Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 888/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 888
Ședința publică din 22 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Trandafir
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 148 pronunțată la 18 februarie 2009 de către Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru pârâta recurentă avocat, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la 18 mai 2009, prin serviciul registratură al instanței, reclamanta intimată a depus la dosar întâmpinare.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul S la 12 noiembrie 2008 sub nr. 3054/115, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii CSs olicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâta să-i cuprindă la determinarea drepturilor de pensie recalculate a veniturilor cuprinse în adeverința nr. 11976/30 iulie 2008.
Arată că în mod eronat pârâta refuză să-i ia în considerare veniturile salariale menționate în adeverința nr. 11976/30 iulie 2008; că funcție de aceste majorări s-au stabilit pensiile în perioada următoare; că pentru aceste venituri salariale s-a plătit contribuția de asigurări sociale; că aceste venituri se încadrează în dispozițiile art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 și nu sunt excluse de anexa la OUG nr. 4/2005.
Prin sentința civilă nr. 148 pronunțată la 18 februarie 2009, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pe seama reclamantei, conform datelor înscrise în adeverința nr. 11976/2008 eliberată de SC SA.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că sporurile cuprinse în adeverința nr. 11976/2008 au fost acordate în temeiul Decretului nr. 46/1982, în perioada 15 februarie 1982 - 9 mai 1988, fiind reținută și virată contribuția de asigurări sociale datorate.
A apreciat că aceste venituri trebuie luate în calcul cu ocazia recalculării pensiei, în temeiul art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, art. 8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 în condițiile în care pentru aceste majorări salariale s-a plătit și virat contribuția de asigurări sociale.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C S, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea sentinței și urmare a rejudecării cauzei respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 coroborat cu art. 3041cod procedură civilă.
Arată că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, deoarece adeverința nr. 11976/30 iulie 2008 nu poate fi valorificată la pensie, deoarece ar. 6 din Decretul nr. 46/1982 prevede că pentru aceste majorări salariale nu s-a datorat contribuția de asigurări sociale și nu pot fi utilizate la recalcularea pensiei neavând un caracter permanent; că prin adresa nr. 1874/SA/24 noiembrie 2006,CNPAS a exprimat un punct de vedere în acest sens; că dacă instanța de fond nu era lămurită trebuia să ceară părerea unui expert, ceea ce nu a făcut.
Mai arată că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 8 și 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, deoarece aceste articole vizează valorificarea stagiilor de cotizare, precum și art. 4 din OUG nr. 4/2005; că temeiul de drept al refuzului de a valorifica adeverința dedusă judecății este dat de prevederile art. 6 din Decretul nr. 46/1992 raportat la art. 26 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 și de dispozițiile organului ierarhic exprimate prin adresa nr. 1874/SA/24 noiembrie 2006.
Prin întâmpinare, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Arată că hotărârea primei instanțe a fost dată cu interpretarea corectă a actelor deduse judecății în concordanță cu OUG nr. 4/2005 și Legii nr. 19/2000; că Decretul nr. 46/1982 nu face referire la CAS și că pentru lămurirea problemei nu era necesară efectuarea unei expertize; că art. 8 și 78 (1) din Legea nr. 19/2000 nu are legătură cu speța.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 cod procedură civilă coroborat cu art. 3041cod procedura civila, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
Instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidente speței și a reținut în mod corect că veniturile înscrise în adeverința nr. 11976/20 iulie 2008 trebuie luate în calcul cu ocazia recalculării drepturilor de pensie conform OUG nr. 4/2005.
Din cuprinsul adeverinței nr. 11976/30 iulie 2008 rezultă că majorările de retribuție tarifară au fost acordate lunar în perioada februarie 1982 - mai 1988, având deci un caracter de permanență în perioada respectivă.
Angajatorul certifică în aceeași adeverință că aceste venituri nu au fost incluse în salariul de încadrare și nu sunt înregistrate în carnetul de muncă și că pentru ele s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Art. 6 din Decretul nr. 49/1982 nu prevede că aceste sume sunt scutite de plata CASS, iar prin adeverința menționată se atestă virarea contribuției și în raport de aceste sume.
Art. 2 litera e din Legea nr. 19/2000 prevede principiul contributivității, ca principiu de bază al organizării și funcționării sistemului de pensii, principiu conform cu care drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar veniturile încasate de reclamantă au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite ca baza de calcul a contribuției să fie constituită și din aceste sume, iar la stabilirea pensiei ca prestații de asigurări sociale să nu se ia în considerare, deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creîndu-se inechitate.
OUG nr. 4/2005 stabilește prin art. 1 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterioare datei de 1 aprilie 2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Or, din adeverința invocată rezultă că majorările de retribuție tarifară au avut caracter de continuitate și că în raport de ele s-a achitat contribuția de asigurări sociale, situație în care pentru argumentele expuse mai sus trebuiau luate în calcul cu ocazia recalculării.
Câtă vreme angajatorul a certificat faptul achitării contribuțiilor de asigurări sociale și în raport de aceste venituri, recalcularea pensiei cu luarea lor în considerare respectă dispozițiile art. 8 și 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul pârâtei ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 148 pronunțată la 18 februarie 2009 de către Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 22 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
pentru, aflat în CO, semnează președintele secției, judecător
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
13.07.2009
Primă instanță:
, - Tribunalul C
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Maria Ana Biberea, Trandafir
