Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 5917/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3664/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5917R
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Camelia Mioara Sprînceană
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.1653 din data de 27.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata având ca obiect - contestație decizie de pensionare emitere decizie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1653/27.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea modificată și precizată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului
A anulat decizia nr. -/13.09.2007.
A obligat intimata să emită contestatoarei o decizie de pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 15.10.2005, cu un punctaj mediu anual de 0,97432 puncte.
A obligat intimata la plata către contestatoare a sumei de 221,09 lei diferențe de pensie.
A obligat intimata la plata către contestatoare a sumei de 951,70 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În considerente a reținut că cererea modificată a contestatoarei este întemeiată pentru anularea deciziei emise acesteia de intimată cu privire la pensia pentru limită de vârstă. Decizia stabilește contestatoarei, începând cu data de 15.10.2005, un punctaj mediu anual de 0,95252 pentru un stagiu de cotizare realizat de 31 ani 6 luni și 2 zile, respectiv un cuantum al pensiei de 282 lei.
Expertiza refăcută depusă în cauză de expertul relevă cauzele pentru care punctajul a fost stabilit eronat de intimată la emiterea deciziei, arătând în final, după ce explică și situația acordării sporului de vechime rezultat din vechimea în muncă a contestatoarei în care se include si perioada cât s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului care se constituie în vechime neîntreruptă în muncă, că punctajul mediu anual corect este de 0,97432, mai mare decât cel din decizia atacată. Față de această situație, văzându-se și dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000, decizia a fost anulată și, conform acțiunii modificate a contestatoarei și precizate prin avocat la ultimul termen de judecată, a fost obligată intimata să emită contestatoarei o decizie de pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 15.10.2005, cu un punctaj mediu anual de 0,97432 puncte și, conform principiului disponibilității acțiunii civile precizate, la plata către contestatoare a sumei de 221,09 lei diferențe de pensie cuprinse în suplimentul raportului de expertiză.
Conform art. 274 .proc. civ. a fost obligat intimata la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată pricinuite.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului, a arătat că reclamantei i-au fost stabilite drepturile de pensie de către casa locala de pensii ținându-se cont de toate actele normative în vigoare. Sentința de fond nu a ținut cont de acest lucru și a dispus efectuarea unei expertize în cauză, cu toate că decizia de pensie era stabilita în mod corect.
Sentința instanței de fond este criticabila sub aspectul aplicării greșite a prevederilor legale.
Potrivit considerentelor sentinței, instanța de fond a preluat concluziile raportului de expertiza ad litteram, transformând în argumente calculele efectuate de expert, argumente ce au determinat-o să concluzioneze că decizia emisa de 3 este netemeinică.
Conform dispozițiilor procedural civile, în cadrul unui litigiu probele se încuviințează în condițiile art. 167-171, în condițiile în care "instanța socotește ca ele pot să aducă dezlegarea pricinii": în cauză instanța a preluat concluziile expertizei, fără să motiveze de ce a acceptat concluziile expertului, deși avea obligația să-și motiveze poziția.
Recurenta consideră ca fiind o imixtiune în activitatea Casei de Pensii a Municipiului B, stabilirea cuantumului și a punctajului pensiei, în condițiile în care această activitate este specifica acestei instituții, și nu instanțelor de judecată.
Astfel, instanța "a interpretat greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia".
În speța este vorba despre punctul de vedere al expertului (expert nespecializat în asigurări sociale), în raport de actele luate în considerare la emiterea deciziei de pensie de către singura instituție abilitata să efectueze aceasta operațiune.
Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse este conform HG.381/2007 (art.3) singurul organ cu atribuții privind:
- aplicarea legislației privind protecția socială;
- implementarea programelor informatice de calcul al drepturilor de asigurări sociale.
Astfel, un raport de expertiză nu poate stabili un punctaj sau un cuantum al pensiei ori al diferențelor (stabilirea pensiei fiind un atribut exclusiv al Casei de pensii), ci poate cel mult să precizeze ce anume nu s-a luat în calcul, unde anume s-a greșit când s-au preluat datele din carnetul de muncă, adeverințe, etc.
Un raport de expertiză trebuie să fie un punct de reper pentru instanță.
Instanța de fond, preluând punctul de vedere al expertului și stabilind un anumit cuantum conform raportului (cuantum contestat de către casa locala de pensii), își depășește atribuțiile, realizând o imixtiune în activitatea unei instituții publice cu atribuții specifice și exclusive în domeniul pensiilor.
Având în vedere că instanța de fond a preluat concluziile expertizei fără a-și motiva poziția, recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în sensul respingerii acțiunii.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Cât privește motivul de recurs reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 8. pr. civ. recurenta nu a arătat în ce constă pretinsa schimbare a înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecății, o simplă afirmație în acest sens nefiind suficientă, reținând totodată că un atare temei nu se confundă cu cel prevăzut de art. 304 pct.4 pr. civ. referitor la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
În privința acestui motiv de recurs, Curtea constată că pronunțându-se asupra legalității și temeiniciei deciziei de recalculare a drepturilor de pensie, cu consecința stabilirii unui punctaj și cuantum diferit de cel al casei de pensii, instanța nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, intervenția sa fiind legitimată de dispozițiile art. 155 lit. e) și f) din Legea nr. 19/2000. Desigur că instanța urmează să decidă pe baza probelor administrate, în speță, expertiza contabilă, ca mijloc de probă prevăzut de Codul d e procedură civilă, dovedindu-se utilă pentru verificarea actului juridic dedus judecății.
Se reține de asemenea, că instanța are obligația de a-și motiva măsura, o dată cu încuviințarea probei, prin prisma pertinenței și utilității ei, ulterior fiind însă obligată să țină seama de părerea expertului pe care-a considerat- necesară, întrucât conține cunoștințe tehnice de specialitate de care judecătorul are nevoie, dar nu dispune, sens în care a apelat la părerea specialistului.
Sub aceste aspecte, ea nu mai este ținută să justifice de ce a valorificat, în soluționarea cauzei, rezultatele expertizei, ci are obligația să motiveze doar înlăturarea concluziilor expertului, față de specializarea acestuia în chestiunea tehnică ce interesează judecata.
Mai mult, se constată că instanța a făcut aprecieri proprii asupra chestiunilor de drept deduse judecății, a dispus refacerea raportului de expertiză în baza acestora și încuviințat obiecțiunile pârâtei, a căror soluționare nu a fost însă de natură să modifice concluziile raportului, întrucât priveau date referitoare la activitatea în muncă deja valorificate de Casa locală de pensii a sectorului 3.
În consecință, potrivit celor expuse, se constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică, dată cu aplicarea corectă a legii, prin raportare la care recursul este nefondat și va fi respins ca atare, în baza art. 312 alin. 1. pr. civ.
Reținând culpa procesuală a recurentei pentru promovarea căii de atac respinse, în aplicarea dispozițiilor art. 274. pr. civ. va fi obligată aceasta la plata către intimată, cheltuielilor de judecată în valoare de 600 lei, onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.1653 din data de 27.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata .
Obligă recurenta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în valoare de 600 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./27.10.2009
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Camelia Mioara Sprînceană