Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 899/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 899/2009

Ședința publică din 24 septembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cismaru Monica Maria judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor

- - JUDECĂTOR 3: Vesa

- - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A, împotriva sentinței civile nr.294/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat G, lipsă fiind pârâta recurentă.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nemaifiind alte cereri instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reclamantul solicită respingerea recursului formulat de Casa Județeană de Pensii A și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr- reclamantul Gac hemat în judecată pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie anulată decizia nr. - din data de 26.10.2007 prin care i s-a diminuat punctajul de la 1,58962 puncte acordat prin decizia din data de 15.08.2005 la 1,23760 puncte. Datorită acestei reduceri i s-a reținut din pensie câte 2 milioane vechi lunar pe perioada 01.12.2005-01.11.2007 plus diminuarea cuantumului pensiei din data de 01.12.2007 și în continuare.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că în urma evaluării dosarului de pensie al reclamantului s-a constatat că s-a evaluat eronat handicapul avut de acesta ca fiind grav în loc de handicap accentuat. În aceste condiții, realizând cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare trebuia să i se reducă stagiul de cotizare cu 10 ani și nu cu 15 așa cum a fost evaluat.

La dosar s-au depus acte referitoare la gradul de handicap al reclamantului.

Prin sentința civilă nr. 657/2008 Tribunalul Alba a admis contestația formulată de reclamant și a dispus anularea deciziei nr. 13876/9.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii A în baza dispozițiilor art. 187 din Legea nr. 19/2000.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul are un handicap accentuat și un stagiu de cotizare necesar de 20 ani. S- mai avut în vedere pasivitatea pârâtei în recuperarea pagubei în condițiile în care avea cunoștință de eroare încă din luna august 2005. Se menționează că nu se poate reține vreo culpă a reclamantului în calcularea eronată a pensiei, astfel că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în persoana reclamantului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii A prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii civile formulate de către reclamant.

În motivarea recursului se arată că la evaluarea dosarului de pensie al reclamantului s-a constatat că acestuia i s-a valorificat un handicap grav în loc de un handicap accentuat, gradul handicapului rezultând din certificatul de încadrare într-o categorie de persoană handicapată.

Dosarul de pensie a fost inițial corect instrumentat, eroarea intervenind în anul 2005 în momentul evaluării dosarelor în baza HG nr. 1550/2004.

Instanța nu a ținut cont de dispozițiile art. 187 al. 4 din Legea nr. 19/2000 care prevede în mod expres că sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care reprezintă titlu executoriu.

Decizia de evaluare din data de 26.10.2007 și decizia de debit sunt corecte, CJP având dreptul la recuperarea sumelor încasate necuvenit de beneficiar.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Curtea de Apel Alba Iulia prin decizia civilă nr. 1039/2008 a admis recursul și a casat sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Pentru a pronunța această sentință instanța de recurs a reținut că reclamantul a sesizat tribunalul cu o acțiune prin care a înțeles să conteste decizia de pensie din data de 26.10.2007, fiind nemulțumit de diminuarea punctului de pensie cu consecințe asupra cuantumului pensiei sale.

În cuprinsul acțiunii se menționează și că i se rețin anumite sume de bani, nefiind de acord cu această măsură, considerând că suma de 3111 lei ar trebui reținută funcționarilor care i-au evaluat greșit dosarul de pensie, el neavând nici o vină în emiterea deciziei din anul 2005.

Având în vedere că din cuprinsul acțiunii rezultă cu certitudine numai contestarea deciziei emisă în data de 26.10.2007, însă în motivarea acțiunii se menționează că reclamantul este nemulțumit și de decizia de imputare, prima instanță, în baza rolului său activ, astfel cum este reglementat de art. 129, alin.4 și 5 Cod procedură civilă, trebuia să stăruie pe lângă reclamant și să stabilească clar obiectul acțiunii cu judecarea căreia a fost sesizată.

Aceasta deoarece potrivit art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă "judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".

Din motivarea și dispozitivul sentinței atacate rezultă că prima instanță s-a pronunțat numai asupra deciziei nr. -/9.11.2007, prin care reclamantului i s-a imputat suma de 3111 lei, deși în partea introductivă a sentinței se menționează cu claritate că reclamantul a înțeles să conteste decizia din data de 26.10.2007 și nu cea din 9.11.2007.

Chiar dacă reclamantul și-a modificat verbal petitul acțiunii, această modificare trebuia să fie făcută și în scris sau cel puțin consemnată în încheierea de ședință, în acest sens fiind și dispozițiile art. 132 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă.

Din nici o mențiune din dosar nu rezultă că reclamantul și-ar fi precizat acțiunea sau că ar fi renunțat la petitul inițial formulat și prin care contesta decizia nr. -/26.01.2007 privind recalcularea pensiei din sistemul public.

În aceste condiții se constată că prima instanță s-a pronunțat pe ceva ce nu s-a cerut, respectiv nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s- cerut, astfel că nu a soluționat fondul cauzei, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă.

În rejudecare cauza a fost reînregistrată sub dosar nr-.

Prin sentința civilă nr. 294/2009 Tribunalul Alba a luat act de renunțarea contestatorului la judecarea capătului de cerere privind contestarea deciziei de pensionare nr. -/26.10.2007, fiind admisă contestația formulată de petent în sensul anulării deciziei nr. -/9.11.2007.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că pârâta CJP A se află în culpă procesuală întrucât nu a valorificat toate înscrisurile pe care contestatorul a înțeles să le depună și din care reieșea un stagiu de cotizare de 20 de ani și nu de 15 ani astfel cum a reținut pârâta. Decizia de impunere este și nelegală întrucât nu evidențiază în mod clar condițiile de stabilire și determinare a prejudiciului, nefiind făcută în mod clar dovada unui prejudiciu.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii A solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii formulate de reclamant

În motivarea recursului se arată că instanța de fond a anulat o decizie fără să țină cont de termenul de contestare de 45 d zile prevăzut de Legea nr. 19/2000.

Pe fondul cauzei sunt invocate prevederile art. 187 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, decizia de debit fiind corectă, debitul fiind generat de faptul că în baza HG nr. 1550/2004 s-a evaluat eronat handicapul avut de reclamant ca fiind grav în loc de handicap accentuat.

A fost depus în probațiune un borderou de expediție.

Intimatul reclamant nu a depus întâmpinare.

CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă reține următoarele:

Decizia de debit nr. -/09.11.2007 a fost comunicată reclamantului la data de 09.11.2007 și a fost contestată de acesta la Tribunalul Alba la data de 31.12.2007.

În contestația depusă la instanță reclamantul susține că a primit decizia de debit o dată cu decizia de recalculare din data de 26.10.2007 "fără aop utea contesta în termen legal".

Potrivit art. 87 din Legea nr. 19/2000 deciziile casei de pensii pot fi atacate la instanța competentă în termen de 45 de zile de la data comunicării.

De asemenea, la art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă se menționează că neexercitarea oricărei căi de ataca și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea.

Având în vedere data primirii deciziei și data înregistrării contestației se constată că aceasta este formulată după trecerea termenului în care conform legii decizia putea fi contestată, astfel că excepția tardivității invocată de recurentă este întemeiată și va fi admisă cu consecința respingerii ca tardivă a contestației formulată de contestatorul

În aceste condiții devine incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de fond făcând o greșită aplicare a dispozițiilor legale menționate la speța dedusă judecății.

Pe de altă parte, chiar dacă contestația ar fi fost formulată în termenul legal, soluția care s-ar impune ar fi tot de admitere a recursului pentru următoarele motive:

Prima instanță a apreciat că decizia de imputare este nelegală deoarece nu determină și explicitează modul de calcul al sumei, respectiv cât anume a încasat în plus lunar reclamantul și numărul de luni, nu este culpa reclamantului că i s-a calculat greșit suma cuvenită cu titlu de pensie și au fost încălcate prevederi din Ordinul nr. 340/2001.

Susținerile instanței de font sunt lipsite de orice fundament faptic și legal.

Astfel, din simpla analiză a deciziei de pensie și a deciziei de imputare, purtând același număr, dar dată diferită, rezultă care este diferența de bani efectiv încasată de către reclamant nejustificat, suma este cuantificată pe luni și ani în cuprinsul deciziei de imputare unde se mai arată și lunile în care a fost încasată necuvenit: decembrie 2005-noiembrie 2007. Pe de altă parte, decizia menționează și motivul care a determinat calculul eronat al pensiei datorate reclamantului și anume greșita aplicare a OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004.

În ceea ce privește faptul că reclamantul nu are nici o culpă în cauzarea prejudiciului cauzat pârâtei prin încasarea unei sume mai mari decât cea la care ar fi fost îndreptățit, instanța reține că art. 187 din Legea nr.19/2000 nu condiționează sub nici o formă recuperarea sumelor de existența unei culpe a pensionarului.

Prin modul în care a soluționat această problemă litigioasă, prima instanță face practic o confuzie între răspunderea patrimonială care este condiționată de existența culpei și instituția reglementată de art. 187 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 care cere o singură condiție pentru recuperarea sumelor și anume ca acestea să fie încasate necuvenit.

În contextul în care prima instanță a considerat că decizia de pensie emisă în data de 26.10.2007 este temeinică și legală este evident că suma cuprinsă în decizia de pensie anterioară nu a fost corect calculată, astfel că diferența rezultată a fost încasată necuvenit de către reclamant, care întradevăr nu are nici o culpă, dar care a încasat bani care nu i se cuveneau potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Dispozițiile la care face referire prima instanță, respectiv cele cuprinse la cap.VII, lit.E din ordinul nr. 340/2001 nu sunt altceva decât o reluare a dispozițiilor cuprinse în art. 187 din Legea nr. 19/2000, astfel că nu există nici sub acest aspect vreo încălcare a dispozițiilor legale din partea pârâtei la emiterea deciziei de imputare.

În consecință, se constată că decizia de imputare a fost emisă de către pârâta recurentă cu respectarea dispozițiilor legale în materie, motiv pentru care soluția primei instanțe de anulare a acesteia este greșită, rezultatul unei aplicări eronate a legii la speța dedusă judecății, astfel că, fiind incident motivul de recurs reglementat de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de către pârâtă, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge în întregime acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul G împotriva pârâtei CJP

În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr. 294/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:

Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 24.09.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

-

Red.CM

Tehnored.TM/2 ex

Jud.fond:

Președinte:Cismaru Monica Maria
Judecători:Cismaru Monica Maria, Crețoiu Victor, Vesa

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 899/2009. Curtea de Apel Alba Iulia