Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 473/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale

pentru Minori și Familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 473/R/2008

Ședința publică din data de 26 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Lucia Ștețca

JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Adrian Repede

- -

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 716 din 10.04.2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 8366/2005, privind și pe pârâtele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII, având ca obiect - asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 februarie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.716 din 10.04.2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.8366/2005, a fost respinsă acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că eclamanta a fost pensionată pentru munca depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977.

Prin decizia nr.-/11.01.2006 reclamantei i s-a recunoscut stagiul adăugat cuvenit studiilor universitare, precum și vechimea cuvenită aferentă perioadei 01.09.2004 - 31.08.2005 cât a fost angajată cu contract individual de muncă.

Referitor la acordarea perioadelor cât a lucrat în Republica M perioade care ar fi trebuit recunoscute în stabilirea drepturilor de pensie instanța a constatat că întrucât nu s-au depus dovezi oficiale emise de Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei care să ateste modalitatea de salarizare a unei funcții similare acestei perioade, până la comunicarea acestor dovezi nu pot fi luate în calcul.

Referitor la perioada depășirii stagiului de cotizare de 12 ani și 5 luni peste stagiul normal de cotizare instanța a constatat că acest capăt de cerere nu poate fi soluționat întrucât procentul suplimentar de 3,6% prevăzut de art. 78 pct.8 din Legea nr.19/2000 nu se poate acorda decât pentru asigurații care după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă adică cei care au beneficiat de o pensie pentru limită de vârstă contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii majorându-se astfel punctajul realizat cu 0,3% pentru fiecare lună respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.

Reclamanta a solicitat modificarea cuantumului pensiei prin stabilirea unor puncte ori aceasta nu a mai lucrat încă 12 ani după pensionare.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale instanța ținând cont de prevederile art.24 lit.e din HG nr.13/2004 a admis această excepție ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Față de cele ce preced instanța deliberând a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat recurs prin care a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj, iar în subsidiar, modificarea sentinței și admiterea acțiunii, precum și acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, reclamanta a susținut că în mod greșit i s-a stabilit prin decizia de pensionare nr.-/11.01.2006 un stagiu de cotizare de 42 ani, 9 luni și 20 de zile, în realitate acesta fiind de 43 ani, 4 luni și 20 de zile. Se contestă și punctajul mediu anual de 1,58031 puncte (din care 0,01502 pentru stagiu adăugat).

De asemenea, reclamanta se prevalează de prevederile convenției încheiate între URSS și Română din data de 24.12.1960, conform cărora în cazul în care o persoană se va muta de la un stat semnatar la altul stabilirea drepturilor de pensie se va face ținând cont de meseria persoanei. Dacă există o meseria similară în cealaltă țară se va lua în calcul valoarea medie a salariilor pentru aceasta.

În raport de această susținere, recurenta a prezentat funcțiile deținute în URSS, echivalentul acestora în România și salariile aferente conform actelor normative și punctajele corespunzătoare.

A mai susținut reclamanta că în mod greșit nu i s-au aplicat prevederile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000, deoarece a depășit stagiul minim de cotizare de 25 de ani cu 17 ani, 4 luni și 20 de zile.

Aceste motive stau la baza solicitării reclamantei de obligare a intimatelor la plata sumei de 29.015 lei, diferență de pensie pentru perioada 01.12.2002-31.08.2006.

Se critică și aprecierea intimatei Casa Județeană de Pensii C privind calificarea acțiunii ca fiind de contencios administrativ.

În fine, reclamanta a susținut că instanța, în virtutea rolului activ, era obligată să suplinească omisiunea depunerii actelor doveditoare la perioadele lucrate în URSS.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Cad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:

Reclamanta nu a formulat critici împotriva modului de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, astfel încât nu poate constitui obiect al controlului judiciar, care vizează exclusiv raporturile juridice dintre reclamantă și pârâta Casa Județeană de Pensii

Sub acest aspect, Curtea constată, răspunzând punctual motivelor invocate în recurs, că în mod corect a fost stabilit un stagiu de cotizare de 42 de ani, 9 luni și 20 de zile, având în vedere că prin decizii succesive, necontestate în instanță, așadar definitive, i s-a stabilit inițial un stagiu de cotizare (vechime în muncă) de 36 ani, 8 luni și 20 de zile (dec.nr.-/21.08.1996- 37); ulterior prin recunoașterea ca stagiu de contribuție a perioadei de 5 ani de facultate i s-a recunoscut un stagiu de 41 ani, 8 luni și 20 de zile (decizia nr.-/2002 - 38).

Or, prin decizia atacată i s-a acordat reclamantei un punctaj suplimentar corespunzător perioadei de 1 an și o lună lucrată după pensionare, astfel încât decizia menționată poate fi atacată doar sub acest aspect, fără a mai putea constitui un prilej pentru repunerea în termenul de contestare al unor decizii definitive, referitoare la stagiul de cotizare total.

În consecință, Curtea reține că motivele de recurs referitoare la întinderea stagiului de cotizare nu pot fi primite.

Din aceeași perspectivă, nu sunt întemeiate nici criticile recurentei referitoare la neluarea în considerare a echivalentului veniturilor realizate în URSS, deoarece decizia atacată a avut ca scop doar valorificarea perioadei 01.09.2004 - 01.10.2005, fără a mai putea repune în discuție aspectele stabilite anterior prin decizii definitive, respectiv modul de calcul al punctajului aferent celorlalte perioade.

În egală măsură, Curtea observă că reclamantei îi revenea sarcina de a proba veniturile realizate, conform prevederilor art.82 alin.2 din Legea nr.19/2000, fiind reglementată de acest act normativ o procedură prealabilă sesizării instanței, care nu poate fi suplinită prin exercitarea rolului activ.

De asemenea, ajorarea punctajului, în conformitate cu dispozițiile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000 este recunoscută în favoarea angajaților care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una din situațiile prevăzute la art.5.

Or, potrivit art.41 alin.1 din Legea nr.19/2000 pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare.

Prin urmare, pentru a beneficia de dispozițiile art.78 alin.8, nu este suficient ca asigurații să realizeze stagiul minim de cotizare, fiind imperios necesar să atingă vârsta standard de pensionare, fără a avea relevanță pensionarea asiguratului anterior acestei vârste ca efect al desfășurării activității în grupa a II-a de muncă sau în condiții speciale.

În speță, în raport de data nașterii reclamantei (11.10.1934), rezultă conform art.41 alin.2 din Legea nr.19/2000 că vârsta standard de pensionare este de 57 de ani pe care a împlinit-o în 11.10.1991. Astfel numai perioadele lucrate ulterior acestui moment cad sub incidența art. art.78 alin.8, respectiv, în speță, perioadele 11.10.1991-01.02.1996 și 01.09.2004-01.10.2005, în care pârâta i-a recunoscut dreptul pretins, fiind de remarcat că pârâta nu contestă acest aspect, ci modul de stabilire și aplicare a normei legale.

Având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că în mod just a făcut Tribunalul aplicarea dispozițiilor legale menționate în cauză în raport de care criticile recurentului referitoare la aplicarea art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000 apar ca nefondate.

În privința calificării acțiunii, Curtea constată că este de prisos orice discuție asupra naturii sale juridice a cererii care aparține sferei asigurărilor sociale.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.1 proc.civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.716 din 10 aprilie 2006 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr.8366/2005, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Red./

20.03.2008 - 2 ex.

Jud.fond.;

Președinte:Lucia Ștețca
Judecători:Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Adrian Repede

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 473/2008. Curtea de Apel Cluj