Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 463/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6385/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 463/
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T împotriva sentinței civile nr. 1614 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-contestator, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 19.01.2010, precum și faptul că recurenta-intimata Casa Județeană de Pensii T, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 1614 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, s-a admis cererea formulată de contestatorul și s-a dispus obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii T să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită contestatorului începând cu 01.12.2005, conform OUG nr. 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani.
În final, intimata a fost obligată la 600 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Intimata a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- contestatorul a fost pensionat pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 3/1977, astfel că a intrat în procesul de recalculare prevăzut de OUG nr. 4/2005;
- el susține că obiectul cererii sale îl constituie o obligație de a face, respectiv de emitere a unei decizii de recalculare;
- nu poate fi vorba despre o astfel de obligație în speță;
- activitatea Casei de Pensii este reglementată de Legea nr. 19/2000, care este o lege organică;
- potrivit acesteia, "obligația de a face" incumbă numai în situații în care pensionarul depune acte care nu au fost prezentate odată cu cererea de pensionare;
- în asemenea situații recalcularea se efectuează în temeiul art. 95 sau 169 din Legea nr. 19/2000, dar și în cazul în care apar acte normative noi, care impun emiterea de decizii de recalculare;
- în procesul de recalcularea a pensiei contestatorului au fost respectate întocmai prevederile nr. 1550/2004 (art. 3 alineatul 2) și OUG nr. 4/2005;
- instanța a reținut greșit că stagiul complet de cotizare în cazul de față conform dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 este de 20 ani și nu 30, așa cum a apreciat CJP T;
- stagiul de cotizare cerut de Legea nr. 3/1977 pentru deschiderea dreptului de pensie este de 30 ani pentru bărbați și 25 ani pentru femei, sens în care sunt prevederile art. 8;
- date fiind dispozițiile art.14 din aceeași lege, pentru activitatea desfășurată de contestator în grupa I de muncă acesta are dreptul de a i se reduce vârsta de pensionare și de a beneficia de procentele prevăzute de art. 11;
- în sprijinul afirmațiilor intimatei vin adresa nr. 1862/208 a CNPAS și Normele tehnice date în aplicarea dispozițiilor nr. 1550/2004;
- în același sens este și Decizia nr. 1888/30.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Contencios Administrativ și Fiscal;
- art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu instituie un stagiu de cotizare diferit de cel prevăzut de art. 8.
Prin întâmpinarea formulată de intimatul-contestator, s-a solicitat respingerea recursului, cu obligarea CJP T la cheltuieli de judecată.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate în motivarea recursului nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a admis pretențiile deduse judecății în sensul menționat prin dispozitivul hotărârii atacate.
Ținând seama de conținutul dispozițiilor OUG nr. 4/2005 și nr. 1550/2004, având în vedere că intimatul-contestator s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 și a lucrat o perioadă de peste 20 ani în grupa I de muncă, Tribunalul a procedat în mod just atunci când a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani. O asemenea concluzie se impune, deoarece în cazul intimatului-persoană fizică sunt aplicabile, în privința determinării mărimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (în baza cărora el a fost pensionat) și care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani în grupa I de muncă, adică exact situația intimatului-contestator.
De altfel, trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite - decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești române conform art. 329.proc.civ. și care este întrutotul aplicabilă în speță - prin care s-a statuat că prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă (adică exact situația intimatului-persoană fizică), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
În plus, așa cum se arată în preambulul OUG nr. 4/2005, acest act normativ a fost adoptat "în vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat" Mai precis, scopul esențial al adoptării acestei ordonanțe guvernamentale a fost acela de a se asigura respectarea principiului"la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Iar art. 1 din 1550/2004 statuează că "începând cu data de 1 octombrie 2004 pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare."
Printre principiile fundamentale prevăzute de Legea nr. 19/2000 se află și cel al egalității (art. 2 lit. e) "care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege".
Or, dacă s-ar adopta teza susținută de recurenta-intimată s-ar ajunge să se încalce atât principiul"la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", cât și principiul fundamental al egalității, bazat pe un tratament nediscriminatoriu.
În plus, s-ar ajunge să se contravină jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se arată că nu poate fi admisă existența unui tratament discriminatoriu ce nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. Iar diferențierea între categoria de pensionari din care face parte intimatul-contestator și categoria celor pensionați sub imperiul Legii nr. 19/2000 nu are nici cea mai mică justificare cu caracter de obiectivitate și rezonabilitate.
În baza art. 316 Cod Procedură Civilă, se va face aplicațiunea corespunzătoare în recurs a disp. art. 274 din același cod, urmând a se dispune obligarea recurentei la plata către intimat a sumei de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului achitat apărătorului ales conform chitanței aflată la fila 19 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T împotriva sentinței civile nr. 1614 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./05.02.2010.
Jud. fond:,
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
