Contestație la executare. Decizia 14/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 14/
Ședința publică din 12 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtacasa județeană de pensii covasna, împotriva sentinței civile nr. 1426 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii C, lipsă fiind intimatul reclamant.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
La dosar se constată atașată, prin serviciul registratură, întâmpinare formulată de intimatul reclamant.
În temeiul art. 96 Cod procedură civilă, instanța înmânează reprezentantei recurentei pârâte un exemplar al întâmpinării.
Reprezentanta recurentei pârâte atașează la dosar delegație și arată că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza în fond să se respingă contestația reclamantului.
Consideră că în cauză trebuie analizat dacă intimatul reclamant poate cumula pensia cu alte venituri de natură salarială. În opinia sa, acest lucru nu este posibil, având în vedere dispozițiile art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, care prevăd că "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: copii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute de art. 66 lit. a și b; nevăzătorii; pensionarii pentru limită de vârstă și pensionarii de invaliditate gradul III". De asemenea, precizează că dispozițiile anterior menționate trebuie coroborate cu cele ale art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, potrivit cărora aleșii locali pot cumula pensia cu alte venituri de natură salarială în condițiile legii.
Așa fiind, apreciază că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor legale aplicabile, neavând în vedere dispoziția expresă din legea specială și anume că se pot cumula pensia cu alte venituri doar în condițiile legii.
Concluzionând solicită admiterea recursului.
CURTEA:
Constată că prin sentința civilă nr. 1426-2008 Tribunalului Brașov, a fost admisă contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii C și a dispus anularea deciziei nr. 199/15.07.2008 și decizia nr. 20011/2008 emise de intimata și a oricăror forme de executare a acestor decizii.
A obligat intimata la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către contestatorul, reprezentând onorariu de avocat și a respins restul cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 199/15.07.2008 emisă de intimată, s-a decis obligarea contestatorului la plata sumei de 5965 lei, sumă încasată în mod necuvenit din bugetul asigurărilor sociale de stat în perioada 1.01.2007-31.07.2008, determinat de faptul că titularul, respectiv contestatorul care în acea perioadă beneficia de o pensie parțial anticipată a deținut o funcție electivă, prevăzută la art.5 alin.1, pct.II din Legea nr. 19/2000, fiind astfel nerespectate prevederile art.92, alin.1, lit.b și art.94 din legea susmenționată.
Ulterior, la data de 4.08.2008, (26), intimata a emis Decizia nr.20011, prin care rectifică prima decizie, respectiv cea care poartă nr. 199 din 15 iulie 2008. Prin cea de a doua decizie, cea de rectificare, s-a decis obligarea contestatorului la plata sumei de 5463 lei, așadar suma inițială a fost diminuată de la 5965 lei la 5463 lei.
Raportat la obiectul dedus judecății, instanța a reținut că art.5, alin.1, pct.2 din Legea nr. 19/2000, se referă la asigurarea în mod obligatoriu, prin efectul legii a persoanelor, care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul exercitării autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile legii, cu ale persoanelor prevăzute la pct. 1 (persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici).
Art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, prevede expres că pensia se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una din situațiile prevăzute la art.5, alin.1, pct.I și II.
Intimata a făcut referire la titlul executoriu ca temei de drept pentru a justifica emiterea acestuia și art.94, alin.1 din Legea nr.19/2000, care prevede că pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor, respectiv: copii urmași orfani de ambii părinți pe perioada școlarizării până la vârstele prevăzute de art.66, lit.a și b; nevăzătorii; pensionarii pentru limită de vârstă; pensionarii de invaliditate de gr.III, susținând că nu se încadrează în nicio situație de mai sus.
Tribunalul a constatat, față de susținerile intimatei, că dispozițiile legale menționate în titlul executoriu nu sunt incidente în cauză întrucât, dacă ne raportăm la disp. art.5 din Legea nr. 19/2000 constatăm că nu e vorba de o activitate cu caracter permanent, ci numai de participare la ședințele consiliului județean pentru care a primit o indemnizație de ședință, nefiind vorba de o activitate din care să rezulte drepturi și obligații ce ar putea fi asimilate activităților desfășurate în baza unui contract individual de muncă sau funcționar public.
În speță, contestatorul beneficiază de dispozițiile derogatorii ale Legii speciale nr.393/2004, privind Statutul aleșilor locali, care prevede la art.36 că drepturile cuvenite aleșilor locali potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii, fără ca textul de mai sus să facă vreo distincție între pensie anticipată parțial și pensie pentru limită de vârstă.
Ori, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate să interpreteze altfel norma legală decât în sensul că se aplică tuturor pensionarilor.
Față de considerentele de mai sus, ținând cont că numitul pe perioada menționată în titlul executoriu a fost ales consilier local, și prin urmare beneficiază de prevederile Legii nr.393/2004, care derogă de la Legea nr.19/2000, instanța a admis contestația formulată, a anulat Decizia nr.199/15.07.2008 și Decizia nr.20011/4.08.2008, și orice forme de executare a acestor decizii, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă a obligat intimata la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și a respins restul cheltuielilor de judecată deoarece prezenta contestație este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar conform art.159 din Legea nr.19/2000, iar depunerea unor astfel de taxe la dosar nu conduce la obligarea părții adverse la plata acestora deoarece este nelegală o astfel de obligație.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta Casa Județeană de Pensii B, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reclamantul este beneficiarul pensiei anticipate parțial și a cumulat aceste sume de bani cu indemnizația de ședință pe care a încasat-o în temeiul dispozițiilor Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali.
Prima instanță nu a avut în vedere dispozițiile art. 94 alin. 1 din Legea nr.19/2000, cu modificările ulterioare, unde se prevede în mod expres ce categorii sociale pot cumula pensia cu veniturile dintr-o activitate profesională.
Ignorând acest text de lege, instanța nu a observat că reclamantul cumula pensia cu indemnizația de ședință și în mod greșit a dispus anularea deciziilor de imputare și a actelor de executare.
În întâmpinarea depusă de intimat se solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate, ca legală și temeinică, întrucât indemnizația ce de acordă pentru participarea la ședințele de consiliu, nu poate fi considerată venit dintr-o activitate profesională.
Examinând sentința în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică, și a procedat la aplicarea judicioasă a textelor de lege incidente în cauză.
Reclamantul este beneficiarul unei pensii anticipate parțial, însă, în calitate de consilier județean, având mandat până la data de 23.06.2008, a cumulat pensia, cu indemnizația de ședință. Casa Județeană de Pensii a emis cele două decizii de imputare, în vederea recuperării sumelor de bani pe care le-a plătit intimatului, cu titlu de pensie, în baza dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 și art. 155 și 156 din aceiași lege.
Reținerile de bani, la care a recurs Casa Județeană de Pensii, sunt nelegale, astfel că în mod corect prima instanță a procedat la anularea deciziilor de imputare. Indemnizația de ședință de care beneficiază un consilier local sau județean, nu reprezintă un venit cu caracter permanent, ca și cel obținut dintr-o activitate profesională, așa cum a prevăzut legiuitorul în dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, venit care să fie susceptibil a conduce la suspendarea plății pensiei.
În acest sens, s-a pronunțat într-un recurs în interesul legii și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia LIV din 4 iunie 2007, stabilind în interpretarea dispozițiilor art. 92 alin 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000 că persoanele alese în funcții de consilieri local pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțial cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr.393/2004 cu modificările și completările ulterioare. Situația în care se află reclamantul, aceea de consilier județean, este similară cu situația în care se află consilierii locali, având același statul de aleși locali, astfel că decizia în interesul legii mai sus menționată este aplicabilă și în prezenta speță.
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă teza finală, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, astfel că instanța de recurs va avea în vedere decizia susmenționată.
Față de toate aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă urmând ca sentința primei instanțe să fie menținută ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii C, împotriva sentinței civile nr. 1426/2008 a Tribunalului Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./13.01.2009
Tehnoredact./13.01.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria
