Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5490/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-( 4616/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.5490/
Ședința publică de la 09 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol,soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.3918 din data de 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - contestație decizie de pensionare-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, personal, lipsă fiind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că pentru acest termen a fost înaintat la dosar,prin fax, de către recurentă, fotocopie de pe desfășurătorul cu pensia în plată aferent perioadei 2008, la zi.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul,în dezbaterea recursului.
Intimatul, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat,ca fiind neîntemeiat și menținerea în totalitate a sentinței civile atacate, ca fiind legală și temeinică, având în vedere următoarele aspecte:
Un prim motiv de recurs se referă la faptul că instanța de fond nu a permis recurentei să-și exercite dreptul la apărare, garantat de art. 24 din Constituția României. Motivul este neîntemeiat, deoarece recurenta a luat la cunoștință de obiectul acțiunii încă din luna ianuarie anul în curs, adică cu 4 (patru) luni înainte de 12 mai 2009, timp suficient pentru formularea apărării și de a depune întâmpinare.
Mai mult decât atât, recurent se afla în posesia tuturor documentelor referitoare la obiectul acțiunii și deci avea posibilitatea de a le prezenta instanței de judecată timp de 4 luni, astfel că apreciază că cererea de amânare a cauzei formulată nu avea nici o justificare, urmărind numai tergiversarea soluționării cauzei.
Un al doilea motiv de recurs, este acela referitor la faptul că în lunile august și septembrie 2008, subsemnatul a primit diferențele cuvenite pentru actualizarea pensiei de serviciu și a pensiei suplimentare. Relevant este faptul că aceste susțineri nu sunt dovedite sub nici o formă și că în contradicției cu această afirmație, precizează că a depus la dosar fotocopii de pe documente din care rezultă că pensia suplimentară nu a fost inclusă în cuantumul pensiei nici până în prezent, sens în care solicită a se avea în vedere adeverința din 09 octombrie 2008 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție din care rezultă că baza de calcul a pensiei de serviciu în cuantum de 13.705 lei; taloanele de pensie pentru perioada octombrie 2008-septembrie 2009, din care rezultă o pensie de 13674 lei, deci mai mică decât baza de calcul.
În raport de vechimea în magistratură, respectiv 46 ani, consideră că are dreptul la un procent de 101% aplicat la baza de calcul de 13.705 lei, deci în limită de 100% în suma de 13.705 lei,.
Astfel rezultă că în realitate s-a stabilit un cuantum mai mic decât limita de 100%, în suma de 13674 lei, deci în minus cu 31 lei, fără a se adăuga pensia suplimentară.
În consecință, recurenta trebuia să adauge la baza de calcul de 13.705 lei, pensia suplimentară, ceea ce nu a făcut, astfel încât ca obiectul acțiunii să fie justificat.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3918 din data de 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B,
A fost anulată decizia nr.-/07.08.2008 și,
A fost obligată pârâta emită o nouă decizie de pensionare în care să includă și pensia suplimentară, începând cu data de 01.04.2004, la zi.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.-/25.06.1998, contestatorului i-a fost acordată pensia de serviciu, începând cu data de 01.08.1998, în baza Legii nr.92/1992, incluzând și pensia suplimentară, iar prin decizia cu același număr din data de 29.07.2008, pensia de serviciu a acestuia a fost actualizată potrivit dispozițiilor Legii nr.303/2004, stabilindu-i-se o pensie de serviciu de 13.436 lei, fără a i se mai adăuga și pensia suplimentară.
A mai reținut tribunalul că intimata nu a avut în vedere dispozițiile art.21 alin.2 ale HG nr.1275/2005, ce îi sunt aplicabile contestatorului ale cărui drepturi de pensie s-au deschis în imperiul Legii nr.92/1992, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, intimata Casa de Pensii a Municipiului.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.4, 7 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că prin hotărârea pronunțată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Tribunalul Bucureștia pronunțat hotărârea recurată la primul termen de judecată, respingând fără temei cererea de amânare ce fusese formulată, fără a permite recurentei să-și exercite dreptul la apărare garantat de dispozițiile art.24 alin.1 din Constituția României, și încălcând și dispozițiile art.129 alin.5 pr.civ. astfel cum se interpretează acesta și în jurisprudență.
A mai arătat recurenta că reclamantul a primit pensia suplimentară pe tot parcursul anului 2008, achitându-i-se în lunile august și septembrie 2008 diferențe aferente recalculării cu includerea pensiei suplimentare, astfel cum rezultă din desfășurătorul cu pensia aflată în plată emis de Consiliul Local de Pensii Sector 3, în prezent reclamantul încasând o pensie de serviciu de 13.436 lei și o pensia suplimentară de serviciu de 246 lei, abuzul de drept al acestuia fiind evident.
În opinia recurentei, prin obligarea sa la emiterea unei noi decizii care să includă și pensia suplimentară, instanța de fond o obligă pe aceasta la plata în mod repetat a acestei pensii și a diferențelor aferente.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La dosarul cauzei s-au depus ca acte, în recurs, desfășurătorul cu pensia aflată în plată emis de Consiliul Local de Pensii Sector 3 și copii ale taloanelor de pensie aferente anului 2008 ale intimatului.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
Astfel, sunt nefondate susținerile recurentei potrivit cărora prima instanță și-ar fi depășit atribuțiile puterii judecătorești și ar fi făcut o greșit aplicare în cauză a dispozițiilor art.156 și art.129 pr.civ. câtă vreme chiar dacă acțiunea a fost soluționată la primul termen de judecată, dreptul la apărare al recurentei nu a fost încălcat câtă vreme potrivit dispozițiilor art.156 alin.1 pr.civ. instanța poate acorda un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată; ori, în cauză, cererea de amânare a soluționării cauzei nu a fost temeinic motivată.
Mai mult, chiar în imposibilitatea depunerii unor înscrisuri până la termenul de judecată ce a fost stabilit la aproape nouă luni de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată, recurenta avea posibilitatea de a depune înscrisurile în posesia cărora se afla și pe care le-a depus în recurs, respectiv desfășurătorul cu pensia aflată în plată emis de Consiliul Local de Pensii Sector 3 Totodată, instanța nu a încălcat dispozițiile art.129 alin.5 pr.civ. câtă vreme din cuprinsul deciziei de actualizare a pensiei contestate în cauză rezulta cu certitudine împrejurarea că intimatului nu i s-a acordat pensia suplimentară prevăzută de lege, probele de la dosar fiind suficiente pentru aplicarea corectă a legii.
Sunt nefondate și susținerile recurentei, potrivit cărora instanța a obligat-o pe recurentă la plata repetată a diferențelor reprezentând pensii suplimentare cuvenite, începând cu 01.04.2008 la zi, câtă vreme plata unor drepturi de asigurări sociale are ca temei decizia de stabilire a acestor drepturi de asigurări sociale, în cauză, decizia contestată aflată la fila 4 din dosarul primei instanțe neprevăzând drepturile de pensie suplimentară cuvenite intimatului; chiar și în situația în care aceste drepturi ar fi fost plătite aspect care nu rezultă din cuprinsul desfășurătorului depus la dosar, această împrejurare nu poate conduce la concluzia legalității deciziei de pensie contestate și care încalcă dispozițiile art.21 alin.2 ale HG nr.1275/2005, nestabilind și pensia suplimentară cuvenită intimatului.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.3918 din data de 12 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
13.10.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana
