Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5577/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Format vechi nr.3885/2009

O MNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.5577/

Ședința publică de la 14 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Cristescu Simona

JUDECĂTOR 2: Uță Lucia

JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.2264 din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.41764/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare - emitere decizie de pensionare."

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta, personal, lipsind intimata Casa de Pensii a Municipiului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea recurentei, cu CI seria - nr.- eliberată de SPCEP S6 biroul nr.2 la data de 24.05.2007.

Recurenta, personal, interpelată fiind, arată că din eroare a solicitat cauza la amânare.

Curtea, în raport de precizarea recurentei, în sensul că din eroare a solicitat cauza la amânare, dispune lăsarea pricinii la ordine.

La reluarea pricinii, respectiv, la ordine, se prezintă recurenta,personal, lipsind intimataCasa de Pensii a Municipiului

Recurenta, personal, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă recurentei cuvântul în susținerea cererii de recurs.

Recurenta, personal, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței civile recurate în sensul respectării termenului general de prescripție de 3 ani și pe cale de consecință, obligarea intimatei Casa de Pensii a Municipiului B la recalcularea drepturilor sale de pensie cu trei ani în urmă.

Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2264 din data de 18.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.12.2008, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr. /10.06.2008 emisă de SC SA și nr. 1686/29.10.2008 emisă de SC SA; a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.02.2009, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 02/07.01.2009, emisă de SC SA.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Prin buletinul de calcul nr.-, emis de Casa Locală de Pensii Sector 6 B, prin care s-a recalculat pensia în baza OUG nr.4/2005 au fost recalculate drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.

Din examinarea buletinului de calcul atașat deciziei contestate, s-a reținut că pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare cu caracter permanent atestate de adeverința nr. din data de 10.06.2008, emisă de SC SA, adeverința nr.1686 din data de 29.10.2008 emisă de SC și adeverința nr.02/07.01.2009 emisă de.

A mai stabilit instanța de fond că veniturile realizate în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:

Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

Au fost avute în vedere dispozițiile Legii nr. 27/1966, ale art. 1 din Decretul nr. 389/1972, precum și dispozițiile art. 2 lit. e) și art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000.

În raport de prevederile art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005, prima instanță a apreciat că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu de la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, față de cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea lui.

Formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverințele în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.

Sub un alt aspect, instanța de fond a apreciat că nu interesează caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul a încasat contribuțiile de asigurări sociale la momentul cuvenit, iar contraprestația sa trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.

Concluzia Tribunalului a fost în sensul că, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.

Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a arătat că sunt nelegale și netemeinice dispozițiile sentinței atacate cu privire la datele stabilirii drepturilor recalculate de pensie, respectiv 01.12.2008 și 01.02.2009.

În fapt, recurenta, prin cererile nr. -/26.06.2008, nr. 2464/03.11.2008 și -/22.01.2009 adresate Casei de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 6, solicitat recalcularea retroactivă a drepturilor sale de pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare atestate de adeverințele emise de angajatori.

Or, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 5 din nr.OUG4/2005, aprobată și completată prin Legea nr. 78/2005, modificată prin Legea nr.262/2008, drepturile modificate de pensie se acordă de la data plății drepturilor recalculate, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii de recalculare a pensiei.

Recurenta a mai susținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, sistem public care se organizează și funcționează potrivit atât principiului egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, cât și al principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Recurenta a înregistrat la Casa de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 6, sub nr. -/26.06.2008, cererea de recalculare a drepturilor sale de pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr. /10.06.2008 emisă de astfel că drepturile modificate cuvenite în baza acestui înscris trebuie acordate de la data de 26.06.2005.

De asemenea pentru cererea de recalculare a drepturilor de pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr. 1686/29.10.2008 emisă de, cerere înregistrată la sediul Casei de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 6 sub nr. 2464/03.11.2008, drepturile modificate trebuie acordate de la data de 03.11.2005.

Totodată, pentru cererea de recalculare a drepturilor recurentei de pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr. 02/07.01.2009 emisă de, cerere înregistrată la sediul Casei de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 6 sub nr. -/22.01.2009, drepturile modificate trebuie acordate de la data de 22.01.2006.

Intimata nu a depus întâmpinare.

În recurs, nu au fost administrate probe.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel cum rezultă din decizia nr. - din 29.01.2004 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, (fila 36 din dosarul instanței de fond), drepturile inițiale de pensie ale recurentei au fost stabilite în baza Legii nr. 19/2000, începând cu 7.05.2001, pensia fiind pusă în plată la 2.09.2003, ca urmare a cererii cu nr. 22462/1.09.2003.

Așa fiind, Curtea constată că este lipsită de suport susținerea recurentei potrivit căreia data acordării drepturilor recalculate trebuie stabilită în raport de dispozițiile art. 7 din nr.OUG 4/2005, întrucât acest act normativ nu este aplicabil în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 4/2005, în condițiile acestui act normativ se recalculează numai pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, condiție pe care recurenta nu o îndeplinește.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, act normativ care reprezintă dreptul comun în materie, în conformitate cu carepensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.

Astfel cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, cererea de recalculare a pensiei prin valorificarea veniturilor atestate în adeverința nr. 1686/29.10.2008 eliberată de SA a fost înregistrată la casa de pensii cu nr. 2464, în data de 3.11.2008 (fila 5 dosarului instanței de fond), prima instanță dispunând în mod just recalcularea pensiei cu luarea în calcul a acestor venituri începând cu data de 1.12.2008.

Curtea reține că, din probele administrate, nu rezultă înregistrarea la casa de pensii a adeverinței nr. /10.06.2008 emisă de SA la o dată anterioară, câtă vreme înscrisul depus la fila 4 dosarului instanței de fond nu are dată certă, iar susținerile recurentei privind depunerea actului doveditor la intimată în data de 26.06.2008, cu nr. -, nu sunt probate.

De asemenea, adeverința nr. 2/07.01.2009 emisă de SC SA a fost depusă la casa de pensii în data de 22.01.2009 (fila 48 din dosarul instanței de fond), așa încât data de la care intimata a fost obligată să recalculeze pensia - 1.02.2009 - a fost corect stabilită.

Nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiilor egalității și nediscriminării sub aspectul datei de la care s-a dispus recalcularea retroactivă a drepturilor de pensie, cu consecința creării unui dezavantaj pentru recurentă, prin raportare la situația altor pensionari, de vreme ce nesocotirea menționatelor principii putea fi constată doar în cazul în care s-ar fi aplicat un tratament juridic diferențiat în situații similare sau cel puțin comparabile, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, condiție care nu este îndeplinită în cauză.

Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2264 din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.41764/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.: /Dact.:

4 ex./13.11.2009

Jud. recurs.: /

Președinte:Cristescu Simona
Judecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5577/2009. Curtea de Apel Bucuresti