Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 899/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.899/R-CA
Ședința publică din 07 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 3: Paula Andrada
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantul, domiciliat în Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1468/CM din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,--14, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Pitești, str. -, nr.38, județul A și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 27 aprilie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării a fost pronunțată următoarea soluție:
CURTEA
Constată că, a data de 27.11.2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, Casa Județeană de Pensii A, Casa Județeană de Pensii V și Ministerul Finanțelor Publice pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să-i plătească suma de bani reprezentând diferența rezultată din necalcularea și neintroducerea în pensia de serviciu a sporului de vechime în muncă avut la data pensionării; solicită ca aceste drepturi să-i fie plătite pe ultimii 3 ani de la data introducerii acțiunii și actualitate în raport de indicele de inflație anual.
În motivare s-a arătat de către reclamant că, a lucrat ca Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea având o vechime în muncă de 41 ani, iar la data de 1.05.1998 a fost pensionat conform deciziei nr.-/1998 emisă de Casa Județeană de Pensii V aplicându-se disp.art.103 alin.5 din Legea nr.92/1992 și art.31 din Legea nr.50/1996. În baza acestor prevederi, în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu au fost incluse și sporurile salariale aplicabile magistraților la acea dată, inclusiv sporul pentru vechime în muncă.
Ulterior, prin nr.OUG83/2000 s-a înlocuit noțiunea de salariu de bază cu cea de indemnizație de încadrare lunară, magistrații beneficiind de un adaos la îndemnizația lunară în raport cu vechimea efectivă în funcția deținută.
Contestatorul a considerat că, poate beneficia de drepturile solicitate ca urmare a pronunțării de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a deciziei în interesul Legii nr.XXXVI/7.05.2007 care a statuat că, judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați beneficiază de sporul pentru vechimea în muncă, atâta timp cât acest drept nu a fost înlăturat printr-o dispoziție expresă.
Se apreciază că, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție avea obligația să primească adeverințele nominale de la parchetul Județean, să verifice corectitudinea întocmirii lor și să le transmită Casei Naționale de Pensii, însă ambele Parchete au acceptat și au transmis adeverințe eronat întocmite. Ca urmare, atât Casa Națională de Pensii, cât și Casa Județeană de Pensii a stabilit în mod eronat drepturile de pensii ale contestatorului.
Contestatorul își completează acțiunea la data de 26.03.2008 în sensul că, solicită obligarea pârâților la despăgubiri reprezentând neluarea în calcul și neincluderea în pensia de serviciu a sporurilor de 30% și respectiv 40% din îndemnizația brută lunară prev. de nr.OUG43/2002 și nr.OUG24/2004, aceasta reprezentând obiectul dosarului nr-.
La data de 28.01.2008 Casa Județeană de Pensii Vaf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că acest contestator este pensionar și își primește drepturile de pensie de la Casa Județeană de Pensii A.
La data de 28.01.2008 Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale a formulat întâmpinare prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că, aceasta are numai rol de intermediere între instituția la care pensionarul și-a desfășurat activitatea și casa teritorială de pensii.
La data de 31.01.2008 intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că acesta este ordonator principal de credite, așa cum este și Procurorul General al României și nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții.
La data de 5.02.2008 intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu se identifică cu persoana care ar avea obligații în raportul juridic dedus judecății.
Plata drepturilor de pensie solicitate cuvenite pe o perioadă în care acesta deja avea calitatea de pensionar șu intră în competența acestei părți.
În ceea ce privește fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, deoarece sporul de vechime în muncă a fost inclus pentru reclamant în cuantumul pensiei de serviciu la data emiterii deciziei de pensionare deoarece actul normativ în vigoare la acea dată a fost Legea nr.50/1996, iar înlăturarea acestui spor prin Ordonanța nr.83/2000 nu a adus atingere drepturilor contestatorului, acesta fiind deja pensionar la data emiteri acestui act normativ.
La data de 6.02.2008 intimata Casa Județeană de Pensii Aaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației motivat de faptul că, prin decizia nr.-/31.07.2007 contestatorului i s-a stabilit începând cu 1.01.2007 o pensie de serviciu actualizată în cuantum de 5.848 lei în raport de venitul brut înscris în adeverința comunicată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
La termenul din 12.03.2008 contestatorul a renunțat la judecată față de pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii V (fila 97).
De asemenea, la termenul din 26.03.2008 s-a dispus de către tribunal conexarea dosarului nr- la dosarul nr- și respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2002-2005 invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri cu respectarea disp.art.172 Cod procedură civilă și a fost efectuată expertiză judiciară de către exp.contabil G cu obiectivele stabilite de către instanță la termenul din 26.03.2008(fila 115 verso).
Prin sentința civilă nr.1468/CM/15 decembrie 2008, Tribunalul Argeș, Secția civilă a respins acțiunile formulate de reclamant, reținând următoarele:
Prin decizia nr.-/31.07.2007 Casa Județeană de Pensii Aas tabilit pentru contestator începând cu 1.01.2007 o pensie de serviciu actualizată în cuantum de 5.848 lei în raport de venitul brut înscris în adeverința comunicată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, instituție care poartă potrivit art.20 din nr.HG1275/2005 întreaga răspundere asupra legalității adeverințelor comunicate în vederea actualizării pensiilor de serviciu ale foștilor magistrați.
Raportul de expertiză efectuat în cauză evidențiază corectitudinea calcului drepturilor de pensie ale contestatorului în raport de înscrisurile aflate la dosarul de pensionare ale acestuia.
Susținerile contestatorului în sensul ca, pensia acestuia să fie recalculată în funcție de sporul de 30% și respectiv 40% de care au beneficiat magistrații în activitate în raport de nr.OUG43/2002 și nr.OUG23/2004 sunt nefondate atâta timp cât, aceste sporuri au fost obținute de către magistrații ca urmare a pronunțării de hotărâri definitive și irevocabile, iar contestatorul nu a depus la dosar titlul executoriu în acest sens.
Contestatorul a beneficiat la data pensionării de sporul de vechime în muncă deoarece s-a pensionat înainte de 1.11.2000, anterior intrării în vigoare a nr.OUG83/2000 prin care au fost înlăturate dispozițiile cu privire la acordarea sporului de vechime în muncă pentru magistrați.
Astfel, sporul de vechime în muncă a fost inclus pentru contestator în cuantumul pensiei de serviciu la data emiterii deciziei de pensionare, deoarece actul normativ în vigoare la acea dată era Legea nr.50/1996 care prevedea acordarea acestui spor.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale urmează a fi admisă, deoarece aceasta are numai rol de intermediere între instituția la care pensionarul și-a desfășurat activitatea și casa teritorială de pensii.
Aceasta nu deține documentația referitoare la drepturile de pensii ale contestatorului, dosarul de pensionare fiind deținut de Casa Județeană de Pensii
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor urmează a fi admisă, deoarece această parte este ordonator principal de credite, așa cum este și Procurorul General al României și nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții.
Ministerul Economiei și Finanțelor și Procurorul General al României sunt ordonatori principali de credite, iar conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție urmează a fi admisă motivat de faptul că, acesta nu se identifică cu persoana care ar avea obligații în raportul juridic dedus judecății, iar la data pensionării contestatorul își desfășura activitatea la parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie:
- motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, respectiv instanța nu a examinat pretențiile reclamantului prin prisma prevederilor art.998-999 Cod civil, pe care și-a întemeiat acțiunile, neverificându-se astfel îndeplinirea condițiilor ce atrag răspunderea civilă delictuală a fiecărui pârât.
De asemenea, hotărârea este și contradictorie pentru că fie se susține că are dreptul la sporul de vechime în muncă, deoarece contestatorul ar fi continuat să beneficieze de el, fie că actualizarea pensiei după adoptarea nr.OUG83/2000 s-a făcut corect, conform adeverințelor eliberate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea;
- hotărârea este lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, instanța încalcă prevederile art.20 din nr.HG1275/2005, referitoare la normele de aplicare a Legii nr.303/2004 când exonerează de răspundere pe pârâți și reține că întreaga răspundere aparține Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
De asemenea, greșit se motivează că nu i se pot acorda sporurile de 30-40%, întrucât nu are un titlu executoriu;
- s-au nesocotit normele de procedură la soluționarea excepțiilor ridicate de pârâți, astfel instanța a soluționat excepțiile lipsei calității procesuale invocate de Parchetul de pe lângă și Ministerul Finanțelor, respingându-le motivat, iar cu ocazia pronunțării asupra fondului le examinează din nou și le admite, găsindu-le întemeiate.
- instanța nu a verificat îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fiecare pârât, prin examinarea tuturor actelor normative care au incidență în speță și astfel greșit nu a concluzionat că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, iar răspunderea aparține Parchetului de pe lângă, Ministerului Finanțelor și Casei Județene de Pensii
Astfel, pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează la începutul fiecărui an în raport de media veniturilor lunare ale magistraților în activitate, în acest sens se invocă dispozițiile art.18 și 19 din nr.HG1275/2005, arătându-se că Parchetul de pe lângă ca ordonator principal de credite are ca obligație să stabilească nivelurile indemnizațiilor de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale procurorilor și totodată gestionează bugetele parchetelor teritoriale, astfel că are obligația să includă în indemnizațiile procurorilor în activitate, atât sporul de vechime, cât și pe cel de 30-40% solicitat prin acțiune și să emită ordin parchetelor locale pentru actualizarea pensiei în acest sens.
Cum Parchetul de pe lângă nu a inclus sporul de vechime în muncă și pe cel de 30-40% în indemnizația magistraților în funcție, nici în perioada imediat următoare apariției Ordonanței nr.83/2000, nici după intrarea în vigoare a Legii nr.303/2004, nici după emiterea Hotărârilor nr.185/2005 și nr.170/2006 ale și nici nu a dat curs deciziilor date în interesul legii de către nr.XXXVI/2007 și nr.VI/2007, este culpabil în condițiile art.998-999 Cod civil.
- se arată că este firesc ca, atâta timp cât drepturile magistraților în activitate au fost recunoscute și chiar plătite, de aceleași drepturi să beneficieze și magistrații pensionari, întrucât pensia se calculează și se actualizează în raport de veniturile magistraților în activitate.
- și Ministerul d e Finanțe s-a arătat că este culpabil, întrucât coordonează acțiunile din responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar, ținând seama de proiectele ordonatorilor principali de credite și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
- la rândul său, Casa Județeană de Pensii A are obligația de a emite alte decizii de pensii după primirea adeverințelor tip de la Parchetul de pe lângă, prin intermediul Casei Naționale de Pensii.
Analizând sentința, în raport de criticile invocate și de actele și lucrările dosarului, se constată că recursul este fondat și se impune casarea deciziei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță, pentru argumentele ce se vor arăta în continuare.
Recurentul a solicitat obligarea pârâților la plata diferenței dintre pensia încasată și cea pe care ar fi trebuit să o primească dacă la recalcularea ei s-ar fi ținut cont de sporul de vechime și de cel de 30-40%.
Instanța de fond a respins acțiunea cu argumentul că reclamantului nu i se putea recalcula pensia în raport de sporul de 30-40% în lipsa unui titlu executoriu, iar cu privire la sporul de vechime a motivat că acesta a fost avut în vedere în sensul că a fost inclus în cuantumul pensiei de serviciu la data emiterii deciziei de pensionare.
Aprecierea făcută de către instanța de fond cu privire la pretențiile reclamantului și raportate la soluțiile pronunțate de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în recursurile în interesul legii, prin care au fost dezlegate probleme de drept referitoare la aplicabilitatea normelor legale ce reglementau aceste sporuri, este eronată.
După adoptarea OG nr.83/2000, pârâții au apreciat că magistrații nu mai pot beneficia de sporul de vechime, spor de care reclamantul într-adevăr a beneficiat la calculul pensiei la data emiterii deciziei de pensionare.
Numai că, prin decizia nr.36 din 7 mai 2007 ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la acest drept, recunoscând că magistrații au beneficiat de sporul de vechime în muncă în cuantumul prevăzut de lege și după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe.
Potrivit principiului legal că pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează la începutul fiecărui an în raport de media veniturilor lunare, recurentul trebuia să încaseze o pensie în care să se reflecte toate creșterile salariale de care beneficiat personalul în funcție din această categorie profesională, respectiv și de sporul de vechime în muncă.
Instanța de fond nu a avut însă în vedere acest principiu legal și nu a verificat dacă în pensia de serviciu încasată de recurent se reflectă și sporul de vechime având astfel în vedere calculele efectuate prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză.
Cu privire la sporul de 30-40% ce trebuia să se reflecte în pensia de serviciu instanța de fond a respins acțiunea pentru motivul că nu există un titlu executoriu care să recunoască acest drept pentru reclamant.
Recunoașterea dreptului la plata sporului de 30-40% a făcut-o ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin decizia 6 din 15 ianuarie 2007 potrivit căreia de acest spor beneficiază toți magistrații, pentru a se asigura principiul egalității.
Potrivit acestei dezlegări în drept, pentru invocarea sporului de 30-40%, recurentul nu trebuia să-și dovedească pretențiile printr-un titlu executoriu, fiindcă dreptul exista la data cererii de chemare în judecată.
În raport de aceste argumente, se impune a se verifica prin orice mijloc de probă existența vreunei pagube adusă reclamantului ca urmare a nerecalculării pensiei, în raport de cele două sporuri, având în vedere temeiul juridic al acțiunii respectiv, răspunderea civilă delictuală.
Se va verifica astfel dacă reclamantul a încasat o pensie mai mică decât aceea la care avea dreptul dacă la calculul pensiei se ținea cont și de sporul de 30-40% și de cel de vechime în muncă.
Pentru neplata unei pensii recalculată în raport de includerea celor două sporuri, se va analiza culpa pârâților chemați în judecată, stabilindu-se raporturile juridice dintre părți, în cadrul răspunderii civile pe care reclamantul a invocat-
Fiindcă dovada răspunderii civile delictuale nu se poate numai cu înscrisuri, întrucât pentru calcul despăgubirilor se impune efectuarea unei expertize contabile, se va casa cu trimitere spre rejudecare sentința în vederea administrării de probe, inclusiv proba cu o nouă expertiză contabilă sau cu o completare la expertiza contabilă administrată deja în cauză.
Reclamantul a invocat un drept de creanță ce putea fi valorificat în termenul general de prescripție de 3 ani.
Instanța de fond va verifica dacă a operat prescripția extinctivă cu privire la acest drept, stabilind astfel momentul de la care termenul de prescripție a început să curgă.
În raportul de expertiză contabilă efectuat la instanța de fond s-au calculat drepturile solicitate de reclamant începând cu anul 2002, respectiv 2003.
Pentru a se lămuri dacă dreptul material la acțiune este sau nu prescris, trebuie să se stabilească momentul nașterii acestuia față de care să se dispună calculul sumelor solicitate de către reclamant.
Pentru a se verifica toate aceste situații juridice se impune administrarea de probe de către instanța de trimitere, respectiv pentru a se asigura și respectarea principiului dublului grad de jurisdicție:
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat mai sus instanța nu a examinat pretențiile reclamantului prin prisma prevederilor art.998,999 cod civil pe care și-a întemeiat acțiunea neverificându-se îndeplinirea condițiilor ce atrag răspunderea civilă delictuală a fiecărui pârât, hotărârea fiind astfel nemotivată, constatându-se întemeiat primul motiv de recurs formulat de către reclamant și întemeiat pe prevederile art.304 pct.7 Cod pr.civilă.
Cum modificarea hotărârii atacate ce se impune ca urmare a temeiniciei motivului de recurs fondat pe art.304 pct.7 Cod pr.civilă nu este posibilă fără administrarea de probe noi așa cum s-a arătat mai sus în conformitate cu prevederile art.312 alin.3 Cod pr.civilă se va admite recursul și se va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, instanță care va administra probe în sensul celor arătate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.1468/CM din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Casează sentința și trimite spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./3.06.2009
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Georgiana Nanu, Paula Andrada
