Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 970/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (6851/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 970/
Ședința publică de la 17.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5288/25.06.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.14575/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-contestatoare, personal, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că intimata-contestatoare a formulat întâmpinare înregistrată la dosar la data de 09.02.2009, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatei-contestatoare care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Curtea acordă cuvântul pe probe.
Intimata-contestatoare depune la dosar decizia nr.-/22.01.2009 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2 și buletinul de calcul nr.-/02.08.2005 privind evaluarea pensiei pentru limită de vârstă și punctajul mediu anual determinat în urma recalculării.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-contestatoare, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la data de 16.04.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.14575/3/AS/2008, contestatoarea a solicitat anularea deciziei nr.-/16.01.2008 emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei sale pentru limită de vârstă, retroactiv, cu luarea în considerare a veniturilor atestate în adeverința nr.711/28.03.2008 emisă de SA.
Prin sentința civilă nr.5288/25.06.2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatoarea și a obligat intimata Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită contestatoarei, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare a veniturilor atestate de adeverința nr.711/28.03.2008 emisă de SA.; a respins capătul de cerere privind anularea deciziei nr.-/16.01.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2 B, ca neîntemeiat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.-/16.01.2008, s-a recalculat pensia contestatoarei pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.09.2005. La determinarea drepturilor de pensie nu au fost valorificate veniturile atestate de adeverința nr. 711/28.03.2008 emisă de SA, ce face dovada sumelor suplimentare primite în perioada 1964-1991, pentru aceste venituri plătindu-se lunar cotele CAS. Procedându-se în acest fel, s-a încălcat principiul contributivității prevăzut de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000.
S-au avut în vedere dispozițiile art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000 potrivit cărora punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională de Statistică. Față de cele reținute mai sus, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită contestatoarei.
Referitor la capătul de acțiune privind anularea deciziei nr.-/16.01.2008, s-a observat că adeverința nr.711/28.03.2008 a fost emisă de fostul angajator ulterior deciziei atacate, motiv pentru care a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 05.06.2008 intimata Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 26.08.2008 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art.3041Cod procedură civilă, recurenta-intimată critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr.5288/25.06.2008 în sensul respingerii acțiunii formulată de contestatoare ca neîntemeiată.
Arată recurenta că hotărârea pronunțată de tribunal a fost dată cu încălcarea legii, fiind menționate dispozițiile art. 4 și 5 din Legea nr.2/1983 care reglementa lucrul în acord global, norme în baza cărora personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a contribuției, de venituri suplimentare care însă nu au fost incluse în categoria sporurilor cu caracter permanent. În plus, în situația nerealizării producției, retribuția se diminua în mod corespunzător, fără a se asigura un venit garantat.
De asemenea, recurenta menționează că, la calculul drepturilor de pensie, s-a respectat întotdeauna principiul egalității prevăzut de art. 2 lit. b din Legea nr. 19/2000, atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru persoanele care nu realizau producția planificată (în acest caz retribuția diminuându-se). Pentru acest motiv, la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă, legiuitorul neîncadrând veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Casa de Pensii a Municipiului B citează și dispozițiile pct. VI din anexa OUG nr. 4/2005, subliniind că formele de retribuire în acord nu fac parte din sporurile cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Recurenta a invocat și decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale prin care s-a analizat constituționalitatea dispozițiilor pct. VI din anexa OUG nr. 4/2005.
Prin întâmpinarea formulată la data de 07.01.2009, intimata contestatoare a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Se invocă netemeinicia și nelegalitatea hotărârii de fond prin prisma motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținându-se că instanța a interpretat și aplicat greșit legea, respectiv dispozițiile OUG nr.4/2005, precum și Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, norme care prevăd modul de stabilire a punctajului mediu anual, în cadrul procesului de recalculare a pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu excluderea sumelor reprezentând spor de acord.
Critica este nefondată.
Curtea notează faptul că scopul recalculării pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, în baza OUG nr.4/2005, a fost acela de a se asigura pensii egale la condiții egale de pensionare, indiferent de anul ieșirii la pensie. Așadar, la recalcularea pensiei contestatoarei, intimata a fost ținută să respecte dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000, adică să determine punctajul anual al asiguratei și cuantumul pensiei, după regulile generale ale Legii nr.19/2000. În acest sens, numărul de puncte realizat în fiecare lună trebuia calculat prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice. Așadar, la stabilirea venitului lunar asigurat trebuie avute în vedere toate sume încasate de contestatoare și la care s-au determinat și plătit contribuții de asigurări sociale, ceea ce în esență reprezintă o aplicație a principiului contributivității prevăzut în art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000.
Din interpretarea normelor arătate anterior rezultă că sporurile și adaosurile obținute de fostul salariat pe lângă salariul tarifar vor fi luate în calculul punctajului lunar dacă sunt îndeplinite două condiții, respectiv dacă au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și dacă s-au plătit contribuțiile la fondul de asigurări sociale.
Ori, forma de retribuire în acord global reglementată de art.2 și următoarele din Legea nr.57/1974 presupunea că retribuirea muncii se făcea "pe baza principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a întregii societăți, de rezultatele obținute din muncă". Conform art.12 alin.1 din Legea nr.57/1974, salariații erau retribuiți în acord global atunci când o formație de lucru, un colectiv încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce-i revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări, sau pentru obținerea unei producții.
După generalizarea acordului global intervenită începând cu 1.09.1983, în baza Legii nr.2/1983, se prevedea că, pe lângă retribuția tarifară, salariatul beneficia ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege (art.4 din Legea nr.2/1983).
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de unitate și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Prin urmare, legislația în materia pensiilor, cunoscută ca fiind vechiul sistem al asigurărilor sociale de stat, reglementa atât posibilitatea obținerii de către salariat a veniturilor în sistemul acordului global, dar și obligația unităților de a calcula contribuția salariatului pe baza acestor venituri la fondurile de asigurări sociale și de a vărsa această contribuție, cu scopul evident de a fi luate în considerare la data stabilirii drepturilor de pensie. De altfel, dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile au depus contribuția la fondul de asigurări sociale de stat era în mod expres prevăzut de art.3 din Legea nr.3/1977.
Întrucât veniturile obținute de intimata contestatoare în acord global au avut caracter permanent în sensul Legii nr.49/1992, au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, iar contribuția individuală a fost achitată după cum atestă fostul angajator SA în adeverința nr. 711/28.03.2008, adeverință care face dovada deplină până la înscriere în fals, aceste venituri trebuie valorificate la recalcularea drepturilor de pensie.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile punctului V din anexa OUG nr.4/2005 care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000.
Ori, legea pensiilor, act normativ cu forță juridică superioară unei ordonanțe, reglementează principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale și se aplică cu preeminență. Împrejurarea că prin decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, nu este de natură să conducă la pronunțarea unei alte soluții. În considerentele deciziei s-a reținut că noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie, iar verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete, individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5288/25.06.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.14575/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /tehn.
2 ex./19 .03.2009
Judecători Tribunalul București
,.
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
