Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 952/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 952/R-CA

Ședința publică din 18 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca

JUDECĂTOR 3: Georgiana

Judecător: -

Grefier:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.148 din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind contestatorul, domiciliat în Râmnicu V, Cartier Nord,-, -.D,.6, județul V și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Râmnicu V,--159, județul V, CASA NAȚIONALĂ DE PENSII, cu sediul în B, sector 2,- și TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V,-, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost depusă, prin compartimentul registratură, întâmpinare din partea intimatei Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale

Curtea, având în vedere că s-a solicită judecarea recursului în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 pct.2 Cod procedură civilă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra lui.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față:

Constată că, rin p. cererea înregistrată la data de 30 septembrie 2008, contestatorul a chemat în judecată pe intimații Casa Județeană de Pensii V, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B, Ministerul Justiției și Tribunalul Vâlcea, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr.-/1 august 2008, privind actualizarea pensiei de serviciu și să se emită o nouă decizie de pensie care să cuprinsă recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu luând ca bază de calcul indemnizația brută lunară de 7.815 lei, la care să se adauge sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, actualizarea pensiei suplimentare de 191 lei corespunzător numărului de puncte și valorii punctului, legal stabilite.

În motivarea contestației s-a arătat, i-a fost stabilită o pensie de serviciu în sumă de 6.409 lei la data de 1 aprilie 2008, însă aceasta a fost greșit actualizată deoarece Casa Județeană de Pensii Vai gnorat decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a statuat că dispozițiile art.47 din Legea nr. 50/1996 au fost neconstituțional abrogate, iar magistrații au dreptul la un spor de 50% calculat la venitul brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000.

S-a mai arătat că pentru contestator s-a creat o situație discriminatorie care este sancționabilă conform nr.OG137/2000. În ce privește capătul doi al acțiunii s-a arătat că de la data acordării pensiei suplimentare, respectiv 1 decembrie 2005, în cuantum de 191 lei, aceasta nu a fost indexată, recalculată sau actualizată cu toate că se supune tuturor regulilor și condițiilor stabilite de Legea nr.19/2000 care nu cuprinde nici un fel de interdicții sau opreliști.

Casa Județeană de Pensii Vaf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității cererii, având în vedere prev. art.82 din Legea nr.303/2004.

Învederează că o nouă adeverință cu veniturile ce stau la baza calculului pensiei ce va fi depusă la instituție îi va obliga la actualizarea pensiei, însă în prezent nu există o astfel de adeverință.

În ce privește al doilea capăt al cererii, s-a arătat că la data de 1 decembrie 2005 pensia suplimentară era în sumă de 191 lei, iar suma obținută din înmulțirea punctajului aferent pensiei suplimentare cu valorile actualizate ale punctului de pensie a fost mai mică, suma mai mare s-a menținut în plată. Mai arată că, suma de 191 lei va crește începând cu 1 octombrie 2008, odată cu aplicarea actualizării valorii punctului de pensie.

Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale Baf ormulat întâmpinare prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond respingerea contestației față de această instituție ca neîntemeiată.

S-a arătat că, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură a vechimii în funcția de judecător sau procuror, revine instituției care a eliberat adeverința tip, iar în conformitate cu prev. Legii nr.19/2000, drepturile de asigurări sociale inclusiv drepturile de pensie sunt stabilite și plătite de către casele teritoriale de pensii, instituții cu personalitate juridică.

De asemenea Ministerul Justiției a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Învederează instanței că, față de pretențiile reclamantului, Ministerul Justiției nu poate avea nici o răspundere, atribuțiile și răspunderea privind eliberarea adeverințelor pentru stabilirea actualizarea sau recalcularea pensiilor de serviciu revenindu-i ultimului angajator.

Prin sentința civilă nr.148/13 februarie 2009, Tribunalul Vâlcea, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B și a respins excepția prematurității cererii invocată de intimata Casa Județeană de Pensii

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Justiției și s-a admis în parte contestația formulată de contestator.

A fost anulată decizia nr.-/1.08.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii V și obligată intimata Casa Județeană de Pensii V să emită o nouă decizie în care să fie inclus sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Au fost obligați intimatul Tribunalul Vâlcea să elibereze o nouă adeverință cuprinzând sporul sus amintit și să o înainteze la Casa Județeană de Pensii V, iar intimata Casa Județeană de Pensii V la actualizarea pensiei suplimentare de 191 lei corespunzător numărului de puncte și valorii punctului legal stabilite.

A fost respinsă contestația față de intimata Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B, că în conformitate cu prevederile Legii nr.303/2004, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data pensionării, a judecătorilor și procurorilor, revine instituției care a eliberat adeverința tip, coroborat cu art.85 alin.2 din același act normativ care prevede că stabilirea, actualizarea și plata tuturor pensiilor de serviciu, se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

Prin urmare, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale are numai un rol de intermediere între instituția la care pensionarul și-a desfășurat activitatea și casa teritorială de pensii, neavând atribuții privind, stabilirea, actualizarea și plata drepturilor individuale de pensii, ci doar gestionarea sistemului public de pensii la nivel național.

În ce privește excepția prematurității introducerii cererii invocată de Casa Județeană de Pensii V, s-a reținut că având în vedere că odată eliberată adeverința cu veniturile ce stau la baza calculului pensiei, intimata are și obligația actualizării pensiei în raport cu această ultimă adeverință.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției a fost de asemenea respinsă, având în vedere obligația acestuia de a transmite la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale adeverințele nominale, iar cea din urmă le transmite la rândul ei caselor județene de pensii pentru punerea în aplicare.

Pe fondul cauzei, s-a constatat că, prin decizia nr.XXI/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.

În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, prin Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr.50/1996, iar nu să o abroge, total sau parțial. Ca atare, prin emiterea nr.OG83/2000, care a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, au fost depășite limitele legii speciale de abilitare, încălcându-se astfel dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la art.73 alin.1 din Constituție. De asemenea, abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ, în condițiile în care o lege ordinară nu poate modifica o lege organică. A concluzionat Înalta Curte că inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în nr.OG83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996. Așadar, efectele art.47 din Legea nr.50/1996 se produc și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000.

Rezultă din considerentele și dispozitivul deciziei nr.XXI/2008, că există o dispoziție legală care reglementează dreptul magistraților și personalului auxiliar de specialitate la sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar această dispoziție este art.47 din Legea nr.50/1996. Acest text legal este în vigoare și ca atare se aplică până la o eventuală abrogare a sa de către legiuitor.

În aceste condiții este lipsit de relevanță faptul că prin diverse hotărâri judecătorești irevocabile au fost admise acțiunile magistraților în funcție având ca obiect acordarea acestui spor. Chiar dacă astfel de hotărâri nu ar fi fost pronunțate, acest spor se cuvine magistraților, în temeiul art.47 din Legea nr.50/1996, act încă în vigoare, potrivit deciziei nr.XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Drept urmare, la actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului trebuie avut în vedere și sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, spor prevăzut de act normativ în vigoare, și aceasta chiar dacă magistraților în activitate nu le este efectiv plătit acest spor. Faptul că angajatorii nu-și execută obligația de plată a acestui spor către magistrații în activitate nu exclude dreptul magistraților la acest spor și pe cale de consecință nu exclude nici dreptul magistraților pensionari la actualizarea pensiei de serviciu în funcție de acest spor.

Împotriva sentinței civile a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o, astfel:

Sentința primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, întrucât, niciuna din pretențiile recurentului-reclamant formulate prin cererea de chemare în judecată nu poate fi îndreptată împotriva Ministerului Justiției și Libertăților.

În opinia reclamantului, Ministerul Justiției și Libertăților nu ar avea decât obligația de a transmite adeverințe tip, astfel încât ar fi justificată calitatea procesuală pasivă a acestui pârât într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei de serviciu.

Această interpretare a fost reținută și de către instanța de fond care, în mod greșit a apreciat că se impune obligarea Ministerului Justiției și Libertăților să transmită pârâtei Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări sociale adeverințele nominale, iar aceasta din urmă să le transmită la rândul ei caselor județene de pensii pentru punerea în aplicare.

Sentința primei instanțe este nelegală și în ceea ce privește fondul cauzei.

Potrivit dispozițiilor art.85 alin.(2) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art.84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.

Conform prevederilor art.1 alin.(1) din nr.OG13/2008, valoarea de referință sectorială prevăzută în anexa la nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările ulterioare, se majorează începând cu data de 1 aprilie 2008, cu 2% față de nivelul din luna decembrie 2007.

În considerarea dispozițiilor legale menționate, actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților și personalului asimilat acestora s-a realizat în condițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin nr.OUG100/2007, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime, la data de 1 aprilie 2008, dată la care s-a majorat indemnizația brută lunară.

Existența unor sentințe judecătorești, prin care s-au obținut de către unii judecători majorările solicitate și de reclamant, respectiv sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu echivalează cu actualizarea automată a pensiei de serviciu, legiuitorul având în vedere majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător și procuror în activitate acordate acestei categorii profesionale prin legea specială de salarizare, iar nu majorările obținute prin hotărâri judecătorești.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților este nefondat, urmând a fi respins.

Astfel, Curtea reține că, în calitate de instituție cu atribuții în ceea ce privește procedura de actualizare a pensiilor de serviciu, recurentului Ministerul Justiției și Libertăților îi revin obligațiile prevăzute de art. 18 din nr.HG1275/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv de transmitere către Casa Națională de Pensii a adeverințelor nominale întocmite conform anexelor 4-6, în vederea actualizării pensiilor de serviciu a magistraților, în mod corect fiind reținută această obligație în sarcina sa, în primă instanță.

Nu are relevanță în cauză susținerea recurentei, potrivit căreia dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 se referă la majorările indemnizațiilor magistraților în activitate, în baza unui act normativ, și nu în cazuri excepționale în care unii magistrați au obținut hotărâri judecătorești prin care le-a fost acordat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, atâta timp cât aceasta nu justifică un interes material direct în această privință, iar obligația care îi revine e doar aceea de a transmite, spre actualizare, adeverințele nominale tip comunicate către Casa Națională de Pensii.

Instituția recurentă va comunica adeverințele nominale tip cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, în conformitate cu art.18 și 20 din nr.HG1275/2005 sus menționată, în considerarea Deciziei nr.XXI/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.

Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, prin Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr.50/1996, iar nu să o abroge, total sau parțial.

Ca atare, prin emiterea nr.OG83/2000, care a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, au fost depășite limitele legii speciale de abilitare, încălcându-se astfel dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la art.73 alin.1 din Constituție. De asemenea, abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ, în condițiile în care o lege ordinară nu poate modifica o lege organică.

A concluzionat Înalta Curte că inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în nr.OG83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996.

Așadar, efectele art.47 din Legea nr.50/1996 se produc și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, iar la actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului trebuie avut în vedere și sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, spor prevăzut de un act normativ în vigoare, chiar dacă magistraților în activitate nu le este efectiv plătit acest spor.

Faptul că angajatorii nu-și execută obligația de plată a acestui spor către magistrații în activitate nu exclude dreptul magistraților la acest spor și pe cale de consecință nu exclude nici dreptul magistraților pensionari la actualizarea pensiei de serviciu în funcție de acest spor, așa cum în mod corect a reținut prima instanță.

Constatând deci, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.148/13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.148/13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind contestatorul și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, CASA NAȚIONALĂ DE PENSII și TRIBUNALUL VÂLCEA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

,

Grefier,

Red./05.06.2009

GM/2 ex.

Jud.fond::

Președinte:Paula Andrada Coțovanu
Judecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 952/2009. Curtea de Apel Pitesti