Contestație la executare. Decizia 1446/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1446/
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de contestatorul și intimata Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței civile nr. 650/2 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 12 2009, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 18 2009, apoi pentru astăzi 24 2009.
CURT EA
Constată că prin sentința civilă nr. 650/M/2009 a Tribunalului Brașova fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și s-a dispus anularea deciziei de debit nr. 1088/20.08.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B respingându-se celelalte pretenții.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:
Contestând decizia de debit nr. 1088/20.08.2008, contestatorul a înțeles să critice implicit decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr. -/10.07.2008, care a generat reținerea debitului. Prin decizia nr. 1088/20.08.2008, intimata a constatat ca în perioada 01.10.2007 - 01.06.2008, contestatorul a încasat necuvenit drepturi de pensie în suma de 52 lei, reținându-se că, în urma adăugării grupei de munca, stagiul potențial a scăzut de la 3 ani, 3 luni, 27 zile la 0 ani, 0 luni si 0 zile, punctajul scăzând de la 1,27484 la 1,26326.
Potrivit deciziei asupra capacitații de munca, data ivirii invalidității contestatorului este 1.06.2006. Art. 59 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede că, la stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraților li se acordă un stagiu potențial determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.
Contestatorul a fost încadrat in gradul II de invaliditate la vârsta de 52 de ani. Potrivit art. 57 din același act normativ, stagiul de cotizare necesar este de 22 ani.Având in vedere data nașterii contestatorului, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, corespunzându-i un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.
Prin decizia nr. -/08.03.2007, intimata a stabilit un stagiu realizat pana la data încadrării în gradul II de invaliditate, de 31 ani, 8 luni si 3 zile, din care 31 ani, 4 luni si 26 zile realizat în condiții normale și 3 luni si 7 zile reprezentând stagiu asimilat.
Urmare a depunerii de către contestator a adeverințelor privind încadrarea activității în grupa I de munca, intimata a emis decizia nr. -/10.07.2008 prin care a defalcat stagiul total de cotizare de 32 ani, 2 luni si 3 zile in: stagiu de cotizare realizat in condiții normale (19 ani, 11 luni, 12 zile), in grupa I de munca (9 ani, 11 luni, 4 zile), grupa II a de munca (2 ani, 0 luni, 10 zile) si stagiu asimilat (3 luni si 7 zile).
La stagiul total de cotizare de 32 de ani, 2 luni si 3 zile, intimata a adăugat în mod eronat, stagiul aferent grupei I si II de munca, de 5 ani. Stagiul aferent grupei de munca nu poate fi considerat stagiu de cotizare in sensul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, putând fi valorificat doar la reducerea vârstei standard de pensionare. Prin urmare, in mod nelegal, intimata a apreciat ca, prin depunerea adeverințelor privind activitatea desfășurata in grupa de munca, stagiul potențial a fost înlăturat, acesta calculându-se corect prin scăderea celor 32 ani, 2 luni si 3 zile, din stagiul de cotizare de 35 de ani.
Relativ la neluarea in calcul la stabilirea vechimii in munca, a perioadei oct. 2003 - iulie 2004 lucrata de contestator la ziarul Contact publicitar si, cererea acestuia este neîntemeiata, întrucât la dosarul de pensie, acesta nu a depus o adeverința in acest sens.
Verificând buletinul de calcul (fila 110/verso), instanța de fond a constatat ca intimata a avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie salariul menționat în adeverința nr. 4/26.01.2008, insa, adaosul pentru condiții speciale nu a fost avut in vedere întrucât adeverința nu respecta condițiile de valabilitate prevăzute de OUG nr. 4/2005.
Având in vedere actele si lucrările dosarului, atingerea concreta adusa contestatorului prin emiterea deciziei de imputare (52 lei), instanța de fond a apreciat ca cererea acestuia de acordare a daunelor morale si materiale este nefondata.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au formulat recurs contestatorul și intimata Casa Județeană de Pensii B.
Prin motivele de recurs formulate de contestator soluția atacată este criticată pe considerentul că nu s-a luat în considerare faptul că a avut funcția de director general al ziarului " Contact Publicitar" precum și al revistei "" și o vechime în muncă de aproximativ un an, respectiv perioada octombrie 2003 - iulie 2004. Se mai arată că a fost angajat la SC SRL în baza unui contract de mandat comercial care a fost falsificat, făcându-se în acest sens și o sesizare la poliție, sesizare ce nu a fost rezolvată până în prezent. Prin urmare, contestatorul solicită să fie repus în drepturi pentru această perioadă chiar dacă societatea a dat faliment.
Prin motivele de recurs formulate de către Casa Județeană de Pensii B soluția atacată este criticată sub aspectul admiterii pititului privind anularea deciziei nr. 1088/20.08.2008 pentru recuperarea sumei de 52 lei reprezentând pensie plătiră fără temei.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a interpretat eronat prevederile Legii nr. 19/2000, apreciind că " la stagiul total de cotizare de 32 ani 2 luni și 3 zile intimata a adăugat în mod eronat stagiul aferent grupei I și II de muncă". Interpretarea fragmentată a instanței de fond potrivit căreia " stagiul aferent grupei de muncă nu poate fi considerat stagiu de cotizare în sensul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, putând fi valorificat doar la reducerea vârstei standard de pensionare" este complet eronat.
A considera stagiu de cotizare numai " perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte", astfel cum rezultă din prevederile art. 8 alin 1 din legea nr. 19/2000, fără a lua în considerare și celelalte prevederi potrivit cărora și alte perioade constituie stagiu de cotizare( în speță sporul acordat pentru activitatea desfășurată în grupe superioare de muncă) este inadmisibil.
Ambele recursuri sunt nefondate.
La stabilirea pensiei de invaliditate, potrivit art. 59 din legea nr. 19/2000, asiguraților li se acordă întotdeauna un " stagiu potențial", iar acest stagiu constă tocmai în diferența dintre stagiul complet de cotizare și cel efectiv realizat sau necesar, cu condiția ca stagiul potențial " să nu fie mai mare decât stagiul de cotizare pe care angajatul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidității până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3". Prin urmare, decizia Casei Județene de Pensii B potrivit căreia contestatorul nu mai beneficiază de stagiu potențial este în contradicție cu textul legii citat, iar o asemenea posibilitate nu există întrucât dacă asiguratul ar avea un stagiu de cotizare realizat atât de mare încât nu ar mai avea nevoie de un stagiu potențial ar însemna că acesta nu are nevoie de beneficiul unei pensii de invaliditate, fiind îndeplinite condițiile pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
Stagiul potențial constituie un stagiu acordat de legiuitor în considerarea gradului de invaliditate al asiguratului și este alcătuit din perioada în care acesta ar fi putut munci, de la data ivirii invalidității și până la împlinirea vârstei de pensionare.
În ceea ce privește modalitatea de calcul reținută de către prima instanță a stagiului potențial, curtea reține că aceasta este în contradicție cu art. 59 alin. 2 din Legea 19/2000.
În speță, conform legii, stagiul complet de cotizare al contestatorului este de 35 de ani, iar vârsta standard de pensionare de 65 de ani. Stagiul potențial de cotizare se determină astfel: din 35 de ani, stagiul complet de cotizare se scad 22 de ani, reprezentând stagiul necesar prevăzut de Tabelul 3, iar nu 32 de ani 2 luni și 3 zile reprezentând stagiul de cotizare efectiv realizat. Prima instanță a făcut aplicarea prevederilor art. 59 alin. 1 din legea 19/2000 cu neobservarea alin. 2 al aceluiași articol, ajungându-se la acordarea unui stagiu potențial mai mic decât cel legal.
Prin urmare, în speță contestatorul ar trebui să beneficieze de un stagiu potențial de 13 ani ( 35 ani minus 22 ani), însă acest stagiu este mai mare decât stagiul pe care ar fi putut să îl realizeze de la data ivirii invalidității ( 01.06.2006) și până la împlinirea vârstei standard de pensionare(24.02.2019) de 12 ani, 8 luni și 24 de zile.
Acest lucru înseamnă că, pentru respectarea art. 59 alin. 3 din Legea 19/2000, contestatorul beneficiază de un stagiu potențial de 12 ani, 8 luni și 24 de zile, iar acestuia nu i se poate anula beneficiul acestui stagiului potențial. Acest lucru înseamnă că interpretarea făcută de Casa Județeană de Pensii B este în contradicție cu litera și spiritul legii și lipsește de efecte juridice textul art. 59 alin. 1-3 din legea 19/2000.
Acesta este și motivul pentru care, în mod paradoxal s-a ajuns la situația absurdă ca după depunerea unor adeverințe care atestă lucrul în grupe superioare de muncă, contestatorului i-a scăzut cuantumul pensiei de invaliditate, ajungându-se la emiterea deciziei de debit a cărei anulare, în mod corect s-a dispus de către prima instanță.
În concluzie, curtea reține că intimata Casa Județeană de Pensii Bac alculat în mod eronat stagiul potențial de care beneficiază contestatorul încă de la stabilirea pensiei de invaliditate cu grave consecințe asupra cuantumului pensiei acestuia. Cu privire la eventualele diferențe de pensie determinate de această eroare, contestatorul are la îndemâna calea unei acțiuni separate.
În ceea ce privește recursul contestatorului, curtea reține că acesta este nefondat întrucât perioada în care a fost angajat la ziarul Contact Publicitar și la revista nu poate fi luată în considerare la stabilirea stagiului de cotizare câtă vreme nu s-a făcut dovada plății contribuției de asigurări sociale în condițiile art. 8 din legea 19/2001.
Față de aceste considerente în baza art.312 Cod procedură civilă ambele recursuri vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de contestatorul și de către intimata Casa Județeană de pensii B împotriva sentinței civile nr. 650/M/02.04.2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 24 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CȘ 26.11.2009
Dact AG 8.12.2009/ 4 ex
Jud fond S /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu
