Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 878/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 878/R/2008

Ședința publică 16 aprilie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu

- -

JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Adrian Repede

- -

- -

GREFIER:

- -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotrivasentinței civile nr. 304 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect asigurări sociale - contestație decizie pensionare.

La apelul nominal se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate Casa Județeană de Pensii

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul recurent depune la dosar chitanța prin care se atestă plata onorariului avocațial.

nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și în considerarea variantei A din raportul de expertiză contabilă aflat la dosarul cauzei să se admită cererea introductivă de instanță, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.304 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei CASA JUDETEANĂ DE PENSII C și în consecință s-a anulat Decizia de pensionare nr. -/21.03.2007, pârâta fiind obligată să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant, în care punctajul mediu anual să fie de 2,48964 puncte, conform variantei B din raportul de expertiză și să-i achite reclamantei diferența dintre pensia primită și cea la care ar fi avut dreptul, începând cu data de 19.01.2007.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul a fost angajat al A perioadă în care a beneficiat de spor de vechime, spor șef formație și spor conducere.

Reclamantul a fost angajat și al Băncii Agricole, sucursala C, preluată integral de Bank - Sucursala C, perioadă în care a realizat un spor de vechime în cuantum de 25%, spor care nu a fost trecut însă în carnetul de muncă (01.03.1997-01.04.1998).

La data de 19.01.2007, reclamantul a solicitat pensionarea, cererea acestuia fiind admisă, astfel că la data de 21 martie 2007 s-a emis de către pârâtă Decizia nr. - prin care i s-a stabilit o pensie de asigurări sociale în cuantum de 949 lei, respectiv un punctaj mediu anual de 2,39374 puncte.

Apreciind că pârâta a făcut un calcul eronat, în sensul că a omis nejustificat o perioadă de 13 ani, 4 luni și 23 zile, respectiv nu a luat în considerare toate actele depuse la dosarul de pensie, reclamantul s-a adresat la data de 07.05.2007 instanței.

Instanța a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată, prin prisma faptului că în urma expertizei contabile efectuate în cauză, s-a constatat că susținerile acestuia sunt întemeiate.

Expertul a concluzionat că pârâta a calculat greșit cuantumul pensiei reclamantului, cât și punctajul la care acesta este îndreptățit, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 78 alin.8 din Legea 19/2000, acesta a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare, ca urmare a desfășurării activității în grupa 1 de muncă pe o perioadă mai mare de 14 ani.

Referitor la variantele propuse de către expert, instanța a apreciat ca fiind întemeiată modalitatea de calcul a stagiului suplimentar de cotizare prevăzută la varianta B, în condițiile în care își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 167/1 din Legea 19/2000.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.155 coroborat cu art.78 alin.8 din Legea 19/2000 modificată, instanța a admis acțiunea conform dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivele de recurs arată că instanța de fond a optat din eroare pentru varianta B din raportul de expertiză contabilă, apreciază că trebuia să pronunțe o hotărâre care să se bazeze pe varianta A din raportul de expertiză întrucât reclamantul la data emiterii deciziei de pensionare îndeplinea toate condițiile pentru a beneficia de o pensie lunară în cuantum de 1203 lei.

Referirea instanței la omiterea perioadei de 13 ani 4 luni și 23 zile de către CJP și la reducerea vârstei de pensionare ca urmare a desfășurării activității în grupa I de muncă o perioadă mai mare de 14 ani aparține variantei A din expertiză dar soluția instanței se referă la varianta

Așa cum rezultă din Raportul de expertiză, pârâta trebuia să calculeze stagiul suplimentar de cotizare considerând perioada de contribuție suplimentară la sistemul public de pensii ca diferență între stagiul total de cotizare realizat de reclamant de 44 ani 5 luni 9 zile și stagiul complet de cotizare necesar de 31 ani și astfel rezultă un stagiu suplimentar de 13 ani 5 luni 9 zile.

Dreptul reclamantului la pensia suplimentară îi este garantat conform prevederilor art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, care precizează expres că "asigurații care după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art.5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar".

Reclamantul a contribuit la realizarea fondurilor de asigurări sociale prin plată efectivă și pentru perioada celor 13 ani 5 luni 9 zile, astfel dobândind dreptul implicit și dreptul asupra pensiei suplimentare.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:

Cu privire la motivul de recurs ce privește referirea instanței la omiterea perioadei de 13 ani 4 luni și 23 zile de către CJP și la reducerea vârstei de pensionare ca urmare a desfășurării activității în grupa I de muncă o perioadă mai mare de 14 ani aparține variantei A din expertiză dar soluția instanței se referă la varianta B curtea reține că acesta nu este întemeiat.

Astfel, referirea instanței la omiterea perioadei de 13 ani 4 luni și 23 zile de către CJP nu face parte din motivarea propriu zisă a soluției chiar dacă din topografia frazei ar părea aceasta, situându-se după fraza ce menționează "Trecând la soluționarea fondului cauzei " deoarece fraza ce face referire la perioada de 13 ani 4 luni și 23 zile trebuia așezată la locul unde sunt consemnate susținerile reclamantului, întrucât consemnarea s-a făcut de genul "apreciind că pârâta a făcut un calcul eronat, în sensul că a omis nejustificat o perioadă de 13 ani 4 luni și 23 de zile, respectiv nu a luat în considerare toate actele depuse la dosarul de pensie reclamantul s-a adresat instanței."

Or, o astfel de consemnare nu denotă că aceasta ar fi convingerea instanței ci doar că instanța a consemnat poziția reclamantului.

Cât privește susținerea recurentului că reducerea vârstei de pensionare ca urmare a desfășurării activității în grupa I de muncă o perioadă mai mare de 14 ani aparține variantei A din expertiză dar soluția instanței se referă la varianta B, curtea reține că reducerea vârstei de pensionare ca urmare a desfășurării activității în grupa I de muncă o perioadă mai mare de 14 ani aparține ambelor variante din expertiză iar nu doar variantei A cum susține recurentul, deoarece fiind o stare de fapt necontestată de către părți nu putea fi adoptată decât pentru ambele variante iar nu doar pentru una dintre ele.

Ceea ce are relevanță în cauză este faptul că instanța nu a motivat propriu zis soluția adoptată, de ce consideră că este aplicabil art. 78 alin. 8 și mai apoi de ce ar fi aplicabilă varianta B din expertiză.

Cu privire la acțiunea formulată, potrivit art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă udecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, de a pronunța respectiva hotărâre.

Fără arătarea motivelor și a probelor nu se poate exercita controlul judiciar, astfel ca instanța pronunță o soluție netemeinică, care, potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedura civilă, este supusă casării.

Contrar acestor dispozițiuni, instanța de fond a omis să analizeze și să arate motivele pentru care pune sau nu temei pe susținerile ambelor părți, astfel încât cu privire la hotărârea pronunțată nu se poate exercita un control judiciar eficient.

Sub acest aspect, este de observat ca, în considerentele sentinței, în afară de faptul că se arată doar actele care au fost depuse la dosar de către părți, se reda conținutul acțiunii și al întâmpinării și se face referire la expertiza efectuată în cauză și se face o sumară trimitere la dispozițiile legale, fără a face aprecieri de valoare cu privire la acestea, nu s-a răspuns motivat, cu referire la probe, dacă apărările reclamantei și ale pârâtei sunt întemeiate.

Evident, în contextul dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civilă, modificat, instanța era obligată sa facă aprecieri cu privire la susținerile părților, care au invocat anumite apărări la care instanța nu a răspuns.

Codul d e procedura civilă consacra principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie sa fie motivată. Aceasta dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie sa inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori sa arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și dovezile care au determinat-

Sub acest aspect prevederile art. 261 pct. 5 din Codul d e procedura civilă au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage casarea hotărârii pentru ca, fără arătarea motivelor și a dovezilor, soluția pronunțată este netemeinică.

Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 304 din 18 februarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- și va trimite cauza în rejudecare primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 304 din 18 februarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare în fond aceluiași tribunal.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

de, dactilografiat de Sz.

În 3 ex. la data de 06.05.2008

Judecător fond -, - Tribunalul Cluj

Președinte:Sergiu Diaconescu
Judecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Adrian Repede

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 878/2008. Curtea de Apel Cluj