Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 6012/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Format vechi nr.4593/2009

O MNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.6012/

Ședința publică de la 28 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Farmathy Amelia

JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela

JUDECĂTOR 3: Cristescu

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bîmpotriva sentinței civile nr.2964 din data de 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.48767/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare."

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.24 din 26.10.2009 depusă la dosar-fila 14, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 27.10.2009, întâmpinare din partea intimatului.

Curtea, în ședință publică, din oficiu, invocă și pune în discuția părții prezente, excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 12.09.2005 - 16.12.2005.

Intimatul, prin avocat, având cuvântul asupra excepției invocate, solicită respingerea acesteia, apreciind că acțiunea dedusă judecății a fost formulată în termenul legal de 3 ani, în raport de data adeverinței emise de angajator la data de 01.10.2007, dată de la care începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani.

Curtea, după deliberare, asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, excepție ce are caracter peremptoriu și care nu poate fi unită cu fondul, va admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 12.09.2005 - 16.12.2005, apreciind că pretențiile care au fost admise de către instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, au fost admise fără a se ține cont de termenul legal de prescripție de 3 ani.

Intimatul, prin avocat, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă intimatului cuvântul în combaterea cererii de recurs.

Intimatul, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală, întrucât motivele de recurs deduse judecății constă în interpretarea proprie a Casei de Pensii a Municipiului B asupra soluției pronunțate de prima instanță, având în vedere faptul că veniturile realizate de către partea pe care o reprezintă, au fost considerate ca fiind venituri cu caracter permanent și pentru care s-a reținut contribuția asigurărilor sociale către stat.

Cu cheltuieli de judecată.

Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a -a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 10.07.2009, recurenta Casa de Pensii a Municipiului Bac riticat sentința civile nr.2964 din data de 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.48767/3/AS/2008, susținând că instanța de fond a soluționat greșit pricina, incluzând în mod nelegal în baza de calcul a pensiei sumele obținute de intimat ca urmare a retribuirii acestuia în sistemul acordului global.

în drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și acordarea cheltuielilor de judecată.

Asupra recursului formulat, prin prisma criticilor de recurs invocate, Curtea retine următoarele:

Dispozițiile Legii nr.19/2000, mai exact prin art.87 și art.95, atribuie instanței competente de a analiza temeinicia și legalitatea deciziilor de casele Județene de Pensii în privința cererilor de recalculare a pensiei.

O asemenea analiză, pentru a nu constitui doar un demers formal, lipsit de eficiență practică, nu se poate opri doar la verificarea condițiilor de formă ale deciziei contestate, ci trebuie să analizeze conținutul dreptului reglementat prin decizia de pensionare, cu atât mai mult cu cât intimatul-reclamant nu a criticat forma deciziei, ci conținutul și efectele acesteia.

Pe cale de consecință, procedând la analiza temeiniciei și legalității deciziei de pensionare, Tribunalul nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci, dimpotrivă, și le-a exercitat în puterea dispozițiilor legale precitate care îi conferă acest drept, chiar dacă rezultatul acestei analize a nemulțumit partea recurentă, o astfel de împrejurare subiectivă neputând conduce la temeinicia invocării motivului de recurs întemeiat pe art.304 pct.4 Cod pr.civilă.

Potrivit jurisprudenței constante a, dreptul persoanei la un proces echitabil este respectat doar în măsura în care judecata răspunde concret pretențiilor formulate, firește, cu excepția situațiilor în care apar incidente procedurale (cum este cazul soluționării cu prioritate a excepțiilor) sau legea prevede o altă cale de atac pentru petiționar.

In privința motivului de recurs fundamentat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea apreciază aceste susțineri ca neîntemeiate, în considerarea următoarelor argumente:

Dispozițiile OUG nr.4/2005, act normativ în baza căruia au fost recalculate pensiile aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, enumera sporurile ce trebuie avute în vedere la stabilirea veniturilor ce constituie o parte a bazei de recalculare.

Acest act normativ a avut ca scop asigurarea unei echități între cuantumul pensiilor calculate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cele aflate în plată la momentul intrării în vigoare a actului normativ mai sus menționat.

Legea nr.19/2000 a instituit cadrul legal al stabilirii și calculării pensiilor, introducând o serie de elemente noi, unele cu valoare de principiu, cum este cazul regulilor generale înscrise în art.2, printre care se numără și principiul contributivității.

Această regulă cu valoare de principiu a fost ignorată prin prevederile OUG nr.4/2005, în această scăpare (cu siguranță neintenționată) este corijată prin hotărârea instanței care apreciază că o normă cu valoare de principiu afirmată în legea cadru a pensiilor trebuie avută în vedere în completarea oricărui act normativ care aduce modificări pensiilor aflate în plată.

Hotărârea recurată are un temei legal, respectiv dispozițiile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, iar interpretarea dată de Tribunalul București acestui articol și aplicabilității sale în cauză reprezintă o corectă aplicare a prevederilor legale, așa încât motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă este nefondat.

În privința pretențiilor pentru care excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu și asupra căreia Curtea s-a pronunțat în ședință publică (astfel cum rezultă din conținutul practicalei), Curtea, în temeiul dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă cu referire la art.312 Cod pr.civilă, va admite recursul, constatând prescrisă acțiunea pentru perioada cuprinsă între 12.09.2009-16.12.2005, cu consecința modificării în parte a sentinței recurate.

În privința cheltuielilor de judecată solicitate de intimat, Curtea constată că acesta nu a căzut în pretenții față de motivele de recurs invocate de recurentă, care au fost apreciate ca neîntemeiate, admiterea recursului fiind o consecință a dispozițiilor art.3041 Cod pr.civilă, care permit extinderea verificării sentinței și a greșelii instanței de fond la momentul stabilirii perioadei de recalculare.

Pentru această greșeală a Tribunalului pe care Curtea a sancționat-o în consecință, intimatul nu poate fi considerat că ar fi căzut în pretenții fată de recurentă.

Dimpotrivă, având în vedere că motivele de recurs expuse în cererea recurentei au fost considerate nefondate, situația inversă este cea aplicabilă în speță, respectiv se poate aprecia, cu referire la dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, că recurenta a căzut în pretenții față de intimat, chiar dacă recursul a fost admis și hotărârea instanței de fond modificată în parte.

Așadar, există temeiul legal pentru C în privința obligării recurentei la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 500 Ron.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.2964 din data de 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.48767/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul .

Modifică în parte sentința recurată în sensul că:

Respinge ca prescrisă acțiunea pentru perioada 12.09.2005-16.12.2005.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.

Dact.LG/2 ex./09.11.2009

Jud.fond:;

Președinte:Farmathy Amelia
Judecători:Farmathy Amelia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 6012/2009. Curtea de Apel Bucuresti