Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7467/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr- (Număr în format vechi 5301/2009)

DECIZIA CIVILĂ NR.7467R

Ședința publică de la 17 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta

JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana

JUDECĂTOR -- -

GREFIER -

Pe rol, soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr.5084/R/ din data de 13 iulie 2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (3258/2009), formulată de revizuentul, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică, de la 11.12.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi 17.12.2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1791/3.03.2009, Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea restrânsă, formulată de contestatorul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie de recalculare a pensiei reclamantului, în baza OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a adeverinței nr.118/05.04.2005 emisă de CNCF SA - Regionala și a adeverinței nr. TR 6/2128/09.05.20007 emisă de CNCF SA - Regionala CF B - Direcția și a adeverinței nr- emisă de SC SA și cu majorarea pentru ultimele 3 luni lucrate a punctajului realizat conform art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000; a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind majorarea punctajului mediu anual cu 10%; a respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea de daune materiale; a admis în parte capătul de cerere privind acordarea de daune morale și a obligat pârâta să achite reclamantului 1000 daune morale; a obligat pârâta să plătească reclamantului 533 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.4547/17.10.2006 a Tribunalului București Secția a -a, intimata a fost obligata sa recalculeze pensia reclamantului in baza nr.OUG4/2005, cu luarea în considerare și a adeverinței nr.118/05.04.2005 emisă de CNCF SA - Regionala.

Prin deciziile nr.- din datele de 02.08.2007, 14.11.2007 si 5.11.2007 intimata a recalculat in favoarea contestatorului, in baza nr.OUG4/2005, cu începere din data de 1.12.2005, o pensie pentru limita de vârsta (stabilita inițial la data de 1.10.1998), pe baza unui punctaj mediu anual de 2,01913 puncte, fără

a a lua insa in considerare adeverința nr.118/05.04.2005 emisă de CNCF SA - Regionala, dupa cum rezulta si din raportul întocmit de expert.

Analizând buletinul de calcul ce a stat la baza emiterii ultimei decizii de pensionare din 14.11.2007 prima instanta a constatat ca la recalcularea pensiei intimata a omis luarea in calcul a veniturilor cuprinse in adeverința nr. TR 6/228/09.05.20007 emisă de CNCF SA - Regionala CF B - Direcția și in adeverința nr- emisă de SC SA, desi acestea trebuiau fi luate in calcul, potrivit principiului contributivitatii consacrat de art.2, lit.e din Legea nr.19/2000, precum si art.160 alin.1 si 5 si art. 164 din Lg.nr.19/2000 deoarece pentru aceste venituri s-au virat contribuțiile de asigurări sociale potrivit art.1 din Decr.nr.389/1972, dupa cum rezulta din mențiunile făcute in cuprinsul acestor adeverințe.

Fiind născut in data de 4.06. 1948, reclamantul desi pensionat la cerere cu începere din data de 01.10.1998, îndeplinea vârsta de 50 de ani prevăzuta de art.14 alin.2 lit.b din Legea nr.3/1977 si, implicit, si condițiile de pensionare aferente perioadei de peste 20 de ani lucrate in grupa I de munca, la data de 4.06. 1998.

Rezulta astfel ca ultimele 3 luni au fost lucrate de reclamant dupa îndeplinirea condițiilor de pensionare, impunandu-se astfel majorarea punctajelor lunare realizate in aceasta perioada cu 0,3%, potrivit art.78 alin.8 din Legea nr.19 /2000.

Constatând ca decizia atacata este nelegala, instanța de fond, in baza art.89 din Lg.nr.19/2000, a obligat intimata să emită o decizie de recalculare a pensiei reclamantului, în baza OUG nr.4/2005, începând cu data de 012.2005, cu luarea în considerare și a adeverinței nr.118/05.04.2005 emisă de CNCF SA - Regionala și a adeverinței nr. TR 6/228/09.05.2007 emisă de CNCF SA - Regionala CF B - Direcția și a adeverinței nr- emisă de SC SA și cu majorarea pentru ultimele 3 luni lucrate a punctajului realizat conform art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000.

A respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind majorarea punctajului mediu anual cu 10%, deoarece, potrivit art.1 din nr.HG777/2005, majorarea de punctaj nu vizează punctajul mediu anual final, ci punctajele anuale aferente fiecărui "an util", realizat in cadrul fostelor unități agricole cooperatiste sau fiecărui an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuala din zonele necooperativizate.

Cum reclamantul nu a fost in niciuna din cele doua categorii, el nu beneficiază de majorarea punctajului mediu anual cu 10%.

Prima instanță a respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea de daune materiale, întrucât, in afara diferentelor de pensie care oricum urmează a fi regularizate in temeiul sentinței, reclamantul nu a precizat si nu a dovedit ce alte prejudicii materiale a suferit in urma faptei paratei.

Tototdata, apreciind ca prin stabilirea unei pensii inferioare celei cuvenite, cu toate ca intre parti a mai avut loc un proces, având in vedere si vârsta înaintata a contestatorului, starea de frustrare si de incertitudine produsa cu privire la mijloacele sale de existenta, intimata a produs acestuia un prejudiciu moral ce se impune a fi reparat, instanța, in baza art.998-999.civ. a obligat intimata să achite reclamantului 1000 lei daune morale.

În termen legal, împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți.

Prin decizia civilă nr.5084/R/13.07.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, au fost admise recursurile declarate de recurentul-contestator și recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.1791/3.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, a fost modificată, în parte, sentința recurată, în sensul că, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr.4547/2006 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, pentru capătul de cerere privind valorificarea adeverinței nr.118/2005 emisă de CNCF- SA și, în consecință, a fost respins acest capăt de cerere și a fost obligată pârâta la plata către reclamant a daunelor materiale reprezentând diferența dintre pensia efectiv încasată și pensia cuvenită potrivit prezentei hotărâri, pe perioada 1.12.2005 la zi.

Prin aceeași deciziei s-a înlăturat obligarea pârâtei la plata de daune morale și s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că recurentul reclamant critica soluția instanței de fond sub aspectul respingerii daunelor materiale si a cererii de majorare a punctajului mediu anual cu 10%, în considerente invocând art.1 din HG nr.777/2005, ignorând art.2 alin.1, 2 lit.b din HG nr.777/2005, coroborat cu HG nr.1456/2005, art.1 alin.1, 2, art.2 alin.1-5 și OUG nr.4, art.1

In ceea ce priveste daunele materiale, prima instanta a facut o gresita aplicare a legii, motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 9.proc.civ. Desi prin luarea in calcul a unor venituri suplimentare, neavute in vedere la stabilirea anterioara a drepturilor de pensie, punctajul mediu anual al reclamantului se va majora, ceea ce va conduce la aparitia unor diferente intre pensia cuvenita si cea efectiv incasata, tribunalul a respins in mod neintemeiat acest capat de cerere, apreciind in considerente ca parata va achita oricum aceste diferente. Or, reclamantul a solicitat tocmai acest lucru, ca obligatia paratei de a plati diferentele de pensie sa fie stabilita prin dispozitivul unei hotarari judecatoresti, care sa poata fi pusa in executare la nevoie prin forta de constrangere a statului, in cazul in care parata nu isi va executa obligatia benevol. In consecinta, acest motiv de recurs este intemeiat, Curtea urmand sa dispuna admiterea recursului reclamantului si modificarea sentintei in sensul celor expuse.

C de-al doilea motiv invocat de recurentul reclamant este neintemeiat. Acesta solicita aplicarea unor prevederi cuprinse in HG nr. 777/2005, care se refera la majorarea pensiilor agricultorilor incepand cu luna septembrie 2005, desi el nu a avut niciodata o astfel de calitate. Din decizia de pensie rezulta ca numarul de puncte realizate ca agricultor este 0,00000. Trebuie mentionat faptul ca toate articolele hotararii de guvern mentionate se refera strict la agricultori, astfel ca recurentul nu se poate prevala de dispozitii scoase din context, cum ar fi cele referitoare la pensiile recalculate in baza OUG nr. 4/2005, intrucat acestea, la randul lor, pornesc de la aceeasi situatie premisa, ca pensiile vizate de aceste masuri sunt numai acelea ale agricultorilor.

In ceea ce priveste recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, acesta este fondat, a fost admis, pentru urmatoarele considerente:

Instanța de recurs a constatat ca este intemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat a sentinței civile nr.4547/2006 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, pentru capătul de cerere privind valorificarea adeverinței nr.118/2005 emisă de CNCF- SA, fiind intrunita tripla identitate de obiect, cauza si parti,ceruta de art. 1201.civ. Astfel,din cuprinsul acestei sentinte, aflata la filele 10-11 din dosarul de recurs, rezulta ca a mai fost obligata o data la valorificarea aceleiasi adeverinte. In consecinta, intrucat prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale, se va dispune modificarea hotararii sub acest aspect, in sensul ca se va admite exceptia invocata de recurenta parata si se va respinge acest capat de cerere pentru existenta autoritatii de lucru judecat.

Totodata, instanța de recurs a apreciat ca fiind intemeiat si motivul de recurs referitor la daunele morale. Dupa cum se poate observa, prin sentinta recurata a fost obligata la valorificarea unor venituri cuprinse in adeverintele de la filele 26 si 27 din dosarul de fond, eliberate in cursul anului 2007 si depuse la dosarul de pensionare la data de 14.06.2007, asa cum rezulta din inscrisul de la fila 33 din dosarul de fond, iar cererea de chemare in judecata a fost introdusa in oct. 2007. Asadar, intre data depunerii adeverintelor, pentru valorificarea carora casa de pensii avea la dispozitie oricum 45 de zile, si data sesizarii instantei, nu s-a scurs un interval foarte mare de timp, pentru a aprecia ca in aceasta perioada contestatorul a fost unui supus unui stres psihic cauzator de prejudicii morale.

Contestatorul nu a facut dovada intrunirii cumulative a conditiilor cerute de lege pentru angajarea raspunderii civile delictuale a intimatei. Astfel, pe langa fapta ilicita, savarsita cu vinovatie de catre intimata, era necesara dovedirea existentei unui prejudiciu de natura morala, cauzat contestatorului tocmai prin fapta ilicita a intimatei care nu i-a calculat pensia in cuantumul cuvenit. de imprejurarea ca nu s-a facut dovada niciunuia dintre elementele mentionate, desi aceasta incumba contestatorului, conform art. 1169.civ. Curtea a respins, ca neîntemeiat, acest capăt de cerere

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuientul, invocând dispozițiile art.322 pct.1, 2 și 7.pr.civ.

În motivarea cerereii d erevizuire s-a arătat că dispozitivul deciziei nr.5084/R/13.07.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, cuprinde dispoziții contradictorii și confuze, instanța de recurs nepronunțându-se asupra celor doua capete de cerere, privind majorarea punctajului mediu anual cu 10%, potrivit HG777/2005,coroborat cu HG1456/2005, OUG4/2005, acordarea de despăgubiri,daune materiale de 50.000 lei potrivit art.998, 999, cod civil și in plus, Curtea, în contradictoriu cu instanța de fond, a înlăturat și obligarea piritei la plata 1000 lei daune morale, stabilite prin sentința nr.1791/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București.

Revizuientul a mai criticat și admiterea de către instanța de recurs a "excepției autorității de lucru judecat", a sentinței civile nr.4547/2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, deoarece, în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil și art.163 alin.1 pr.civ.

În acest sens, s-a arătat că instanța de fond si Curtea au acordat ce nu s-a cerut, respectiv luarea in considerare si a adeverinței nr.118/2005, iar sentinsa nr.4547/2006, a, nu face obiectul analizei in acest proces, si recurs si nu i se poate opune "excepția autorității de lucru judecat" deoarece obiectul acestui proces este cererea -, respectiv, Sentința nr.1791/03.03.2009 si nu cererea -, respectiv sentința 4547/2006, nu exista nici-un capăt de cerere privind valorificarea adeverinței nr.118/2005, in dosar -, astfel încât instanța de fond si recurs s-au pronunțat asupra ce nu s-a cerut, iar pe de altă parte, în speță, nu sunt îndeplinite nici condițiile cerute de art.1201 Cod civil, astfel încât în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.322 pct.2 pr.civ.

În motivarea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art.322 pct.7 pr.civ. revizuientul a arătat că decizia nr.5084/R/13.07.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI este o hotărâre potrivnică sentințelor nr.4547/2006, nr.723/2007 a Tribunalului București, precum și față de decizia nr.555/2007, pronunțată de C urtea de APEL BUCUREȘTI prin care s-a admis capătul de cerere privind valorificarea adeverinței nr.118/2005, iar în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata către reclamant a daunelor materiale reprezentând diferența dintre pensia efectiv încasata si pensia cuvenita potrivit prezentei hotărâri, pe perioada 1.12.2005 la zi, aceasta soluție cade sub incidența art.322, pct.1 pr.civ. cuprinzând dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire, deoarece în considerente pag.5, alin.6, Curtea dispune în sensul că în ceea ce privește daunele materiale, prima instanța a făcut o greșita aplicare a legii, motiv de modificare a hotărârii, prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. urmând să se dispună admiterea recursului si modificarea sentinței in sensul celor expuse, iar în dispozitiv admite capătul de cerere, dar nu precizează suma ce reprezintă daune materiale, pentru a putea fi pus in executare silită.

Sentința instanței de recurs a mai fost criticată și sub aspectul înlăturării obligării pârâtei la plata de daune morale, în acest sens arătându-se că motivarea Curții este eronată, contradictorie și nelegală.

Analizând cererea de revizuire prin prisma criticilor invocate de către revizuient, încadrate în motivele de revizuire prevăzute de dispozițiile art.322 pct.1, 2 și 7.pr.civ. Curtea reține următoarele:

Potrivit art.322 pct.1 pr.civ. "revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în situația în care dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire".

Textul se referă la situația în care instanța ia dispoziții contradictorii prin chiar dispozitivul hotărârii astfel încât acesta nu poate fi pus în executare, situație ce nu se regăsește în speța de față, deoarece dispozitivul deciziei civile nr.5084/R/13.07.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, cuprinde dispoziții clare și lipsite de echivoc în sensul admiterii recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr.1791/2009, pronunțată de Tribunalul București, a modificării, în parte, a sentinței recurate, în sensul, admiterii excepției autorității de lucru judecat a sentinței civile nr.4547/2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, pentru capătul de cerere privind valorificarea adeverinței nr.118/2005, emisă de CNCF- SA și, în consecință, a respingerii acestui capăt de cerere și a obligării pârâtei la plata către reclamant a daunelor materiale reprezentând diferența dintre pensia efectiv încasată și pensia cuvenită potrivit prezentei hotărâri, pe perioada 1.12.2005 la zi, prin aceeași decizie înlăturându-se obligarea pârâtei la plata de daune morale și menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Nu poate fi reținut nici motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art.322 pct.2 pr.civ. acesta vizând ipoteza în care instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

În speță, este adevărat că recurentul nu a invocat excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr.4547/2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, pentru capătul de cerere privind valorificarea adeverinței nr.118/2005, emisă de CNCF - SA, însă această excepție a fost invocată de către recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, prin cererea de recurs formulată împotriva sentinței civile nr.1791/3.03.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a, ce a constituit împreună cu cererea de recurs formulată de către recurentul, obiectul deciziei civile a cărei revizuire se cerere, instanța de recurs fiind obligată să o pună în discuția părților și să se pronunțe asupra acesteia.

În acest sens, criticile aduse de către revizuient modului în care instanța de recurs a înțeles să soluționeze excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr.4547/2006, în sensul admiterii acesteia,nu pot face obiectul unei cereri de revizuire, deoarece nu se poate reveni asupra unor dispoziții ale instanței de recurs ce vizează fondul cauzei, folosind calea de atac extraordinară a revizuirii, cu alte cuvinte revizuirea nu este admisibilă în situația în care se invocă săvârșirea de către instanța de recurs a unei greșeli de judecată.

Referitor la împrejurarea potrivit căreia instanța de recurs nu s-a pronunțat pe toate capetele de cerere formulate de către recurent, nici aceasta nu poate fi reținută, deoarece instanța de recurs a analizat punctual criticile aduse de către recurent sentinței civile nr.1791/3.03.2009, pronunțată de Tribunalul București, aspect ce rezultă din considerentele deciziei a cărei revizuire se cerere.

Nici ipoteza reglementată de dispozițiile art.322 pct.7 pr.civ. potrivit cărora se poate formula cerere de revizuire în ipoteza în care există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, nu poate fi reținută, deoarece textul de lege vizează situația în care este vorba de hotărâri definitive contradictorii, pronunțate în aceeași pricină, în dosare diferite, revizuirea neputând fi cerută pentru contrarietate de hotărâri pronunțate în același proces, cum este cazul speței de față, când urmare a admiterii recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr.1791/2009, pronunțată de Tribunalul București, a fost modificată, în parte, sentința recurată, modificându-se deci soluția pronunțată de către instanța de fond.

Drept consecință, apreciind că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.322 pct.1, 2 și 7.pr.civ. Curtea va respinge, ca neîntemeiată, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizuentul, împotriva deciziei civile nr.5084/R din data de 13 iulie 2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (3258/2009), în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.: /2ex.

15.01.2010

Jud. recurs:;;

Președinte:Enache Daniela Georgeta
Judecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7467/2009. Curtea de Apel Bucuresti