Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 746/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 746/2008

Ședința publică de la 04 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Alina Lodoaba Victor Crețoiu

- - - vicepreședinte Curtea de Apel

- - - JUDECĂTOR 3: Ioana Cibu Mirea

- - - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H împotriva sentinței civile nr.243/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, se prezintă reclamantul intimat asistat de avocat, lipsă fiind pârâta recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care mandatara reclamantului depune la dosar întâmpinare, împuternicire avocațială, chitanța nr.25/- din 03.09.2008 în cuantum de 900 lei, reprezentând onorariu avocațial și bon de benzină în valoare de 100,01 lei.

Mandatara reclamantului declară că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatara reclamantului susține și oral motivele formulate în întâmpinare solicitând respingerea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H fiind netemeinic și nefondat, menținerea sentinței atacate și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată din recurs reprezentând onorariu de avocat și contravaloare transport.

Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrata la aceasta instanța sub nr-, reclamantul a chemat in judecata CASA JUDETEANA DE PENSII H solicitând anularea deciziei nr. 90466/24,07.2007 emisa de parata, menținerea drepturilor de asigurări sociale sub forma pensiei pentru limita de vârsta așa cum au fost stabilite prin decizia nr. 90466/9.06.2005 cat și reluarea drepturilor de asigurări sociale sub forma pensiei, începând cu 1.08.2007.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat ca prin decizia 90466/9.06.2005 parata i-a stabilit drepturi de pensie limita de vârsta și munca depusa, în baza cererii formulate.

La data de 27.07.2007 s-a mai emis de parata o decizie de pensie prin care se anulează dosarul de pensie nr. 90466/2005 întrucât la data solicitării drepturilor nu erau îndeplinite condițiile de stagiu și vârsta conform cu art. 41 din Legea 19/2000, deoarece nu a fost achitat de către SA - EM contravaloarea contribuțiilor de asigurări sociale pe lunile aprilie, mai și iunie 2001. Astfel s-a arătat ca a fost dat în debit cu suma de 25.223 RON reprezentând pensia încasată cu titlu necuvenit pe perioada 15.11.2004 - 1.08.2007.

S-a mai arătat în motivarea acțiunii ca potrivit prevederilor art. 38 și 39 din Legea 19/2000 beneficiază de toate drepturile de asigurări sociale, chiar și în cazul în care s-a reținut contribuția individuala de asigurări sociale iar angajatorul, respectiv - EM nu și-a achitat potrivit legii contribuția datorata în calitatea sa de contribuabil.

S-a aratat ca începand cu data de 1.08.2007 i-a fost sistată în ntregime plata pensiei limită de vârstă.

n drept au fost invocate prevederile art. 41, 155, 38 și 39 din Legea 19/2000 cât și Ordinul 340/2001.

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru conform cu art. 159 din Legea 19/2000.

Pârâta prin întampinare a arătat ca reclamantul a fost înscris la pensie initial, prin decizia nr. 90466/9.06.2005 cu drepturi stabilite cu data de 15.11.2004, în baza Legii 19/2000 art. 43 în condițiile dovedirii unui stagiu de cotizare în conditii speciale de 20 de ani, iar ulterior, ca urmare a unui control efectuat de catre CNPAS B în anul 2007 care a stabilit ca pentru un numar de persoane printre care și reclamantul, drepturile de pensie s-au deschis greșit, fiind valorificată perioada lunilor aprilie, mai și iunie 2001 ca stagiu de cotizare în proportie de 1/1, cu toate ca angajatorul nu a achitat integral contribuția de asigurări sociale. Astfel a fost emisă decizia nr. 90466/24.07.2007 de anulare a deciziei de înscriere la pensie cu instituirea de debit în suma de 25223 lei, reprezentând pensia încasata necuvenit pe perioada 15.11.2004-1.08.2007.

S-a motivat că potrivit art. 37 din Legea 19/2000 așa cum a fost în vigoare în luna iulie 2001, pentru lunile în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale iar angajatorul nu și-a achitat contribuția datorată, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectivă. Aceste pprevederi s-au modificat doar începând cu data de 1.07.2001, data intrării în vigoare a dispozițiilor OUG 107/27.06.2001. Astfel, în condițiile în care angajatorul nu a virat cota sa de contribuție de asigurări sociale, pentru lunile aprilie, mai și iunie 2001 la stabilirea drepturilor de pensie se valorifică 1/3 din stagiu.

S-a precizat de către pârâtă ca la data de 9.08.2007 s-a mai emis o decizie pentru reclamant, ca urmare a depunerii adeverinței 775/31.07.2007 eliberata de AJOFM H care atestă acordarea plăților compensatorii pe perioada 04.2004 - 04.2006 iar această perioadă fiind potrivit OUG (8/2003) considerată stagiu de cotizare în condiții speciale, a rezultat stagiu total realizat în condiții speciale din 21 ani, 03 luni și 15 zile, ceea ce a permis deschiderea drepturilor de pensie cu data de 1.08.2007.

Prin sentința civilă nr.243/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, s-a admis acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul împotriva pârâtei CJP și ca urmare s-a anulat decizia 90466/24.07.2007 și a fost exonerat reclamantul de la plata debitului în sumă de 25.223 lei.

S-a menținut decizia 90466/9.06.2005 emisă de pârâtă privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă și a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantului drepturile de pensie de limită de vârstă cuvenite, începând cu data de 1.08.2007.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 692 le cu titlu cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că decizia în prezent atacată a anulat decizia de înscriere la pensie reținând CJP că în mod greșit s-a valorificat perioada de stagiu în condiții speciale între aprilie și iunie 2001, întrucât nu au fost plătite pentru această perioadă contribuțiile de asigurări sociale.

Instanța a reținut că disp. art. 37 din Legea 19/2000 astfel cum era în vigoare până în iulie 2001 au fost modificate prin Legea 338/2002 și OUG 9/2003, astfel că legea nu mai impune valorificarea pentru perioada în care nu s-a plătit contribuțiile de asigurări sociale, doar 1/3 din aceasta, ci în integralitate.

Drepturile de pensie s-a arătat că, în această manieră se stabilesc începând cu 15.11.2004 și pentru faptul că la 9.08.2007 pârâta a emis o nouă decizie cu drepturile stabilite începând cu 1.08.2007.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CJP solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate.

În expunerea de motive arată în esență că disp. art. 37 din Legea 19/2000 așa cum erau în vigoare în intervalul 04.2001- 07.2001, prevedeau că pentru perioadele în care angajatorul nu a achitat -ul, stagiul de cotizare ce se ia în calcul pentru asigurat reprezintă 1/3 din luna respectivă, articol ce s-a modificat doar începând cu 1.07.2001, data intrării în vigoare a OUG107/2001.

În concret, în cazul reclamantului se constată că pentru luna 04.2001 plata -ului de către angajator s-a făcut doar parțial, iar pentru lunile 05 și 06 2001 contribuția nu a fost achitată, astfel că se valorifică doar 1/3 din perioada în discuție.

Drept urmare, reclamantul nu mai întrunește un stagiu de cel puțin 20 ani la data la care a formulat cererea de înscriere la pensie limită de vârstă, astfel că această cerere a fost respinsă.

Decizia emisă la 9.08.2007 a permis deschiderea dreptului la pensie limită de vârstă în temeiul art. 43 din Legea 19/2000 începând cu 1.08.2007, ca urmare a valorificării perioadei în care reclamantul a beneficiat de plăți compensatorii.

În privința adeverinței 15352/19.11.2007 emisă de se arată că aceasta nu face dovada plății CAS-ului, întrucât mențiunile cuprinse în aceasta sunt ilizibile, iar afirmațiile unității emitente nu sunt susținute prin nici un act.

Mai mult, arată că răspunsul nu face dovada achitării -ului.

În privința celor două decizii de pensionare, recurenta susține că în prezent intimatul este în paralel beneficiarul a 2 pensii, cea stabilită prin decizia 90466/9.06.2005 în prezent atacată și cea emisă la 9.08.2007, cu drepturi stabilite începând cu 1.08.2007, și care nu face obiectul litigiului, ceea ce contravine normelor legale.

În drept se invocă art. 299,304 cod pr, civilă, Legea 19/2000, Ordinul 340/2001.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată (12-13).

În drept invocă art. 115 cod pr. civilă.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, Curtea apreciază recursul de față ca parțial fondat, urmând a-l admite în temeiul art. 312 cod pr. civilă în limita și pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:

Potrivit art. 37 alin. (2) din Legea 19/2000, astfel cum acesta era prevăzut în actul normativ la data de 01.04.2001 " În luna în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale, iar angajatorul nu și-a achitat contribuția datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectivă."

Ulterior, textul acestui articol s-a modificat începând cu 1.07.2001, așa cum și recurenta recunoaște prin intermediul motivelor de recurs așa încât: "În perioada în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale, iar angajatorul nu și-a achitat, în condițiile prezentei legi, contribuția datorată în calitatea sa de contribuabil, pe o perioadă mai mică de 6 luni, asigurații beneficiază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege:"

În speță, sunt de clarificat următoarele aspecte:

Discuția care se poartă privește un număr de 3 luni de zile pentru care intimata recurentă susține că angajatorul nu a achitat integral contribuțiile de asigurări sociale și în aceste condiții arată că se aplică art.37(2) în forma existentă la 1.04.2001întrucât intervalul în discuție vizează lunile 04.2001-07.2001.

Trebuie însă precizat că textul de lege aplicabil este cel în vigoare la momentul deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 15.11.2004 de când au fost stabilite drepturile de pensie pentru munca depusă și limita de vârstă în baza deciziei 1-90466/9.06.2005 pentru reclamant, astfel încât și perioada în discuție trebuia valorificată în proporție de 1/1 și nu de 1/3 așa cum greșit a apreciat recurenta.

Mai mult decât atât, unitatea la care a fost angajat reclamantul, prin adresa -/19.11.2007 (100 dosar fond) atestă fără putință de tăgadă că pentru perioada aprilie - iunie 2001 s-a achitat contribuția de asigurări sociale în ceea ce îl privește. Această adeverință este perfect lizibilă și face dovada acestui fapt până la înscrierea în fals, iar CJP n u poate cenzura conținutul acestuia neavând atribuții în acest sens.

Deci sub acest aspect al criticilor vizând corecta nevalorificare integrală a stagiului de cotizare pentru lunile aprilie - iunie 2001, recursul intimatei CJP H este nefondat, iar hotărârea atacată este la adăpost de criticile formulate.

Ceea ce conduce la admiterea recursului de față, este doar critica vizând existența în prezent în privința reclamantului a două decizii de pensie, cea din 9.06.2005 și cea emisă la 9.08.2007, în ființă la momentul actual în paralel datorită celor dispuse prin dispozitivul sentinței atacate.

Chiar dacă decizia de pensie nr.1-95074/9.08.2007 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă (27 dosar fond) nu face obiectul litigiului de față, totuși în ceea ce privește menținerea efectelor deciziei nr.90466/9.06.2005 ca urmare a anulării deciziei 90466/24.07.2007 nu se poate face abstracție de apariția noii decizii care fiind pusă în plată începând cu 1.08.2007 face ca decizia din 9.06.2005 să-și piardă efectele.

Doar în situația în care noua decizia va fi atacată în instanță și s-ar pronunța o hotărâre de anulare a ei, în continuare ar urmă să-i producă efectele decizia 90466/9.06.2005, însă până în prezent neaflându-ne într-o atare situație, aceasta din urmă decizie își pierde aplicabilitatea la 1.08.2007.

Față de cele anterior expuse și ca urmare a admiterii recursului, se va modifica în parte sentința atacată, doar în ce privește data până la care își produce efectele decizia nr.90466/9.06.2005 și pe care Curtea o va stabili ca fiind 1.08.2007.

Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Ca o consecință a admiterii recursului, nu se vor acorda cheltuieli de judecată reclamantului intimat potrivit art. 274 cod pr. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H împotriva sentinței civile nr.243/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

Modifică în parte sentința atacată, doar în ceea ce privește data până la care își produce efectele decizia nr.90466/9.06.2005 și pe care o stabilește ca fiind 1.08.2007.

Menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04.09.2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- - -

Red.

Tehnored. 3 ex.

Jud.fond:

Președinte:Nicoleta Vesa
Judecători:Nicoleta Vesa, Alina Lodoaba Victor Crețoiu, Ioana Cibu Mirea

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 746/2008. Curtea de Apel Alba Iulia