Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 6388/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
- R OMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.5132/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6388/
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - -
**************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.768 din data de 15.04.2009 pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect "contestație decizie de pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: intimata-reclamantă prin apărător d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 9 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din 06,07.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 28.10.2009 de către intimata-reclamantă întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii T, în dublu exemplar.
Intimata-reclamantă, prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii pentru motivele dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală, întrucât criticile aduse soluției pronunțate sunt neîntemeiate și infirmate de probele din dosar.
Astfel, arată că recurenta-pârâtă omite, în mod intenționat, faptul că în această cauză are și calitatea de depozitar al arhivei de la fosta SC SA Tr. M unde intimata-reclamantă a desfășurat activitate în perioada precizată, fapt dovedit prin adresa nr.515/04.09.2008 emisă de către Arhivele Naționale din care rezultă fără putință de tăgadă faptul că depozitar al arhivei fostei societății este Casa Județeană de Pensii T, urmare a lichidării SC SA.
Așa fiind, recurenta-pârâtă trebuia să pună la dispoziție documentația necesară pentru recunoașterea grupei a II a muncă atâta timp societatea a fost radiată, arhiva fiind predată Casei Județene de Pensii
Având în vedere cele expuse, solicită ca instanța de recurs să constate caracterul nefondat al excepțiilor invocate de recurenta-pârâtă, excepții constând în lipsa calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii.
Față de aceste considerente, intimata-reclamantă, prin avocat, concluzionează în sensul respingerii recursului declarat de către recurenta-pârâtă cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 03.08.2009, recurenta Casa Județeană de Pensii Tac riticat sentința civilă nr.768/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, susținând că în mod greșit instanța de fond i-a reținut calitatea procesuală pasivă, iar pe fondul pretențiilor a arătat că în arhiva SC SA T M, arhivă aflată în păstrarea Casei Județene de Pensii T până la momentul preluării de către Arhivele Naționale, nu există documente din care să rezulte acordarea grupei a II-a de muncă pentru intimat.
În drept, recurenta nu a indicat niciun temei legal cu privire la calea de atac exercitată.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, Curtea reține următoarele:
La data de 03.09.2008, intimata-reclamantă a înregistrat pe rolul Tribunalului Teleormano cerere prin care a contestat în contradictoriu cu intimata-pârâtă decizia de pensionare nr.47137 din 22.08.2008, fiind nemulțumită de încadrarea activității desfășurate în cadrul condițiilor normale de muncă și susținând că în perioada 1973-septembrie 1982, interval în care a lucrat ca inginer tehnolog la Fabrica de Conserve din T M, ar fi trebuit să i se rețină desfășurarea activității în grupa a II-a de muncă, aspect reglementat abia în anul 1991 prin Ordinul nr.50/1990 de care nu a beneficiat întrucât a ieșit la pensie pe caz de boală din anul 1995.
La termenul de judecată din 29.09.2008, intimata-reclamantă, prin avocat, și-a modificat cererea inițială solicitând instanței, în același cadru procesual, să constate că pentru perioada 20.03.1973-15.09.1982 are dreptul la acordarea grupei a II-a pentru condiții deosebite de muncă.
În motivarea cererii modificatoare, intimata-reclamantă a arătat că a fost pensionată pe caz de boală la data de 15.09.1982, până în acel moment desfășurându-și activitatea în secțiile de producție ale Fabricii de Conserve T M, devenită după 1990 SC SA.
Intimata-reclamantă a mai susținut că prin Ordinul nr.50/1990 al activitatea pe care o desfășurase înainte de pensionarea pe caz de boală a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, dar din pricina pensionării anterioare nu a putut beneficia de înscrierea în carnetul de muncă a acestei grupe și nici nu a mai putut obține de la SC SA o adeverință care să ateste această împrejurare pentru că această societate comercială și-a încetat existența ca efect al lichidării, arhiva societății fiind depozitată la recurenta-pârâtă.
Prin sentința civilă nr.768/15.04.2009 Tribunalul Teleormana admis cererea și a constatat, în contradictoriu cu recurenta-pârâtă, că intimata-reclamantă a desfășurat în perioada 20.03.1973-15.02.1982, în calitate de salariat al SC SA T M, activitate încadrată în grupa a II- Prin aceeași sentință, instanța de fond a respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilității.
În motivarea soluției, Tribunalul Teleormana arătat că recurenta-pârâtă are calitate procesuală pasivă pentru că deține arhiva SC SA, din același motiv acțiunea fiind și admisibilă.
Pe fond, Tribunalul Teleorman, în urma administrării probatoriului, a concluzionat că activitatea efectivă prestată de intimata-reclamantă, față de dispozițiile cuprinse în anexa 2 pct.195 al Ordinului nr.50/05.03.1990 al, se încadrează în grupa a II-a de muncă.
nemotivarea în drept a recursului formulat, Curtea subscrie criticile dezvoltate în cererea de recurs dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă prin prisma cărora reține următoarele:
Deși inițial nu a făcut diferența între solicitarea luării în considerare a perioadei cuprinse între 20.03.1973-15.02.1982 ca fiind activitatea desfășurată în grupa a II-a în buletinul de calcul al drepturilor d epensie și solicitarea de a se constata existența unei împrejurări faptice, respectiv recunoașterea pentru perioada mai sus amintită a desfășurării activității în condiții deosebite de muncă prevăzute pentru grupa a II-a, din cererea modificatoare rezultă că reclamanta-intimată a înțeles că situația sa personală cu referire la caracterele activității profesionale desfășurată nu se rezumă la simpla înscriere în buletinul de calcul al drepturilor de pensie.
Modificarea pretențiilor demonstrează fără dubiu că intimata-reclamantă, sau mai curând apărătorul acesteia, a înțeles că nu este vorba despre o eroare de înscriere a unor date în buletinul de calcul, ci despre lipsa documentelor oficiale care să ateste faptul că în perioada anterior precizată reclamanta-intimată și-a desfășurat activitatea în condiții deosebite de muncă, încadrate potrivit anexelor Ordinului nr.50/1990 al în grupa II-
O hotărâre judecătorească ce urma să constate acest fapt reprezintă un document oficial în baza căruia se putea spera în mod legitim recalcularea pensiei.
Eroarea în raționamentul juridic al intimatei-reclamante și în cel al instanței de fond se regăsește în cadrul procesual ales și în privința căruia Tribunalul Teleormana respins excepția lipsei calității procesuale pasive, pe care Curtea, în lipsa oricăror trimiteri exprese la dispozițiile art.137 alin.2 Cod pr.civilă, presupune că a fost unită cu fondul pretențiilor, similar excepției inadmisibilității.
Așa cum Curtea a remarcat, litigiul nu purta asupra unei erori în datele înscrise în Buletinul de calcul al deciziei de pensionare, ci asupra constatării unei împrejurări cu consecințe juridice în ceea ce privește calculul ulterior al drepturilor de pensie.
Întreg probatoriul administrat în cauză a vizat conturarea imaginii în care și-a desfășurat activitatea pentru a deveni aplicabile dispozițiile Ordinului nr.50/1990, ignorându-se că recurenta-pârâtă nu are în atribuții constatarea unor stări de fapt referitoare la activitatea profesională desfășurată în timpul derulării raporturilor de muncă, ci doar stabilirea cuantumului drepturilor la pensie pe baza unor înscrisuri din care să rezulte caracteristicile activității desfășurate.
În lipsa unor asemenea înscrisuri, Casa Județeană de Pensii T nu poate face, din proprie inițiativă, astfel de constatări, după cum nu poate combate în fața instanței, direct și nemijlocit, asemenea împrejurări, pentru că excede atribuțiilor sale stabilite în mod clar prin Legea nr.19/2000.
Motivarea instanței de fond în privința motivului de respingere a celor două excepții este complet eronată și nu a ținut seama, pe de o parte în privința excepției lipsei calității procesuale pasive de dispozițiile Legii nr.19/2000, iar pe de altă parte de dispozițiile art.111 Cod pr.civilă pentru excepția inadmisibilității.
Întrucât în analiza excepțiilor invocate excepția lipsei calității procesuale pasive are prioritate, Curtea, reținând că argumentarea respingerii excepției inadmisibilității este eronată, nu se va putea pronunța asupra acestei din urmă excepții, a cărei analiză devine irelevantă ca efect al soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive.
A reține că recurenta are calitate procesuală pasivă doar pentru că la momentul formulării acțiunii deținea arhiva SC SA deschide calea pentru a argumenta, urmând același raționament eronat, că în ipoteza în care arhiva societății lichidate ar fi fost preluată de Arhivele Naționale, această din urmă instituție publică ar fi avut calitatea și atribuțiile de a combate susținerile unui fost salariat cu privire la activitatea profesională desfășurată.
O asemenea ipoteză este, ca și soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive, complet eronată și transformă un litigiu de muncă într-un litigiu de asigurări sociale în condițiile în care Casele de pensii au ca atribuții doar valorificarea perioadei contributive în vederea deschiderii sau recalculării drepturilor la pensie și nu constatări cu privire la caracteristicile faptice ale activității profesionale desfășurate.
În speță, în măsura în care fostul angajator ar fi continuat să fie o entitate juridică, doar acest angajator ar fi avut calitatea de a răspunde pretențiilor reclamantei care cere constatarea aplicabilității unor prevederi legale reprezentate de pct.195 din anexa nr.2 a ordinului nr.50/05.03.1990 la o situație de fapt constând în activitatea profesională efectiv desfășurată în perioada 20.03.1973-15.02.1982, prin prisma locului și felului muncii.
Locul și felul muncii, aspecte în privința cărora instanța de fond a administrat probatoriul, trimit în mod clar și neechivoc la caracterul de litigiu de muncă al prezentei cauze.
Întrucât fostul angajator nu mai reprezintă o persoană juridică ce ar putea să-și asume drepturi și obligații, inclusiv prin a sta într-un proces ca parte pârâtă, problema care se naște este aceea de a indica intimatei-reclamante pe cine trebuia să cheme în judecată pentru a exista o soluționare a fondului pretențiilor formulate.
Privind din această perspectivă legislația actuală, ca și pe cea în vigoare la data înregistrării pe rolul Tribunalului Teleormana acțiunii inițiale, Curtea constată că nu există reglementări specifice care să ofere o rezolvare situației personale a intimatei-reclamante.
Acest vid legislativ nu poate fi însă invocat de C sau de o altă instanță de judecată prin prisma dispozițiilor art.3 cod civil care interzic judecătorului denegarea de dreptate pe motiv că legea nu prevede sau că este întunecată sau neîndestulătoare.
Pentru a respecta această normă cu valoare de principiu fundamental, Curtea consideră că față de caracterele pretențiilor formulate de reclamanta-intimată, în cauză ar putea fi chemat în calitate de pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă T în baza dispozițiilor cu caracter general cuprinse în art.5 lit.a din Legea nr.108/1999 republicată. Potrivit acestor dispoziții, unul din obiectivele principale de activitate a Inspecției este reprezentat de controlul aplicării dispozițiilor legale referitoare la protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite de muncă.
Raționamentul Curții se întemeiază pe următoarele argumente:
De vreme ce Inspecția verifică, certifică și clasifică locurile de muncă considerate a fi vătămătoare pentru sănătatea salariaților, prin analogie se poate extinde această atribuție și pentru perioade trecute, realizându-se astfel o protecție abstractă a fostei salariate, dar care va avea rezultate concrete dacă nu în ce privește sănătatea și drepturile sale salariale cel puțin în valorificarea perioadei contributive în care activitatea desfășurată prezintă o importanță deosebită.
Curtea nu consideră o asemenea interpretare a dispozițiilor legale mai sus amintite ca înscriindu-se în litera legii, dar apreciază că spiritul aceluiași act normativ reprezentat de obiectivul protejării salariaților și drepturile acestora, poate fi o sursă de inspirație legală și pentru pretențiile intimatei-reclamante, în absența unor reglementări mult mai precise.
Având în vedere ansamblul considerentelor mai sus expuse, Curtea, în baza art.312 Cod pr.civilă cu referire la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, cu consecința modificării în tot a sentinței recurate, reținând că instanța de fond a aplicat greșit legea, ignorând că limitele atribuțiilor Caselor Județene de Pensii împiedicau în mod obiectiv răspunderea sa în calitate de pârâtă în acest litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.768 din data de 15.04.2009 pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat Pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Modifică în tot sentința atacată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii T și în consecință:
Respinge acțiunea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără legitimare procesuală pasivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./10.12.2009
Jud.fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Zeca Dorina, Petre Magdalena