 ori salariul mediu brut, iar potrivit principiului contributivității, nici punctajul realizat de asigurat într-un an calendaristic nu mai este plafonat la 5 puncte, ci este calculat în funcție de sumele la care s-a achitat contribuția.
Legea nr.250/2007 nu modifică cu nimic art. 164 din Legea nr.19/2000, care arată modul în care se calculează punctajul anual până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000.
Astfel, șa cum corect a evidențiat Casa Județeană de Pensii, potrivit art. 164 din Legea 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Prin nr.OUG4/2005 s-au prevăzut sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, fiind enumerate în anexa.
Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin. (2) se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Adeverințele prin care se dovedesc aceste sporuri trebuie să cuprindă:
- denumirea unității;
- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă;
- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
- denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
- perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat;
- adeverințele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității, cu mențiunea expresă că,nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; etc.
Ca urmare sporul pentru acord global nu putea fi luat în calcul de intimată la calculul pensiei, potrivit mențiunii exprese a legii ( nr.OUG4/2005).
Mai mult, nu se poate reține că acesta a avut un caracter permanent, întrucât din adeverințe rezultă că acesta s-a acordat sporadic, doar în anumite luni. De altfel, faptul că unitatea a utilizat permanent această formă de retribuire nu este echivalent cu noțiunea de spor cu caracter permanent utilizată de Legea nr.19/2000.
Referirea reclamantei la art. 1 din Decretul nr.389/1972, nu contribuie la schimbarea aspectelor cauzei: contribuția de 15% era datorată de angajator (nu de salariat) la totalul salariilor brute realizate de salariați.
Oricum, un principiu nu poate înlocui dispoziția expresă a legii, iar pentru drepturile solicitate de reclamantă există mențiuni exprese în lege în sensul că aceste venituri nu pot fi valorificate la calculul pensiei.
În consecință, în baza art. 312 cod de procedură civilă, instanța va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată, iar în rejudecare va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B nr.19, și în consecință;
Modifică sentința civilă nr.346 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, astfel;
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /4.02.2010
Tehn.
4 ex./10.02.2010
fond - - + asistenți judiciari și
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Viorica Mihai Secuianu, Luminița
