Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 49/R/2010
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gârbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2638 din 8 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 7 ianuarie 2010 reclamantul recurent a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, completare la motivele de recurs, iar la data de 12 ianuarie 2010, pârâta intimată a depus prin fax întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Totodată se constată că prin motivele de recurs și prin întâmpinarea formulată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2638 din 08.10.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, s-a admis excepția de tardivitate a introducerii acțiunii invocată de către instanță din oficiu și ca urmare, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la data de 20.08.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând anularea deciziei de pensionare nr. 70329/01.06.2006 și să fie obligată pârâta să execute calculul pensiei pe luna iunie 1984 și până la zi și la plata daunelor morale în sumă de 5000 lei.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că pârâta nu a respectat hotărârile judecătorești, motiv pentru care a depus la data de 17.05.2006 un tabel cu actele normative pe perioada iunie 1984 până la zi.
Potrivit prevederilor art. 87 din Legea 19/2000, decizia de pensionare a putut fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Decizia contestată a fost emisă la data de 01.06.2006 și a fost contestată la data de 20.08.2009, cu mult peste termenul de 45 de zile prevăzut de art. 87 din Legea 19/2000.
Așa fiind, a fost admisă excepția de tardivitate a introducerii acțiunii invocată din oficiu și a fost respinsă acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând desființarea sentinței atacate pentru nesemnarea sentinței de către completul de judecată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.1493/15.12.2005, dosar nr.5905/2005, sentință rămasă definitivă prin decizia civilă a Curții de Apel Cluj nr.622/R/07.03.2006, dosar nr.480/2006, pârâta avea obligația ca în termenul legal de 30 de zile să stabilească pensia de stat și suplimentară pe luna iunie 1984, conform art.11 și 12 din Legea nr. 3/1977, cuantumul pensiei pe perioada iunie 1984 și până la zi cu toate drepturile (indexări, recorelări).
În data de 17.05.2006, reclamantul a depus la registratura Tribunalului Cluj cererea înregistrată sub nr.4529 pentru executarea silită și după primirea sentinței civile nr.1493/2005 vizată pentru executare silită, în data de 01 iunie 2006, depus cerere la executorul judecătoresc.
În data de 3 iulie 2006 primit de la executorul judecătoresc decizia de pensionare nr.70329/01.06.2006 pe care a contestat-o ca nelegală și netemeinică la Tribunalul Cluj, sub nr.5905/5 iulie 2006, executorul judecătoresc refuzând primirea contestației fără nici o justificare.
În această situație, în data de 20.08.2009 a depus plângerea civilă la Tribunalul Cluj, secția civilă, pentru a obliga pârâta să execute calculul corect al pensiei de perioada iunie 1984 până la zi cu toate drepturile legale cuvenite. Fără acest calcul nu se putea face calculul corect al punctajului de pensie și recorelarea pensiei conform HG nr. 1550/2004 și Ordonanței nr.4/2005.
Pensia stabilită de pârâtă prin decizia nr.-/28.06.1984 este nelegală, fapt pentru care a contestat-o în instanță. Întrucât în carnetul de muncă nu au fost înscrise toate drepturile salariale pe perioada iunie 1939 - mai 1984 cerut întreprinderilor la care a lucrat adeverințe și după primirea adeverințelor, le-a predat pârâtei.
În baza documentelor justificative anexate recursului, solicită desființarea sentinței, admiterea recursului și rejudecarea cauzei pentru a intra în drepturile legale de pensie.
Prin completarea înregistrată la data de 7 ianuarie 2010, recurentul arată că, deși a făcut nenumărate memorii la Ministerul Muncii pentru executarea calculului pensiei, memorii depuse și la dosarul penal nr.5353/P/2006, până la ora actuală nu a primit calculul pensiei cu drepturile cuvenite pe perioada 1984 și până la zi.
Casa Județeană de Pensii C nu s-a conformat nici comunicării CNPAS B nr.870/2005 (fila 15 dosar Tribunalul -, depusă la 07.10.2009).
Solicită să fie obligată pârâta să execute calculul pensiei cu toate drepturile cuvenite pe luna iunie 1984 conform art.11 și 12 Legea nr.3/1977 și calculul pensiei suplimentare conform art.65 din lege, calculul cuantumului de pensie pe perioada iunie 1984 până la zi, cu toate drepturile cuvenite, calculul punctajului de pensie, totalizarea punctelor medii anuale de pensie pe perioada iunie 1984 - 31 decembrie 2004 și stabilirea punctului mediu anual la 31 decembrie 2004, precum și calculul pensiei pe perioada 2005 până la zi după punctajul mediu anual la 31.12.2004 și să emită o nouă decizie de pensionare.
Solicită și calculul diferenței de pensie pe perioada iunie 1984 și până la zi și suportarea cheltuielilor de judecată. Pentru tergiversarea executării calculului corect al pensiei și devalorizarea leului, în baza cap.III din Legea nr.554/2004 contencios administrativ, solicită daune morale în valoare de 50.000 Euro. Arată că renunță la daunele morale înscrise în sentința nr.2638/2009 și în recursul din 12 noiembrie 2009.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 12 ianuarie 2010, pârâta Casa Județeană de Pensii Cas olicitat respingerea recursului. Intimata arată că, așa cum a observat instanța de fond, o discuție prezentă este tardivă, procesul și punerea în aplicare a sentinței privind intervalul 06.1939 - 08.1944 fiind în 2006, ulterior existând mai multe adrese către aceasta și către minister în acest sens, alături de demersurile către executori și plângeri penale, însă decizia de punere în aplicare a rămas definitivă potrivit art.88 din lege prin neatacarea sa. Reclamantul și-a exprimat nemulțumirea față de această decizie - așa cum s-a arătat de altfel chiar în recursul său - pe alte căi, însă nu pe cea judecătorească.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis ca atare.
Așa cum a arătat recurentul, un viciu de formă al judecății asigurate de prima instanță îl constituie nesemnarea minutei de către președintele completului de judecată.
Or, raportat la prevederile art. 259 Cod proc.civ. "upă ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate".
Curtea apreciază că nulitatea minutei se răsfrânge asupra sentinței în întregul ei, întrucât minuta nu este decât dispozitivul sentinței, așa cum expres stipulează chiar textul legal citat, astfel încât prin semnarea sentinței în formă finală nu se poate acoperi acest viciu. În acest sens, se reține că nulitatea prevăzută de art. 259 Cod proc.civ. este una absolută, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acesteia fiind acela de a asigura certitudinea și caracterul de neschimbat al soluției, odată pronunțată, așadar un scop de interes obștesc, or tocmai acest scop de securitate a raporturilor juridice astfel tranșate nu mai este asigurat în condițiile în care unul dintre membrii completului nu semnează minuta, neînsușindu-și soluția decât după motivarea hotărârii, adică de cele mai multe ori, la 30 de zile după pronunțarea hotărârii.
Nulitatea sentinței pronunțate se sancționează cu casarea acesteia, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, potrivit art. 312 alin. 5 Cod proc.civ. fiind considerată o situație de necercetare a fondului aceea creată prin nesemnarea minutei de către toți membrii completului de judecată.
Pe de altă parte, pentru a preveni o nouă casare cu trimitere care că prelungească în mod inutil durata litigiului, trebuie observat că soluția litigiului nu se poate baza pe excepția tardivității, așa cum s-a considerat, având în vedere că, pe de o parte, termenul pentru atacarea unei decizii de pensie nu poate curge de la data emiterii unei astfel de decizii, cum a reținut prima instanță, ci de la data comunicării acesteia, așa cum stipulează art. 87 din Legea nr. 19/2000, iar pe de altă parte, art. 89 din aceeași lege prevede că "în situația în care se constată erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați."
Or, pentru aceasta nu este fixat nici un termen, astfel încât concluzia ce trebuie trasă este că oricând se constată nereguli în cuprinsul unei decizii de pensie (mai puțin cele legate de acordarea sau nu a dreptului la pensie însuși, care trebuie contestate în termenul prescris de art. 87 din Legea nr. 19/2000), acestea vor trebui îndreptate, prin urmare nu se poate opune pensionarului care constată o neregulă în modul de calcul a pensiei sale și solicită să fie îndreptată excepția tardivității acțiunii. A invoca o astfel de excepție ar însemna încălcarea prevederilor art. 89 din Legea nr. 19/2000, iar pe de altă parte, un abuz de drept din partea Casei Județene de Pensii, care în acest mod ar refuza îndeplinirea unei obligații legale ce îi revine. Se știe că, potrivit doctrinei judiciare, abuzul de drept se sancționează cu refuzul instanței de a da concurs părții care se prevalează de acesta în cadrul litigiului cu care a fost sesizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2638 din 08.10.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în totalitate.
Respinge excepția tardivității introducerii contestației.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
GREFIER,
Red.T/Dact.
4 ex./21.01.2010
Jud.fond: și
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gârbovan, Cristina
