Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 6553/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5072/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6553R
Ședința publică de la 13 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursurile formulate de recurentul-contestator și de recurentul-intimat Serviciul Român de Informații - Unitatea Militară 0198, împotriva sentinței civile nr.703 din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.38381/3/AS/2008, având ca obiect-contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-contestator personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind recurentul-intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează faptul că la dosar recurentul-contestator a depus prin serviciul registratură, la data de 12.11.2009 întâmpinare și set înscrisuri în 2 exemplare.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Recurentul-contestator, prin avocat, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat și respingerea recursului formulat de pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.703 din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.38381/3/AS/2008, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Serviciul Român de Informații,
A fost anulată decizia nr.3/28.05.2008, emisă de Serviciul Român de Informații - 0472 B și s-a dispus restituirea sumelor reținute către reclamant și,
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea sub celelalte aspecte.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, reclamantul este veteran de război, fiind decorat cu Medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945".
În aceasta calitate beneficiază de prevederile art.14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, privind acordarea unei rente lunare echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Prin decizia nr.3/28.05.2008 emisa de Serviciul R de Informații - UM 0472 B s-a stabilit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 5186 lei, pentru perioada martie 2004-mai 2008.
Aceasta decizie încalcă însă dispozițiile art.66 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, întrucât sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani. Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plăți a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Ca atare, instanța a anulat decizia nr.3/28.05.2008 emisă de Serviciul R de Informații - UM 0472 B și a dispus restituirea sumelor reținute către reclamant, urmând a emite o nouă decizie care să respecte condițiile art.66 din Legea nr.164/2001, cu modificările și completările ulterioare, respectiv numai sumele neafectate de prescripția extinctivă.
Susținerile reclamantului în sensul că, începând cu data de 01.06.2008, această rentă trebuie calculată în procent de 50% din solda de grad și solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, sunt neîntemeiate.
Astfel, art.13 lit.a din Legea nr.44/1994 prevede drepturile veteranilor de război, si anume o renta lunara echivalenta cu solda de baza a unui sublocotenent, compusa din solda de grad si solda de funcție la minim pentru cei decorați cu Ordinul, respectiv o renta lunara echivalenta cu solda de grad a unui sublocotenent pentru cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, iar lit.b din același articol prevede dreptul celor decorați cu anumite ordine si medalii, enumerate limitativ, la o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
De asemenea, art.14 din același act normativ, în redactarea Legii nr.303/2007, pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, prevede ca veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art.13 alin.1 lit.a și b, dar cărora le-a fost conferită Medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945 beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 50% din solda de grad a unui sublocotenent."
Așadar, art.13 și 14 instituie patru categorii de veterani de război, în funcție de ordinele și medaliile care le-au fost conferite, stabilind drepturi distincte pentru fiecare categorie în parte.
S-a considerat că, prin nr.OUG12/2004 a fost introdus în Legea nr.44/1994 un nou articol, respectiv 141, conform căruia "începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art.13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Semnificația noului text introdus este cea care rezultă nu doar din interpretarea sistematică a art.13, 14 și 141din lege, în ordinea lor firească, ci și din nota de fundamentare a nr.OUG12/2004.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza pe toți veteranii de război, sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți (adică de a se calcula pentru toți o rentă echivalentă cu 100% din solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent), ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Acesta este elementul avut în vedere de legiuitor, și nu modificarea procentelor sau al soldelor în funcție de care se calculează renta. Rațiunea, explicată în nota de fundamentare, este aceea ca veteranii de război îndreptățiți la renta lunară sunt pensionați fie în sistemul public, primind pensia de la casele teritoriale de pensii din structurile, fie în sistemul militar, primind pensia de la Ministerul Apărării sau Ministerul Internelor și Reformei Administrative. În funcție de sistemul de pensii din care fac parte, veteranii primeau rentele lunare, calculate conform art.13 și 14, dar raportate, după caz, fie la nivelul soldei de grad și/sau funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, fie la nivelul soldei de grad și/sau funcție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Prin urmare, întrucât solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării erau mai mari decât cele ale unui sublocotenent din cadrul, drepturile veteranilor din aceeași categorie erau diferențiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenența la un sistem sau altul de asigurări sociale. Prin OUG nr.12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechități, prin stabilirea unui criteriu unic de acordare a rentei pentru cei decorați cu aceleași medalii.
Aceasta nu înseamnă că nu se vor păstra diferențierile justificate între veterani, în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite. Aceasta diferențiere, după cum se poate observa din art.13 și 14, exista nu numai în privința dreptului la renta lunară, ci și în privința celorlalte drepturi (de exemplu, suprafața de teren pentru împroprietărire).
Mai mult, chiar din interpretarea gramaticală a textului art.141nou introdus se desprinde aceeași concluzie. Textul arată că rentele se vor calcula, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap. Dacă nu s-ar menține diferențierile între cele patru categorii de veterani nu ar mai exista rațiunea acestei mențiuni.
Soluția care se impune este aceea că, prin introducerea art.141, rentele lunare se vor calcula astfel: - pentru cei prevăzuți la art.13 lit.a alin.2, decorați cu Ordinul, in procent de 100% din solda de grad si solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ap.; - pentru cei prevăzuți la art.13 lit.a alin.3, decorați cu Ordinul cu spade, clasa, in procent de 100% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.; - pentru cei prevăzuți la art.13 lit.b, decorați cu ordinele si medaliile enumerate limitativ, in procent de 75% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.; - pentru cei prevăzuți la art.14, veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art.13 alin.1 lit.a și b, dar cărora le-a fost conferită Medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945, în procent de 50% din solda de grad a unui sublocotenent.
S-a menționat că, prin decizia nr.45/10 2008, pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit ca dispozițiile art. art.141raportate la dispozițiile art.13 și 14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin OUG nr.12/2004 aprobată prin Legea nr.210/2004 se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art.13 și art.14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
Prin încheierea de ședință din data de 22.05.2009 Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a respins cererea de completare și lămurire a dispozitivului sentinței civilă nr.703 din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul București formulată de pârâtul Serviciul Român de Informații - 0198.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii nu necesită lămuriri,poziția instanței fiind clară în sensul restituirii integrale a sumelor reținute în baza deciziei anulate, desființîndu-se astfel retroactiv titlul acestor rețineri,urmînd ca petentul să emită un nou titlu contestabil în fața instanței judecătorești în ceea ce privește debitul neprescris imputat reclamantului
S-a constatat de asemenea că instanța a analizat toate capetele de cerere deduse judecății,în cauză nefiind incident art.2812c Cod Penal și că motivele de fapt și de drept care au stat la baza soluției pronunțate în dispozitiv nu intră sub incidența procedurii prevăzute de art.2811c Cod Penal,fiind susceptibil de lămurire doar dispozitivul hotărârii judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recursuri motivate reclamantul și pârâtul Serviciul Român de Informații - 0198 B, care au criticat-o ca neteinică și nelegală.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța fondului a dispus sistarea drepturilor obținute conform OUG12/2004 începând cu data de 01.03.2004 in sensul calculării rentei de veteran de război si din solda de funcție a unui sublocotenent deși decizia nr.45 din 10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție nu este obligatorie pentru reținerea si anularea drepturilor câștigate anterior prin aplicarea OUG12/2004 asa cum a fost ea promulgata prin legea 210/2004 care prevede calcularea rentei veteranilor de război din solda de grad si din solda de funcție a unui sublocotenent.
În opinia recurentului legiuitorul a folosit in cuprinsul OG12/2004 sintagma "dupa caz" in scopul menținerii diferenței dintre rentele veteranilor de război in raport cu valoarea decorațiilor primite așa cum sunt stabilite prin art. 13 si 14 din Legea 44/1994. Casa de pensii a ținut cont de această precizare plătindu-mi renta de funcție in cuantum de 25%.
Daca Înalta Curte de Casație si Justiție avea in vedere sistarea plații si reținerii sumelor acordate anterior veteranilor de război,în opinia recurentului, trebuia sa anuleze toate hotărârile judecătorești prin care veteranii au câștigat aceste drepturi si sa dispună rejudecarea cauzelor lucru care nu l-a făcut,fiind peste 400 de veterani de război din cadrul MIRA care primesc renta calculata si din solda de funcție a unui sublocotenent in cuantum de 50% si nu li se rețin aceste drepturi.
A mai arătat recurentul că este singurul veteran de război căruia Casa de pensii i-a dispus reținerea sumelor acordate legal ca renta din solda de funcție si sistarea acestor drepturi invocând Legea 303/2007,desi aceasta lege nu modifica si nu anulează prevederile G 12/2004 sau art. 141introdus prin aceasta in OUG Legea 44/1994.
In expunerea hotărârii instanței de fond se stipulează ca s-a solicitat calcularea rentei de 100% din solda de funcție a unui sublocotenent fapt neadevarat.
Instanța anulează decizia Casei de pensii si creaza posibilitatea emiterii unei alte decizii dispunând restituirea sumelor retinute pentru perioada 01.03.2004-01.06.2008 in baza art.66 din Legea 164/2001 desi aceasta lege se refera la pensile militare si nu la drepturile obținute conform Legii 44/1994 iar renta nu este pensie este un drept acordat veteranilor de război pentru activitatea depusa in apărarea tarii,text inaplicabil.
Hotărârea Instanței de fond este nelegala si netemeinica in ceea ce privește sistarea incapand cu 01.06.2008 a drepturilor obținute prin aplicarea G 12/2004 privind calcularea rentei de veteran de război si din solda de funcție a unui sublocotenent.
La rîndul său,recurentul-intimat Serviciul Român de Informații - 0198 B, în recursul său formulat împotriva sentinței, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 proc.civ. coroborate cu art.3041proc.civ pr.civ. a arătat că, "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii".
Conform doctrinei, motivarea trebuie să corespundă dispozitivului, așa cum a fost întocmit în momentul pronunțării. Motivarea necorespunzătoare sau nemotivarea hotărârii atrage casarea acesteia. Astfel, judecătorul trebuie să demonstreze pentru ce respinge o probă și nu este de ajuns să afirme numai că proba este neconcludentă,iar contradicția între considerente echivalează cu nemotivarea.
Astfel, în considerentele hotărârii, Tribunalul București consideră că decizia de imputare nr.3/28.05.2008 încalcă dispozițiile art. 66 din Legea nr.164/2001,cu toate acestea, în dispozitivul sentinței, instanța a anulat decizia menționată, dispunând restituirea sumelor reținute către reclamant, fără a mai menționa incidența prescripției extinctive.
A mai arătat recurentul că în mod greșit Tribunalul Bucureștia admis în parte acțiunea petentului, obligându-l la restituirea sumelor reținute de reclamant, deși se motivează că "susținerile reclamantului în sensul că începând cu 01.06.2008 această rentă trebuie calculată în procent de 50% din solda de grad și solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării sunt neîntemeiate."
În acest sens, instanța apreciază că "soluția care se impune este aceea că, prin introducerea art. 141rentele lunare se vor calcula astfel: - pentru cei prevăzuți la art. 14 veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin.(i) lit.a) și b), dar cărora le-a fost conferită Medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945 în procent de 50% din solda de grad a unui sublocotenent", dar în ceea ce privește perioada anterioară datei de 01.06.2008, pentru care s-a emis decizia de imputare, Tribunalul București nu s-a pronunțat decât prin dispozitiv, la modul general, fără a exista și o motivare a acestei omisiuni în considerentele hotărârii.
Față de aceasta, hotărârea instanței recurate conține dispoziții contradictorii întrucât pe de o parte, apreciază că petentul nu ar trebui să beneficieze decât de renta lunară calculată în procent de 50% din solda de grad a unui sublocotenent, iar pe de altă parte obligă Serviciul Român de Informații să restituie sumele reținute prin decizia de imputare, rezultând deci că renta lunară este echivalentă cu 50% din solda de funcție.
După cum și Tribunalul Bucureștia reținut în mod corect, prin adoptarea art.141s-a urmărit instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de război, prin raportare la același criteriu, respectiv solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Conform sentinței, "art. 13 și 14 instituie patru categorii de veterani de război în funcție de ordinele și medaliile care le-au fost conferite stabilind drepturi distincte pentru fiecare categorie în parte," întrucât scopul urmărit prin intrarea în vigoare nr.OUG12/2004 nu a fost acela de a egaliza pe toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care sunt îndreptățiți, în sensul de a se calcula pentru toți indiferent de decontarea primită, o rentă raportată la cumul dintre solda de grad și solda de funcție a unui sublocotenent, ci de a introduce un element unic de referință pentru determinarea soldelor - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărăii, indiferent de sistemul militar din care acesta provine.
În consecință, fără adoptarea actului normativ anterior menționat, solda de grad s-ar fi raportat la valori diferite: unul pentru Ministerul Apărării, iar altul pentru restul instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională, fapt de natură a crea un tratament discriminatoriu pentru veteranii de război.
Aceasta a fost rațiunea introducerii dispozițiilor art.141 prin nr.OUG12/2004.
În susținerea acestei argumentații, s-a arătat că potrivit normelor de interpretare gramaticală, utilizarea sintagmei "după caz" în cuprinsul art.141 din lege, induce o alternanță și nu o enumerare, stabilind astfel un raport disjunctiv între elementele față de care se calculează renta.
În plus, dacă prin adoptarea nr.OUG12/2004 s-ar fi urmărit a se da o nouă interpretare art.13 și art.14 din Legea nr.44/1994 sau s-ar fi urmărit stabilirea unei baze de calcul unice formată din cumulul dintre solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării, indiferent de decorația primită, atunci, prin ordonanță, s-ar fi procedat la modificarea și nu la completarea celor două articole.
Or, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.12/2004 nu a modificat sub nicio formă textul art.13 și art.14 din Legea nr.44/1994, ci doar a introdus un nou articol.
În cazul în care legiuitorul ar fi urmărit ca baza lunară a rentei să fie unică și să determine în raport de ambele solde cumulate, indiferent de decorația primită, atunci, odată cu modificarea procentului prevăzut de art.14 citat s-ar fi modificat și modul de raportare a acestuia, adăugându-se la solda de grad și solda de funcție a unui sublocotenent.
Prin urmare, s-a apreciat că nr.OUG12/2004 a înlăturat diferențierea nejustificată a veteranilor de război, în funcție de apartenența acestora la unul din sistemele de apărare, ordine publică sau securitate națională, dar a păstrat baza de calcul și procentul diferit al indemnizației raportat la ordinele și medaliile la conferite, în acest sens, s-a dispus și de către Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia nr. 45/10.11.2008.
Prin recursul formulat împotriva încheierii de ședință din data de 22.05.2009 recurentul-intimat Serviciul Român de Informații - 0198 întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 proc.civ. coroborate cu art.3041proc.civ pr.civ. a arătat că instanța fondului prin soluția adoptată, a interpretat eronat dispozițiile legii aplicabile socotind că motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii atacate nu intră sub incidența procedurii prevăzute de art.2811
Recurentul a susținut că în considerentele hotărârii, Tribunalul București consideră că decizia de imputare nr.3/28.05.2008 încalcă dispozițiile art. 66 din Legea nr.164/2001,cu toate acestea, în dispozitivul sentinței, instanța a anulat decizia menționată, dispunând restituirea sumelor reținute către reclamant, fără a mai menționa incidența prescripției extinctive.
A mai arătat recurentul că deși în considerentele hotărârii instanța a reținut în mod just că urmează a se emite o nouă decizie care să respecte condițiile art.66 din Legea nr.164/2001, cu modificările și completările ulterioare, respectiv numai sumele neafectate de prescripția exctinctivă,dispozitivul sentinței prevede obligarea sa la restituirea sumelor reținute către reclamant.
După cum a reținut doctrina motivarea hotărârii constituie o garanție a imparțialității judecătorului,oferă posibilitatea de a cunoaște motivele ce au determinat pronunțarea unei anumite soluții și deci a controlului judiciar,constituind un element al publicității,trebuind să fie clară,simplă,concisă și fermă și să corespundă dispozitivului.
În cauză,în opinia recurentului există contradicție între dispozitiv și e considerente deoarece dispozitivul cuprinde o altă concluzie decît aceea pe care considerentele o impuneau,ceea ce echivalează cu nemotivarea,hotărîrea fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art.261 pct.5
Prin întâmpinarea formulată, recurentul-reclamant a solicitat respingerea recursurilor formulate de Serviciul Român de Informații - 0198 B, ca nefondate.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenții, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Astfel, în raport de obiectul cererii introductive de instanță prin care recurentul reclamant a investit instanța fondului,prin care acesta solicita anularea decizia nr.3/28.05.2008, emisă de Serviciul Român de Informații - 0472 B,restituirea sumelor reținute în baza acesteia către reclamant și recalcularea rentei de veteran de război în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție,la minim a unui sublocotenent prima instanță,admițînd-o în parte a dispus,făcînd interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.13,14 și 141.c Cod Penal respingerea acestei din urmă capăt de cerere iar nu,după cum fără temei susține acesta, sistarea drepturilor obținute conform OUG12/2004 începând cu data de 01.03.2004.
Curtea mai reține că în conformitate cu dispozițiile art.329 c Cod Penal pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțându-se asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești prin decizii pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.
Mai mult, potrivit dispozițiilor imperative ale art.329 alin.3 c Cod Penal" ezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".
Față de caracterul imperativ al acestor dispoziții,sunt nefondate susținerile recurentului reclamant potrivit cărora decizia nr.45 /10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție nu este obligatorie deoarece ar privi drepturi câștigate anterior prin aplicarea OUG12/2004 cîtă vreme pretinsul drept al acestuia nu a fost consacrat printr-o hotărâre judecătorească ci este pendinte în fața unei instanțe judecătorești,astfel încât efectele obligatorii ale susmenționatei decizii pronunțate de Înaltei Curți de Casație și Justiție în interesul legii sunt depline.
Ca urmare,nu pot fi primite nici interpretările oferite de recurent prevederilor art. 13,14 si 141din Legea 44/1994,după cum nu are relevanță nici faptul că până în prezent Casa de pensii nu a dispus reținerea sumelor acordate legal ca renta din solda de funcție în privința altor veterani de război,câtă vreme în conformitate cu dispozițiile art.187 alin.1 ale Legii nr.19/2000,respectiv ale art.66 din Legea nr.164/2001,în funcție de sistemul de pensii căruia îi aparține beneficiarul pensiei.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.329 c Cod Penal decizia menționată a Înaltei Curți de Casație si Justiție are în vedere interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României în acțiunile pendinte la instanțele judecătorești iar nu sistarea plații si reținerii sumelor acordate anterior veteranilor de război,iar cîtă vreme deciziile menționate se pronunță numai în interesul legii,și potrivit art.329 c Cod Penal nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese, nu este necesară anularea tuturor hotărârilor judecătorești anterioare si rejudecarea.
Faptul că instanța anulând decizia Casei de pensii a menționat faptul că recurenta pârâtă are ulterior posibilitatea de emite altă decizie de constatare a debitului reprezentând sume necuvenite de către recurentul reclamant în temeiul dispozițiilor art.187 alin.1 ale Legii nr.19/2000,respectiv ale art.66 din Legea nr.164/2001,în funcție de sistemul de pensii căruia îi aparține beneficiarul pensiei,nu reprezintă aplicarea nelegală a art.66 din Legea 164/2001 după cum susține recurentul reclamant deoarece chiar dacă renta nu este pensie este un drept acordat veteranilor de război pentru activitatea depusa in apărarea țării acesta primește pensia,ca și renta, din sistemul militar,restituirea acestor sume făcându-se, prin urmare potrivit dispozițiilor art.66 din Legea 164/2001.
Trecînd la analiza recursurilor formulate împotriva sentinței,respectiv împotriva încheierii de ședință din data de 22.05.2009 de către recurentul-intimat Serviciul Român de Informații - 0198 B, Curtea reține că sunt nefondate susținerile acestuia în privința unei pretinse contradicții între considerentele sentinței,respectiv între dispozitivul și considerentele acesteia,ceea ce ar echivala cu nemotivarea hotărîrii în opinia recurentului, deoarece chiar dacă instanța fondului a reținut că recurentului reclamant nu i se cuvine o rentă de veteran calculată în procent de 50% din solda de grad și solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, totuși decizia nr.3/28.05.2008 emisa de Serviciul R de Informații - UM 0472 B,prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 5186 lei, pentru perioada martie 2004-mai 2008 reprezentînd sume încasate de acesta cu titlu de rente calculate din solda de grad și solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării,este nelegală întrucît încalcă dispozițiile art.66 din Legea nr.164/2001.
În acest sens, instanța judecătorească investită cu o contestație formulată împotriva unei decizii prin care s-au stabilit drepturi bănești sau debite reprezentînd sume încasate necuvenit de către beneficiarii unor drepturi de asigurări sociale și a unor rente prevăzute de Legea nr.44/1994 modificată,are a analiza nu doar temeinicia acestei decizii ci și legalitatea sa.
În cauză, decizia contestată în fața primei instanțe este temeinic emisă de către recurentul intimat,deoarece are ca obiect prestații încasate de către reclamant cu titlu de rente calculate din solda de grad și solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărări,într-un cuantum superior celui legal datorat,însă este nelegală întrucât,după cum corect na reținut și prima instanță,sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani,iar această împrejurare nu reprezintă o dispoziție și/sau motivare contradictorie a instanței fondului.
Mai mult,chiar dacă în cuprinsul hotărîrii și încheierii atacate în cauză, prima instanță a analizat decizia prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului un debit doar prin prisma legalității,nu și prin cea a temeiniciei măsurii contestate nu reprezintă după cum fără temei susține recurentul intimat,o motivare deficitară a acestora ci se datorează faptului că în mod logic orice măsură generatoare de drepturi și obligații se analizează în primul rînd prin prisma legalității sale,respectiv a respectării dispozițiilor legale edictate de către legiuitor referitoare la condițiile de fond și de formă prevăzute pentru valabilitatea sa, și doar subsecvent,în măsura în care măsura este legală se trece la analiza temeiniciei măsurii, în caz contrar aceasta fiind de prisos,cum este în speță,căci nu poate produce efecte juridice valabile o măsură care este doar temeinică însă nu este legală.
Chiar dacă prima instanță a anulat decizia nr.3/28.05.2008 emisă de Serviciul R de Informații - UM 0472, dispunând restituirea sumelor reținute către reclamant, fără a mai menționa incidența prescripției extinctive
sumele neafectate de prescripția extinctivă aceasta este consecința constatării nulității absolute a unui act juridic,respectiv repunerea părților în situația anterioară și nu justifică afirmațiile nefondate ale recurentului intimat cum că dispozitivul ar cuprinde o altă concluzie decît aceea pe care considerentele o impuneau,ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărîrii date cu încălcarea dispozițiilor art.261 pct.5
Față de cele mai sus reținute,Curtea apreciază că hotărîrea și încheierea atacate în cauză sunt corespunzător și temeinic motivate de către instanța fondului,chiar dacă succint și permit controlul judiciar fiind clară,simplă,concisă și fermă și corespundă dispozitivului,nefiind dată cu încălcarea dispozițiilor art.261 pct.5
Nefondate sunt și susținerile recurentului intimat potrivit cărora instanța fondului prin soluția adoptată, ar fi interpretat eronat dispozițiile legii aplicabile deoarece,după cum corect a reținut prima instanță, înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii atacate în cauză nu necesită lămuriri,(poziția instanței fiind clară în sensul restituirii integrale a sumelor reținute în baza deciziei anulate, desființîndu-se astfel retroactiv titlul acestor rețineri),iar după cum a statuat doctrina, considerentele unei hotărîri judecătorești nu sunt susceptibile de lămurire ci doar dispozitivul acesteia.
Pentru considerentele expuse, în baza art.312 din pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile și va respinge cererea reclamantului-contestator, a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul-contestator și de recurentul-intimat Serviciul Român de Informații - Unitatea Militară 0198, împotriva sentinței civile nr.703 din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.38381/3/AS/2008.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantului-contestator, a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
07.12.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Enache Daniela Georgeta
