Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 761/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6532/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.761/
Ședința publică de la 10.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 2: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1615/14.10.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimații-pârâți CASA DE ASIGURĂRI A AVOCAȚILOR, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 05.01.2010, de asemenea că intimații-pârâți au formulat cereri de comunicare a motivelor de recurs, înregistrate la dosar la data de 07.01.2010, respectiv 11.01.2010, după care,
Față de cererile de comunicare a motivelor de recurs, formulate de intimații-pârâți, instanța le respinge, pe considerentul că hotărârea pronunțată de instanța de fond este irevocabilă cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor parati, întrucât nu a fost atacată pe acest aspect.
Deliberând asupra excepției tardivității declarării recursului, invocată de intimatul-reclamant, instanța o respinge ca neîntemeiată, apreciind declarată în termen calea de atac, față de data comunicării hotărârii-02.11.2009 și data înregistrării recursului-17.11.2009.
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1615/14.10.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Consiliul Superior al Magistraturii, a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Casa Județeană de Pensii T; a luat act că reclamantul a renunțat la judecata cauzei în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări a Avocaților din România, a admis acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii T; a constatat că reclamantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia de serviciu prevăzută de dispozițiile art.82 din Legea nr.303/2004, ce va fi calculată conform dispozițiile art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004, a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii T să emită reclamantului o decizie de pensionare pentru pensia de serviciu cuvenită și calculată conform dispozițiilor art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004; a respins acțiunea reclamantului formulată împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecata.
În considerente a reținut că pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Consiliul Superior al Magistral au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive susținând că nu le incumbă nici o obligație în sensul celor solicitate de către reclamant.
Susținerile pârâților sunt întemeiate, având în vedere că atât dispozițiile legale cât normele de aplicare în ce privește stabilirea și calculul pensiei de serviciu, nu stabilește sarcina celor doi pârâți nici o obligație.
Stabilirea, actualizarea și plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art.84 și 84 din Legea nr.303/2004 se efectuează de către casele teritoriale de pensii. Într-o atare situație excepția lipsei calității procesuale pasivă invocată de către cei pârâți este întemeiată, motiv pentru care acțiunea civilă formulată de către reclamant împotriva acestor pârâți a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Și pârâta Casa Județeană de Pensii Tai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive susținând că pensia de serviciu se acordă la cerere, cu respectarea prevederilor Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor iar din actele la dosar nu reiese că reclamantul s-ar fi adresat pârâtei cu vreo cerere în acest sens.
A mai susținut pârâta că reclamantul nu are calitate a de pensionar din sistemul public de asigurări sociale de stat, între ea și reclamant neexistând vreun raport juridic.
Această excepție, a fost respinsă ca nefondată având în vedere că prin cererea formulată reclamantul a solicitat acestei pârâte să emită o decizie de pensionare pentru pensia de serviciu, făcând în acest mod dovada legitimării procesuale pasive a acestui pârât.
Soluția de respingere a acestei excepții are în vedere și dispozițiile legale care prevăd, că stabilirea, actualizarea și plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art.84, 84 și 85 din Legea nr.303/2004 se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
La data de 25 august 2008 reclamantul și-a precizat cererea de chemare în judecată și a solicitat tribunalului ca în baza art.246 Cod pr. civilă să ia act că renunță la judecata contestației formulată împotriva deciziei nr.51/18.04.2008 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților din România și într-o atare situație cererea de declinare a competenței în favoarea Tribunalului București, solicitată de Casa de Asigurări a Avocaților din România, rămâne fără obiect.
Din actele aflate la dosar reiese că reclamantul a desfășurat activitate până la vârsta de 61 de ani și trei luni după care prin decizia nr.51/18.04.2008 a fost pensionat fiindu-i acordată pensie pentru invaliditate.
În perioada 25 septembrie 1974 - 01 noiembrie 1988 îndeplinit funcția de judecător la Judecătoria Roșiori d Vede iar după această dată și până la pensionare, respectiv 15 februarie 2008 fost avocat o perioadă de 20 de ani, 3 luni și 10 zile. Legislația privind pensia de serviciu pentru magistrați a suferit în timp numeroase modificări.
În prezent dispozițiile art.82 din Legea nr. 303/2004, privind aprobarea OUG nr.100/2007, prevăd că beneficiază de pensie de serviciu judecătorii și procurorii care au o vechime în magistratură de cel puțin 25 de ani. La alin.2 se arată că beneficiază de pensie de serviciu înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege judecătorii, procurorii, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foții judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, cu precizarea că, la calcularea acestei vechimi, se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Dispozițiile alin.5 prevăd că și persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin.1 și 3 se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație.
Într-o atare situație pensia se stabilește, dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de bază brută lunară pe care o are un procuror sau judecător în activitate, în condiții identice de serviciu judecătorii și procurorii care au o vechime în magistratură de cel puțin 25 de ani. La alin.2 se arată că beneficiază de pensie de serviciu înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege judecătorii, procurorii, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foții judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, cu precizarea că, la calcularea acestei vechimi, se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Dispozițiile alin.5 prevăd că și persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin.1 și 3 se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație.
Într-o atare situație pensia se stabilește, dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de bază brută lunară pe care o are un procuror sau judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
De pensia de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcția de procuror și judecător din motive neimputabile.
Dispozițiile art.82 sunt completate cu dispozițiile art.86 care definesc noțiunea de vechime în magistratură și care includ și perioada în care un magistrat a fost avocat.
Făcând în cauză aplicațiunea dispozițiilor art.82 și 86 din Legea nr.303/2004 reiese, din înscrierile făcute în carnetul de muncă al reclamantului că acesta are o vechime în magistratură de 33 de ani 4 luni și 10 zile compusă din perioada în care a fost judecător, respectiv 13 ani și 2 luni, și perioada în care a fost avocat, respectiv, 20 de ani, 2 luni și 10 zile.
În concluzie reiese că reclamantul este îndreptățit să primească pensie de serviciu, aceasta fiind voința legiuitorului.
Din aceste considerente, tribunalul a admis cererea reclamantului și a constatat că acesta îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia de serviciu prevăzută de dispozițiile art.82 din Legea nr.303/2004, ce va fi calculată conform dispozițiilor art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004.
Pe cale de consecință a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii T să emită reclamantului o decizie de pensionare pentru pensia de serviciu cuvenită și calculată conform dispozițiilor art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004.
Susținerile pârâtei Casa Județeană de Pensii T că reclamantul nu putea să ceară pe calea unei acțiuni în constatare să i se stabilească pensia de serviciu și că ar fi avut la dispoziție o acțiune în realizare a dreptului sunt lipsite de temei.
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art.87 din Legea nr. 19/2000, în vederea stabilirii dreptului la pensie reclamantul trebuia să formuleze o cerere în acest sens pe care trebuia să o adreseze casei de pensii din raza sa de domiciliu.
Prin cererea formulată reclamantul nu era nemulțumit de faptul că i-a fost stabilit în mod greșit dreptul la pensie ci datorită faptului că nu i-a fost recunoscut dreptul la pensia de serviciu, motiv pentru care a solicitat instanței să constate că îndeplinește condițiile pentru a primi această pensie, dispozițiile art.111 Cod procedură civilă fiind aplicabile.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii T, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a -VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că vechimea efectiva a contestatorului în funcția de judecător sau procuror, așa cum rezulta din carnetul sau de muncă, este de numai 13 ani și este insuficientă pentru a putea beneficia de pensie de serviciu. Trebuie subliniat și că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că dovada acestei vechimi urmează a se face cu "adeverința-tip pentru pensia de serviciu conform anexei nr. 3" și nu cu carnetul de muncă, așa cum prevăd dispozițiile art. 13 alin. 2) din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor aprobate prin nr.HG1275/ 2005.
Conform dispozițiilor art. 82 alin. 5) coroborate cu ale alin. 1) și 3) ale aceluiași articol din statutul magistraților, foștii magistrați care la data pensionarii au alta ocupație - în speța de față, cea de avocat - trebuie să aibă o vechime între 20 și 25 de ani numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal asimilat judecătorilor, așa cum sunt enumerate limitativ de textul de lege, pentru a putea beneficia de pensia de serviciu prevăzuta de Legea nr. 300/2004.
Dispozițiile art. 82 alin. 2, avute în vedere de tribunal la motivarea hotărârii recurate, referitoare la calculul vechimii în magistratura prin luarea în considerare și a vechimii în avocatură sau în alte profesii juridice, sunt aplicabile exclusiv magistraților aflați încă în funcție la data formulării cererii de pensie de serviciu așa cum rezulta din formularea textului de lege: " judecătorii, procurorii, magistrații asistenți" și nu "persoanele care la data pensionarii au o alta ocupație". Numai în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de serviciu ocupa funcția de magistrat poate opera aceasta completare a vechimii în magistratura cu cea din perioadele în care magistratul a exercitat profesiile enumerate la art. 82 alin. 2), fraza ultimă.
De altfel, legiuitorul prin art. 4 lit. c) din Normele Metodologice date în aplicarea dispozițiilor referitoare la pensia de serviciu (Of. nr.979/03.11.2005) precizează că beneficiază de pensie de serviciu persoanele care la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de magistrat și au o vechime între 20 și 25 de ani în magistratura sau, cele care la data solicitării pensiei de serviciu nu mai au calitatea de magistrat dar au o vechime de cel puțin 25 de ani realizata numai în funcția de judecător sau procuror.
Este evidenta voința legiuitorului conform căreia este de esență pensiei de serviciu pentru foștii magistrați realizarea unei vechimi minime numai în magistratură, fără de care fostul magistrat nu poate beneficia pensia de serviciu. În caz contrar s-ar ajunge în situația, nereglementata de statutul magistratului, să se poată beneficia de pensie de serviciu fie doar și cu un singur an vechime efectiva în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal asimilat judecătorilor, pentru restul urmând a opera completarea vechimii în magistratură cu cea din perioadele în care magistratul a exercitat profesiile enumerate la art. 82 alin. 2) sau art. 86 din Legea nr.303/2004.
Intimatul a formulat intampinare invocand exceptia tardivitatii recursului si solicitand respingerea acetuia ca nefundat.
In sedinta publica de la 10.02.2010, Curtea a respins exceptia tardivitatii recursului, pentru considerentele aratate in practica.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept incidente în cauză, Curtea apreciază intemeiate criticile aduse hotararii de fond pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii.
Intimatul reclamant a sesizat instanta de fond cu o actiune avand ca obiect constatarea indeplinirii conditiilor art.82 din Legea nr.303/2004 pentru a beneficia de pensie de serviciu si obligarea Casei Judetene de Pensii sa-i emita decizie de stabilire a pensiei de serviciu in acest sesns, asa cum rezulta din cererea precizatoare depusa in dosarul nr-.
Curtea retine din actele depuse la dosar ca intimatul-reclamant este beneficiarul unei pensii pentru invaliditate in baza deciziei nr.51/18.04.2008 emisa de Casa de Asigurari a Avocatilor, de faptul ca la data formularii cererii de pensionare, asiguratul avea profesia de avocat.
Asa cum rezulta din decizia de pensionare amintita, dar si din copia carnetului de munca si celelalte inscrisuri atasate la dosar, intimatul-reclamant a îndeplinit funcția de judecător la Judecătoria Roșiori d Vede în perioada 25 septembrie 1974 - 01 noiembrie 1988, iar după această dată și până la pensionare, respectiv 15 februarie 2008 fost avocat o perioadă de 20 de ani, 3 luni și 10 zile.
de obiectul cererii de chemare in judecata, asa cum a fost precizat, Curtea constata ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 82 alin. 5) raportate la alin. 1) și 3) din Legea nr.303/2004.
Avand in vedere situatia intimatului-reclamant, care la data pensionarii avea varsta de 61 ani si 4 luni si nu mai indeplinea functia de judecator sau procuror, Curtea constata ca acestuia ii sunt aplicabile dispozitiile art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004, potrivit carorapersoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin.(1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
Din dispozitiile textului de lege mentionat, Curtea constata ca pentru a beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, persoana care la data pensionării are o altă ocupație, trebuie sa indeplineasca condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
Dar, din continutul art.82 alin. (1) și (3) din legea nr.303/2004 rezulta ca vechimea prevazuta de lege este de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, functii expres prevazute de lege, nefiind aplicabile in acest caz dispozitiile referitoare la vechimea asimilata in magistratura, avand in vedere situatia speciala reglementata de lege, conditiile fiind strict si expres prevazute de lege.
Curtea nu poate retine considerentele hotararii pronuntate de tribunal si apararile intimatului referitoare la aplicabilitatea ainiatului 2 din art.82, deoarece dispozitiile respective se refera la pensia aticipata si sunt aplicabile celor care la data pensionarii indeplineau functia de magistrat.
Intimatul nu mai indeplnea la data pensionarii functia de judecător, procuror, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau fost judecător și procuror financiar și consilier de conturi de la secția jurisdicțională care a exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, astfel incat acestuia ii sunt aplicabile dispozitiile art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004 ce impune conditiile de vechime de la aliniatele 1 si 3, asa cum le-am analizat si pe care intimatul nu le indeplineste.
Astfel, din inscrisurile administrate in cauza, rezulta ca intimatul are o vechime de 13 ani, 2 luni si 7 zile in functia de judecator, iar vechimea minima prevazuta de lege pentru a beneficia de pensie de serviciu este de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
de aceste dispozitii, in baza art.312 Cod procedura civila, Curtea va admite recursul, va modifia în parte sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea formulată împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii T, ca neîntemeiată, mentinand restul dispozitiilor sentintei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1615/14.10.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimații-pârâți CASA DE ASIGURĂRI A AVOCAȚILOR, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii T, ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./23.02.2010
Jud. fond:.
.
Președinte:Lizeta HarabagiuJudecători:Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu, Silvia Georgiana
