Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 907/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.907/2008
Ședința publică din 13 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Mureșan Monica Maria
- - - JUDECĂTOR 3: Doriani Ana
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile numărul 350/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent asistat de av., lipsăfiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reclamantul recurent depune la dosar cererea prin care arată că renunță la recursul declarat.
Mandatarul reclamantului recurent solicită respingerea recursului pârâtei ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Casa Județeană de Pensii H și Casa Locală de Pensii P solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să se anuleze decizia nr.91502/24.07.2007 și să se dispună menținerea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă stabilite prin decizia nr.91502/6.12.2005;
- să se dispună reluarea plății drepturilor de asigurări sociale sub forma pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data de 24.07.2007.
În motivarea acțiunii sale a arătat că în data de 6.12.2005, pârâta Haa dmis cererea de pensionare pentru limită de vârstă depusă de acesta, emițând decizia nr.91502/6.12.2005.
Ulterior, pârâta Hae mis decizia nr.61502/24.07.2007, prin care a anulat decizia inițială, pe considerentul că la data de 6.12.2005, când a depus cererea, nu întrunea condițiile de stagiu de cotizare și de vârstă, cerute de art.41din Legea nr.19/2000 și în conformitate cu art.187 din Legea nr.19/2000, a fost dat în debit cu suma de 21683 RON, reprezentând pensie încasată necuvenit pe perioada 1.08.2005-1.08.2007.
Prin acțiunea introductivă reclamantul solicită anularea acestei ultime decizii și menținerea drepturilor de pensie care i-au fost stabilite prin decizia nr.91502/6.12.2005.
În drept, a invocat art.41 și 155 din Legea nr.19/2000, art.38 și 39 din Normele de aplicare a Legii nr.19/2000 și art. I pct. 7 și 8 din Legea nr.107/2001.
Prin întâmpinarea depusă, în condițiile prevăzute de art.115-118 Cod proc.civ. pârâta Has olicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:
Referitor la chemarea în judecată a pârâtei Casa Locală de Pensii P, pârâta Hai nvocat excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții, față de dispozițiile art.2 alin.2 din nr.HG13/2004, care prevăd că potrivit legii, poate înființa case locale de pensii, fără personalitate juridică care funcționează, conform art.3 alin.3 din Legea nr.19/2000, sub conducerea și controlul caselor județene de pensii, respectiv Casei de Pensii a mun.
Pe fondul cauzei, a învederat că prin cererea înregistrată la data de 31.05.2005, a solicitat înscrierea la pensie, în temeiul Legii nr.19/2000, și că cererea i-a fost admisă prin decizia nr.91502/6.12.2005, cu drepturi stabilite începând cu data de 1.08.2005.
A mai susținut că ulterior, în urma unui control efectuat la. H, Direcția de audit Intern și Control din cadrul B constatat că unui număr de persoane, printre care se regăsea și reclamantul, le-au fost deschise în mod eronat drepturile la pensie cu valorificarea pe perioada 1.04.2001-1.07.2001 a unui stagiu de cotizare, în condiții speciale de muncă, în proporție de 1/1, deoarece în acel interval angajatorul nu a achitat integral contribuțiile de asigurări sociale.
Prin urmare, pârâta Hae mis decizia nr.91502/24.07.2007 prin care a anulat drepturile de pensie deschise cu neîndeplinirea condițiilor de pensionare și instituirea unui debit în sarcina reclamantului, în cuantum de 21683 RON.
S-a mai arătat că la emiterea deciziei a cărei anulare se solicită, pârâta Haa vut în vedere dispozițiile art.37 din Legea nr.19/2000, în forma care era în vigoare în intervalul aprilie 2001-iulie 2001, în sensul că a valorificat doar o treime din perioada pentru acre angajatorul nu și-a achitat contribuțiile, aceste prevederi fiind modificate doar începând cu luna iulie 2001.
Sub un ultim aspect a mai învederat că reclamantul a depus o cerere la data de 1.08.2007, prin care a solicitat luarea în considerare la stabilirea pensiei și a perioadei în care a beneficiat de plăți compensatorii și care constituie stagiu de cotizare în condiții speciale, fiindu-i emisă în acest sens decizia nr.91502/21.08.2007, cu drepturi stabilite începând cu 1.08.2007.
Prin sentința civilă nr.350/LM/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, s-a admis, în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta H și pe cale de consecință:
- s-a anulat decizia de pensie nr.91502/24.07.2007 emisă de pârâtă și a fost exonerat reclamantul de la plata debitului în sumă de 21683 RON;
- s-a menținut decizia de pensie nr.91502/6.12.2005 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 1.08.2005;
- pârâta a fost obligată să plătească reclamantului drepturile de pensie cuvenite începând cu data de 1.08.2007;
- pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 1000 RON cheltuieli de judecată.
În temeiul art.246 Cod proc.civ. s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata acțiunii formulată împotriva pârâtei Casa Locală de Pensii
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că decizia nr.91502/24.07.2007 este nelegală deoarece forma inițială a art.37 din Legea nr.19/2000 a suferit mai multe modificări și că la data analizării cererii de pensionare legea prevede doar condiția datorării la stat a contribuției de asigurări sociale pentru ac perioada respectivă să fie considerată stagiu de cotizare.
S-a mai reținut că pârâta Hap rocedat corect valorificând integral perioada aprilie 2001- iunie 2001 deoarece reclamantul avea la data cererii de pensionare calitatea de asigurat, în sensul dispozițiilor art.5 din Legea nr.19/2000, și erau îndeplinite cerințele prevăzute de art.43 din aceeași lege.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul prevăzut de art.301 Cod proc.civ. atât reclamantul cât și pârâta H, ambii aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său, pârâta Has olicitat ca, în urma admiterii recursului, să se dispună modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
În expunerea de motive a arătat că soluția instanței de fond se întemeiază pe o interpretare greșită a dispozițiilor art.37 și 43 din Legea nr.19/2000, modificată și completată deoarece în intervalul aprilie 2001-iulie 2007, art.37 în forma care era în vigoare în acel interval, prevedea obligația achitării contribuției la bugetul asigurărilor de stat atât de către asigurat cât și de către angajator precum și modului în care se stabilește stagiul de cotizare în lunile în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale iar angajatorul nu și-a achitat contribuția datorată în calitatea sa de contribuabil.
Prin urmare, potrivit celor arătate mai sus, pârâta a arătat că pe perioada aprilie - iunie 2006 a valorificat, la deschiderea și stabilirea dreptului la pensie, ca și stagiu de cotizare 1/3 din perioadă, conform art.37 alin.2 din Legea nr.19/2000 în vigoare la acea dată iar valorificarea acestei treimi a avut drept consecință, dovedirea unui stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de 19 ani, 10 luni și 5 zile, în loc de 20 de ani și 6 zile cât s-a reținut inițial, în mod greșit.
În drept, a invocat art.299 și 304 Cod proc.civ. Legea nr.19/2000 și Ordinul nr.340/2001.
În recursul său, reclamantul a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se dispună modificarea în parte a hotărârii pronunțate de prima instanță, în ce privește data nașterii dreptului său la pensie, care este de 1.05.2005 și nu 1.08.2005, cum s-a reținut în mod eronat la fond.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor și conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată următoarele:
Reclamantul a depus la data de 31.05.2005, la sediul H, cererea nr. 5464/2005, prin care a solicitat pensionarea pentru munca depusă și limită de vârstă (52).
Urmare acestei cereri, pârâta Hae mis decizia de pensie nr.91502/6.12.2005 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, conform Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare (9), cu drepturi stabilite începând cu data de 1.08.2005.
La data depunerii cererii de pensie de către reclamant, dată la care trebuie verificate condițiile de admisibilitate, era în vigoare Legea nr.19/2000, cu modificările și completările aduse până la 31.05.2005.
Potrivit art.37 alin. 1 din actul normativ de mai sus, " În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2).
Ori, reclamantul nu face parte din categoria asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct. IV și V și alin.2, ci din categoria asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct. I din Legea nr.19/2000.
În plus, la data depunerii cererii nr.5464/2005, art.37 din Legea nr.19/2000, în forma la care face referire recurenta H nu mai era în vigoare deoarece fusese modificat prin Legea nr.338/2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În raport de cele ce preced, se constată că soluția instanței de fond este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâta
Având în vedere că la termenul de judecată din 13.10.2008, reclamantul depus o cerere prin care a învederat instanței că renunță la judecata recursului formulat în cauză ( 13), Curtea va lua act, în temeiul art.246 Cod proc.civ. de această renunțare.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.246 pr.civ. ia act de renunțarea reclamantului la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.350/LM/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H - D împotriva aceleiași sentințe.
Obligă recurenta Casa Județeană de Pensii H să plătească intimatului suma de 600 lei, cheltuieli de judecată, în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.SM
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud.
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Mureșan Monica Maria, Doriani Ana