Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 994/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 994
Ședința din Camera de Consiliu de la 03 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Judecător - -
Grefier
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 25 februarie 2008 privind recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1384/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, având ca obiect, contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 25 februarie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.1384/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins contestația formulată de D, împotriva deciziei nr. - / 16 03 2007 emisă de intimata Casa Județeană de pensii D.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Art. 5 alin 1 din Legea nr. 226/2006, stipulează clar că " pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare."
Față de această dispoziție legală, instanța de fond a constatat că decizia criticată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legii.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurentul a precizat că nu a contestat niciodată modul de aplicare a Legii nr. 226/2006 în ceea ce privește calculul pensiei sale, ci faptul că i s-a aplicat această lege, cu consecința calculării punctajului mediu anual prin împărțirea numărului de puncte la 25, nu la 20, cum a susținut contestatorul.
Susține că instanța de fond a reținut greșit faptul că nu se aplică anexa 4 din Legea nr. 19/2000, datorită aplicabilității art. 1671din Legea nr. 19/2000 și că numai după apariția Legii nr. 226/2006 au fost încadrate unele funcții și locuiri de muncă în condiții speciale, omițând dispozițiile art. 10 din HG nr. 1025/2003.
Mai susține recurentul că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că acesta a formulat cererea nr. 22706/2006 prin care a solicitat recalcularea pensiei conform Legii nr. 226/2006, deși în cuprinsul acestei cereri a solicitat să se facă aplicarea art. 77 pct. 2 din Legea nr. 19/2000.
Recurentul susține că Legea nr. 226/2006 este o lege de completare a Legii nr. 19/2000 și în prezent se aplică în mod abuziv, stabilind alte condiții speciale decât cele precizate în anexa 4 din Legea nr. 19/2000, lege organică fundamentală, iar aplicarea acesteia în modul de interpretare realizat de instanța de fond constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale.
În consecință, recurentul solicită admiterea recursului și obligarea intimatei la recalcularea pensiei prin aplicarea art. 77 pct. 2 și 76 și anexa 4 în legătură cu calculul pensiei în condiții speciale.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 77 pct. 2, art. 76, art. 43 pct. 1 art. 20 pct. 3, art. 167 pct. 1 lit. b, anexa 4-prima etapă din Legea nr. 19/2000, HG nr. 1025/2003 art. 10 și 11 și Constituția României art. 16 și art. 52.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
De la început trebuie precizat că recurentul nu a invocat o excepție de neconstituționalitate în sensul prevăzut de art. 29 din Legea nr. 47/1992 (text pe care de altfel nici nu l-a invocat în cuprinsul cererii de recurs), acesta susținând în permanență ideea de "neconstituționalitate a aplicării" Legii nr. 226/2006, invocând practic aspecte de aplicarea legii.
În esență, recurentul susține că nu trebuia să-i fie aplicate dispozițiile art. 5 din Legea nr. 226/2006 privind calculul punctajului mediu anual prin împărțirea la 25 punctajului obținut în perioada de cotizare. În opinia acestuia, calculul punctajului mediu anual în cazul său trebuia să fie realizat prin împărțirea la 20.
Este adevărată susținerea recurentului că prin cererea nr. 22706/29.09.2006 a cerut recalcularea pensiei invocând art. 1 pct. 1 și 2 și art. 2 pct. 1 și 2 din Legea nr. 226/2006, însă cu solicitarea expresă de a se calcula pensia prin împărțirea la 20, conform anexei 4 din Legea nr. 19/2000.
În urma acestei cereri, Casa Județeană de Pensii D a făcut aplicarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 226/2006, stabilind punctajul mediu anual al contestatorului prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
A fost emisă în acest sens decizia (contestată în cauza de față) nr. -/16.03.2007 de recalculare a drepturilor de pensie, cu plata drepturilor începând cu data de 01.10.2006.
Raționamentul recurentului este incorect. Pe de o parte, recurentul a solicitat în cuprinsul cererii de recalculare aplicarea Legii nr. 226/2006 și recalcularea pensiei sale în baza art. 14 din Ordinul nr. 572 din 24 iulie 2006, iar pe de altă parte a solicitat practic înlăturarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 226/2006, de vreme ce a propus un alt mod de calcul decât cel prevăzut de legea invocată. Sub aspect procedural, invocă Legea nr. 226/2006, iar sub aspectul dreptului substanțial, solicită aplicarea unor dispoziții din Legea nr. 19/2000.
Textele din Legea nr. 19/2000 invocate de recurent în cererea de recurs nu sunt aplicabile în cazul acestuia.
Legea nr. 19/2000 stabilește modul de calcul al punctajului mediu anual astfel:
Art. 77 - (1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
(2) În situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
Recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 77 alin. 2 și pe cele ale art. 43 pct. 1 din Legea nr. 19/2000.
Art. 43 - (1) din Legea nr. 19/2000 are următorul cuprins: "asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani".
Trimițând la art. 20 lit. a din Legea nr. 19/2000, rezultă că textul art. 43 alin. 1 se referă strict la ipoteza prevăzută la art. 20 lit. a (unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă), ipoteză în care nu se încadrează activitatea desfășurată de contestator.
În ceea ce privește anexa nr. 4 la Legea nr. 19/2000, aceasta nu conține mențiuni cu privire la stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, ci se referă la reducerea vârstei standard de pensionare, la stagiul de cotizare realizat și la stagiul de cotizare necesar, aspecte care nu susțin raționametul recurentului în sensul împărțirii numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la 20.
Cât privește dispozițiile art. 167 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, acesta se referă la persoanele care au desfășurat activități încadrate prin Legea nr. 19/2000 în condiții speciale de muncă, acestea beneficiind de reducerea vârstelor standard de pensionare în condițiile prevăzute în anexele nr. 4 și 5. Din nou este vorba despre reducerea vârstei de pensionare, nu a stagiului complet de cotizare și despre activități încadrate în condiții speciale de muncă potrivit Legii nr. 19/2000 (art. 20 alin. 1), nu prin alte dispoziții legale.
Este greșită susținerea recurentului în sensul că Legea nr. 226/2006 reprezintă o completare a Legii nr. 19/2000, argument susținut prin invocarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 226/2006 (" revederile p. prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare). Raționamentul recurentului inversează practic sensul art. 6 din Legea nr. 226/2006 din care rezultă fără dubiu că dispozițiile speciale ale acestei legi se completează cu cele ale legii generale, Legea nr. 19/2000.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de la 25 februarie 2008 privind recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1384/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, având ca obiect, contestație decizie de pensionare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 03 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
Grefier,
02.04.2008
Red. Jud.P:
Tehn./EX.2
/ și
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Manuela Preda Popescu
