Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 922/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 922/
Ședința publică de la 05 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.1019/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 5 2008.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.1019/M/2008 a Tribunalului Brașova fost respinsă contestația formulată de contestatoarea ca neîntemeiată față de pârâta CJP B și ca introdusă împotriva unei persoană fără calitate procesual pasivă față de intimata Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă, prima instanță s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV care a fost apreciată ca fiind întemeiată întrucât această instanță a fost înființată în anul 1993, până la această dată evidențele și statele de funcții referitoare la personalul ce-și desfășura activitatea în cadrul instanțelor judecătorești s-au aflat la Tribunalul Brașov, rezultând că între contestatoare și intimată nu au existat raporturi de muncă și care să determine obligații în sarcina acesteia.
Pe fond, instanța a reținut că potrivit art. 68 alin. 1 și 2 din Legea nr. 567 / 2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, prevăzut la art. 3 alin. 1 din aceeași lege, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, respectiv între 20 și 25 ani vechime în specialitate beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu.
Potrivit înscrierilor din carnetul de muncă al contestatoarei, aceasta a lucrat sub tutela Ministerului Justiției în perioada 24.09.1968 - 31.05.1990 când fostele colegii de avocați s-au separat, transformându-se în barouri de avocați în cadrul Uniunii Avocaților din România.
Art.4 al nr.HG 290/2005 privind Normele de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești stabilește condiția existenței acestei calități la data solicitării pensiei, ceea ce în speță nu se dovedește a fi îndeplinită.
Prevederile nr.OG 137/2000 privind eliminarea discriminării și asigurarea principiului egalității între cetățeni nu pot fi reținute în speță, de vreme ce nu sunt îndeplinite condițiile legale de acordate a pensiei de serviciu, cum s-a arătat mai sus.
Pentru acest motiv, prima instanță a considerat că nu este ținută să analizeze dacă perioada invocată constituie vechime în specialitate potrivit art.93 alin.1 din Legea 567/2004 modificată prin nr.OUG100/04.10.2007 și nici considerația contestatoarei potrivit căreia, deși nu sunt menționate colegiile de avocați în art.93 alin.1 al legii, acestea intră la categoria "departamente", întrucât nu au relevanță față de neîndeplinirea condiției calități de personal auxiliar de specialitate la data solicitării pensiei.
Din însăși susținerile contestatoarei rezultă existența posibilității asimilării funcției sale cu cea a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești doar urmare unei modificări a G nr. 290/2005 privind Normele de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu, ceea ce nu s-a întâmplat, însă.
Din documentația depusă nu rezultă îndeplinirea condițiilor legale de pensionare cu pensie de serviciu de către contestatoare, astfel că pe baza considerentelor de mai sus contestația a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs contestatoarea iar prin motivele de recurs soluția atacată a fost criticată pe considerentul că instanța de fond nu a analizat existența situației de discriminare deși au fost invocate dispozițiile art.1 alin.2 și art.21 din OUG nr.137/2000, art.6 alin.2 Codul muncii, art.20 din Constituția României iar prima instanță era obligată să analizeze situația de discriminare invocată față de personalul auxiliar de specialitate care are o vechime egală în specialitate egală cu a contestatoarei și care se bucură de pensie de serviciu.
Instanța de fond trebuia să analizeze dacă noțiunea de secretar principal în cadrul colegiului de avocați se suprapune cu noțiunea de departamente și dacă astfel constituie noțiunea de vechime în specialitate. Dacă răspunsul era afirmativ trebuia să constate existența situației de discriminare și să dispună anularea situației prin admiterea contestației și obligarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV să elibereze adeverința tip, și obligarea pârâtei (intimatei) Casa Județeană de Pensii B să calculeze și să acorde pensia de serviciu raportată la vechimea în specialitate.
Recursul contestatoarei este nefondat.
Motivul de recurs referitor la situația de discriminare invocată de contestatoare este nefondat pentru următoarele considerente:
Contestatoarea nu îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, astfel cum acestea sunt reglementate prin art.68 alin.5 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, respectiv nu are vârsta de 60 de ani și nici nu are o vechime în funcție de cel puțin 25 de ani astfel cum această noțiune este definită de legiuitor.
Prin invocarea situației de discriminare în raport de personalul de specialitate care beneficiază de pensia de serviciu se tinde la ignorarea condițiilor legale prevăzute de art.68 alin.5 din Legea 567/2004 și extinderea normelor ce reglementează acordarea pensiei de serviciu unor categorii de persoane excluse de legiuitor de la acordarea acestui drept.
Cu privire la acest aspect Curtea Constituțională s-a pronunțat prin deciziile nr.821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 prin care s-a constatat că "prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare republicată "sunt neconstituționale"în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege,considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Fundamentul juridic invocat de reclamantă în susținerea discriminării presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG nr.137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Față de aceste considerente curtea va respinge recursul reclamantei și va menține hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr.1019/22.05.2008 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 05 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: CȘ/6.11.2008
Dact: MD/10.11.2008 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
