Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 919/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 919

Ședința publică de la 29 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucian Bunea

JUDECĂTOR 2: Doina Vișan

JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă

Grefier - -

XXXX

Pe rol judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O împotriva sentinței civile nr. 1131/20.11.2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimat contestator reprezentat de avocat, lipsind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.

Avocat reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului O l t, petentul a formulat contestație împotriva deciziei de suspendare a pensiei nr.-/12.05.2006 emisă de pârâta Casa județeană de Pensii O, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună admiterea contestației, anularea deciziei contestate și restituirea sumelor reținute.

În motivare, petentul a precizat că prin decizia contestată, în mod nelegal pârâta i-a suspendat plata pensiei de invaliditate gr. II, aceasta apreciind că nu poate cumula pensia cu veniturile obținute din activitatea desfășurată de consilier local.

A mai susținut petentul că activitatea de consilier local nu presupune încasarea de drepturi salariale, deoarece indemnizația de ședință nu are caracter de permanență, cuantumul acestei indemnizații fiind stabilit de fiecare consiliu local, având totodată un cuantum mai redus decât cel al pensiei.

Prin sentința civilă nr.1131 din 320 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins excepția tardivității contestației invocată de pârâta Casa Jud. de Pensii O, ca neîntemeiată.

S-a admis contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CJP O și s-a dispus anularea deciziei nr.-/12.05.2006 emisă de pârâtă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Față de excepția tardivității invocată de pârâtă, instanța a apreciat că petentul se afla la data formulării contestației, în termenul legal de contestare a deciziei nr. -/12.05.2006 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii O,respectiv de 45 zile, având în vedere că la dosarul cauzei a fost depusă dovada comunicării deciziei la data de 23.07.2007, iar contestația a fost formulată la data de 17.08.2007 și ca urmare o va respinge.

De asemenea, s-a reținut că prin decizia contestată, petentului i-a fost suspendată plata pensiei de invaliditate gr. II și s-a procedat la reținerea sumelor încasate cu titlul de pensie de invaliditate pe perioada cât a deținut și calitatea de consilier local, deoarece prin această activitate a realizat venituri impozabile.

Pârâta a avut in vedere la emiterea acestei decizii, încălcarea de către petent a prevederilor art. 54 și 94 din Legea nr. 19/2000, în fapt, considerând că activitatea desfășurată de petent, respectiv aceea de consilier local, este incompatibilă cu calitatea de pensionar de invaliditate gr.II, din considerentele mai sus expuse.

Analizând prevederile art. 92 din Legea 19/2000, instanța a reținut că acest text de lege reglementează expres și limitativ cazurile în care se suspendă plata pensiei, între care nu se regăsește situația reținută de pârâtă, respectiv cumularea de venituri impozabile cu pensia de invaliditate gr.II.

În ceea ce privește calitatea de pensionar de invaliditate gr.II, textul de lege invocat prevede că intervine suspendarea plății pensiei doar în situația în care acesta nu se prezintă la revizuirea medicală periodică, situație în care petentul nu se regăsește.

În raport de cele de mai sus instanța a reținut că în mod nelegal pârâta a procedat la extinderea cazurilor de suspendare a plății pensiei prin includerea unei situații neprevăzută de lege.

În același sens se reține că temeiurile de drept invocate de pârâtă, respectiv art. 54 și 94 din Legea nr. 19/2000 nu conduc prin ele însele la aplicabilitatea sancțiunii suspendării plății pensiei situație în care instanța apreciază că măsura dispusă prin decizia contestată este nelegală, atât în sensul suspendării plății pensiei, cât și în acela al reținerii sumelor încasate pentru perioada în care petentul a avut și calitatea de consilier local.

Mai mult decât atât, susținerea pârâtei că indemnizația de ședință încasată de petent în calitate de consilier local reprezintă venit de natură profesională, nu poate fi primită, deoarece acestea s-au realizat ca urmare a exercitării unei funcții elective în baza unui mandat, astfel încât nu are caracterul unui venit de natură profesională, așa cum prevăd dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen și motivat, recurenta Casa Jud.de Pensii O, arătând în esență că instanța a reținut neîntemeiat că nu a făcut dovada comunicării deciziei de suspendare a plății pensiei, însă a făcut dovada cu actele depuse la dosar, inclusiv adresa nr.5032/22.03.2007.

S-a mai arătat că pe fond instanța a reținut neîntemeiat că la emiterea deciziei a avut în vedere doar dispozițiile art.54, 92 și 94 din Legea 19/2000, însă potrivit deciziei existente în copie la dosarul cauzei, la emiterea acesteia au fost avute în vedere și dispozițiile art.5 alin.1 pct.II din aceeași lege, precum și dispoz.pct.32 Secțiunea P din ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 19/2001.

Recurenta a mai arătat că a motivat prin întâmpinare că potrivit disspoz.art.5 alin.2 pct.II din Legea 19/2000, consilierii locali sunt asigurați obligatoriu prin efectul legii, iar perioada cât desfășoară o astfel de activitate constituie stagiu de cotizare potrivit dispozițiilor art.12 din Legea 154/1998 și că potrivit dispozițiilor legale invocate, calitatea de pensionar de invaliditate gradul II este incompatibilă cu cea de consilier local, iar instanța de fond nici măcar nu a făcut referire în motivarea sentinței la incompatibilitatea invocată, și nici la dispoz.art.32 Secțiunea B din Ordinul 340/2001, invocate în decizia contestată.

Potrivit legii, calitatea de consilier local este incompatibilă cu cea de pensionar de invaliditate gradul II, aspect pe care l-a susținut prin întâmpinare, și nu a susținut că indemnizația de ședințe ar avea caracter de venit profesional, pentru că nu era necesar, atâta vreme cât potrivit dispozițiilor legale invocate în decizie, calitățile sunt incompatibile, nu veniturile.

Recurenta a mai arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor textelor de lege invocate în apărare, respectiv art.5 alin.1 pct.II, art.54 și pct.32 Secțiunea B din Ordinul 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 19/2000 și că aceste texte de lege erau esența care conducerea la concluzia că cele două calități, respectiv consilier local și pensionar de invaliditate gradul II sunt incompatibile.

Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz.art.3041pr.civ. Curtea reține că recursul este nefondat astfel că, va fi menținută sentința recurată, însă pentru următoarele considerente:

Confirmarea de primire de către intimat a deciziei de debit nr.-/12.05.2007 este cea din data de 23.07.2007 (fila 7 dosar fond), iar adresa nr.5022/20.03.2007 nu poate ține loc de dovadă de comunicare, astfel că prima instanță a reținut în mod corect faptul că excepția tardivității este neîntemeiată, și a soluționat pe fond cauza.

În speță, se impune a se face analiza legislației aplicabile consilierilor locali și a naturii juridice a indemnizației încasate de aceștia.

În conformitate cu art.23 din Lg.215/2001 consilierii locali sunt aleși locali, în timpul mandatului îndeplinind o funcție de autoritate publică.

Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație, așa cum se prevede în art.52 alin.5 din Lg.nr.215/2001.

Indemnizația primită de consilier nu se poate asimila cu indemnizația încasată în exercitarea unor funcții cu caracter de permanență, cum ar fi aceea de primar, senator, deputat.

Art.5 alin.1 pct.II din Lg.19/2000 prevede că se datorează contribuție la asigurările sociale de către persoanele care își desfășoară, activitatea în funcțiile elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului.

Consilierii locali îndeplinesc funcție de autoritate publică și primesc indemnizația pentru participarea la ședințele consiliului local și la comisiile de specialitate.

Participarea la ședințele Consiliului Local nu poate fi asimilată cu desfășurarea activității în funcții elective.

Desfășurarea activității presupune o activitate constantă, cu caracter de continuitate și nu o activitate sporadică.

Legiuitorul a avut în vedere acele activități elective, continue în baza cărora se realizează venit lunar permanent, în această situație aflându-se doar primarul și viceprimarul ale căror contracte de muncă se suspendă, de drept, pe durata îndeplinirii mandatului, așa cum prevede art.61 alin.3 din Lg.215/2001.

Textul art.5 alin.1 pct.II din Lg.19/2000 se referă la funcțiile elective din a căror exercitare se realizează indemnizația lunară.

Pe perioada funcției elective se achită drepturile de asigurări sociale, pentru ca, ulterior, persoanele să beneficieze, la calculul pensiei și de veniturile realizate în perioada cât a îndeplinit funcția respectivă.

Indemnizația primită pentru participarea la ședințe nu poate influența stagiul de cotizare și nici cuantumul pensiei.

Art.5 din Lg.19/2000 stabilește asigurarea prin efectul legii a unor categorii de persoane, cu scopul evident de a se determina stagiul de cotizare și de a se asigura plata contribuției asigurărilor sociale în vederea beneficiului imediat (exemplu: concediu medical în caz de incapacitate temporară) sau ulterior (pensie).

Un alt argument în sprijinul acestei teze este că cei care își desfășoară activitatea pe bază de mandat primesc indemnizație pentru activitatea prestată, care este activitatea de bază.

Ori în cazul consilierilor, ședința Consiliului local nu este activitatea principală iar contribuția CAS se datorează pentru activitatea din funcții elective, numai pentru funcția de bază.

Legiuitorul a avut în vedere activitatea de bază, ținând seama și de incompatibilitățile legale, datorită cărora nu se mai poate îndeplini o altă funcție pentru care se încasează retribuție asupra căreia se datorează drepturi de asigurări sociale.

Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din L nr.19/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;

II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".

Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei gradul II invaliditate cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu această pensie.

În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia gradul II invaliditate.

O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a prevăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 92 din Legea nr. 19/2000.

Incompatibilitatea dintre calitatea de pensionari de invaliditate gr.II și aceea de consilier local nu este prevăzută în textele legale invocate de recurentă. Astfel, dispozițiile art.94 din l nr.19/2000 se referă la cumulul pensiei cu veniturile realizate din activități profesionale și nu la cumulul cu indemnizația plătită consilierilor locali.

Într-adevăr, prima instanță nu a făcut referire la dispozițiile art.5 alin.1 pct.II din L nr. 19/2000, și pct.32 Secțiunea B din Ordinul 340/2001,însă avându-se în vedere considerentele expuse anterior cu referire la inaplicabilitatea față de consilierii locali a dispoz.art.5(1) II din Lg.19/2000, Curtea reține că, pct.32 din secț. II din.340/2001, care arată că, plata pensiei de invaliditate gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II, III și VI din lege, nu se aplică.

Față de considerentele de fapt și de drept, arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr. civ. îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O împotriva sentinței civile nr. 1131/20.11.2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Februarie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

20.03.2008

Red.jud.-

Tehn.MC/2 ex.

Președinte:Lucian Bunea
Judecători:Lucian Bunea, Doina Vișan, Mihaela Mitrancă

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 919/2008. Curtea de Apel Craiova