Contestație la executare. Încheierea /2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație la executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 5 mai 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională nr. 85, împotriva sentinței nr. 57 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții recurentei și contestatorul-intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
CURTEA
Din lipsă de timp pentru deliberare,
DISPUNE:
În temeiul dispozițiilor art. 260 al. 1 din Codul d e procedură civilă, amână pronunțarea cauzei la 12 mai 2009.
Dată în ședința publică din 5 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - contestație la executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 610
Ședința publică din 12 mai 2009
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în municipiul B, Calea Națională nr. 85, împotriva sentinței nr. 57 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au avut loc în ședința publică din 5 mai 2009, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, cauza s-a amânat pentru astăzi, 12 mai 2009.
C URTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată instanței contestatorul - a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B să se admită contestația la executare împotriva titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 15110 din 4 iunie 2008 referitoare la obligațiile de plată și calcul accesorii.
În motivare a arătat că, potrivit titlului executoriu menționat, figurează în evidențele intimatei cu obligații restante în sumă de 863,3222 lei pentru perioada 1 aprilie 2001 - 31 mai 2008 compuse din contribuție de asigurări sociale - 346,95 lei, dobânzi și majorări de întârziere 471,5058 lei - penalități 44,8664 lei. Precizează contestatorul că în perioada aprilie 2001 - octombrie 2005 avut încheiat contract de asigurare cu intimata, iar în luna noiembrie 2005 renunțat la acesta fiindu-i închisă cartea de muncă, moment în care nu a fost anunțat că ar avea vreo restanță de plată.
În consecință a solicitat să se anuleze toate actele de executare în dosarul nr. 15110/2008.
În drept a invocat dispozițiile art. 172, 173 Cod Procedură Fiscală și 399 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Casa Județeană de Pensii Bai nvocat excepția de necompetență a Judecătoriei Botoșani arătând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 154 și 155 din Lg. 19/2000 actualizată, conform cărora Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind contestațiile împotriva măsurilor de executare silită dispuse în baza Legii 19/2000.
Pe fond a arătat că prin declarația de asigurare nr. 2452 din 1 aprilie 2001 contestatorul s-a asigurat la un venit de 140 lei cu o contribuție de 35 %, cuantumul acestei contribuții fiind de 49 lei lunar, obligația de plată revenindu-i în baza art. 5 alin. 1 pct. IV lit. d) din Legea 19/2000.
Conform punctului 9 din declarația de asigurare, și în baza art. 22 alin. 3 din Legea 19/2000 plata contribuției de asigurări sociale se face lunar. Conform punctului 11 din acest document contestatorul a luat la cunoștință despre obligativitatea virării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat la termenul stabilit prin această declarație, în caz contrar fiind de acord cu achitarea majorărilor de întârziere conform art. 21 alin. 4, respectiv art. 31 alin. 1 din Legea 19/2000.
Arată intimata că, prin urmare, contestatorul nu trebuia înștiințat despre debitele pe care le are de achitat cum precizează în acțiunea sa.
În 2001 contestatorul a plătit contribuția de asigurări sociale dar nu lunar ci cu întârzieri intimata redând modul de plată al acestora.
Pentru anul 2002 și 2003 contribuția de asigurări sociale a fost plătită lunar fără întârziere. În anul 2004 contestatorul a plătit prima și a doua lună apoi a făcut plata doar începând cu luna 7-a, acoperind lunile 3 - 8 inclusiv fără dobânzi și penalități.
Mai arată că această contribuție dobânzile și penalitățile nu au fost achitate începând cu luna a 9- din anul 2004 și până în luna a 12- a acestui an.
În anul 2005 contribuția de asigurări sociale a fost achitată lunar până în luna a 8-a, în luna a 10-a achitându-se contribuția pentru luna a 9-a iar în luna a 11-a pentru luna a 10-a rămânând de plată dobânzile și penalitățile eferente acestei luni.
Arată intimata că, stingerea obligațiilor s-a făcut conform art. 110 Cod procedură fiscală așa cum era în vigoare la data plății.
Deși contestatorul a solicitat retragerea declarației de asigurare în data de 21 noiembrie 2005 accesoriile continuă să fie calculate și ulterior deoarece au fost neachitate integral conform art. 115 alin. 1 Cod procedură fiscală.
În 25 aprilie 2007 contestatorului i s-a emis decizia nr. 11244 prin care a fost informat asupra debitului de 716 lei contribuție de asigurări sociale, debit pe care nu l-a achitat. În luna noiembrie 2007, prin decizia nr. 25946 din 12 noiembrie 2007 anexată somației nr. 335 din 30 noiembrie 2007 contestatorul a fost înștiințat din nou debitului de 789, 4224 lei majorat datorită creșterilor accesoriilor.
În ce privește prescripția invocată arată că, obligațiile de plată nu s-au prescris fiind aplicabile dispozițiile art. 133 lit. b). În legătură cu afirmația contestatorului precum că i-a fost închisă cartea de muncă fără a fi anunțat de vreo restanță, și - în ipoteza în care s-ar fi făcut mențiunea eronată a achitării contribuțiilor - există totuși posibilitatea legală a recuperării acestora în termenul de prescripție.
În drept intimata a invocat dispozițiile Legii 19/2000 și a Ordonanței nr. 92/2003.
Prin sentința civilă nr.57/14.01.2009, Tribunalul Botoșani - Secția civilă, investit cu soluționarea cauzei, a admis în parte contestația, a anulat parțial decizia nr.15110/4.06.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii B, în sensul că a înlăturat obligația de plată reprezentând contribuție de asigurări sociale aferente anului 2001, în cuantum de 40,95 lei, ca și a dobânzilor și penalităților de 81,3423 lei și respectiv 10,9725 lei.
În motivarea soluției, instanța a reținut în principal, că pentru anii 2004 și 2005, contestatorul datora contribuții de asigurări sociale, dobânzi, majorări și penalități, conform fișei financiare emise la 10.07.2008.
În legătură cu suma datorată pentru această perioadă, s-a reținut că dreptul pârâtei de a cere executarea silită a fost exercitat înlăuntrul termenului de prescripție de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care acest drept s-a născut - termen prevăzut de art.131 cod procedură fiscală.
Cu referire la contribuția de asigurări sociale pentru anul 2001, instanța a reținut că termenul prevăzut la art.131 cod procedură fiscală a fost depășit de către instanța care a emis decizia nr.15110 la 4.06.2008.
Împotriva sentinței pronunțate de tribunal, pârâta declară recurs.
În motivare, pârâta a invocat nelegalitatea sentinței, precizând că dreptul său de a cere executarea obligațiilor fiscale pentru anul 2001 nu era prescris, deoarece acesta fusese întrerupt prin plata efectuată de contestator la 21.01.2003 prin nr.10 în sumă de 63 lei care stinge obligația de plată aferentă lunii decembrie 2001.
Motivele de recurs invocate, cu trimitere la prevederile art.304 pct.9 cod procedură civilă și sub aspectul dreptului material la prevederile art.131 cod procedură fiscală, nu sunt fondate:
În cauză nu a operat o întrerupere a termenului de prescripție de 5 ani prevăzut în art.131 cod procedură fiscală, termenul în care pârâta putea cere executarea silită a creanțelor fiscale reprezentând contribuții de asigurări sociale datorate de contestator pentru anul 2001.
Aceasta, deoarece nr.10/21.01.2003 de care se prevalează recurenta (fila 14 dosar Tribunalul Botoșani ) în valoare de 630 lei, vizează conform rubricii "Contribuții asigurări sociale de stat", că plata s-a făcut pentru luna ianuarie 2002 și nu pentru luna decembrie 2001 așa cum s-a invocat în recurs.
Conform prevederilor art.131 cod procedură fiscală, termenul de 5 ani curge de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
Aceasta înseamnă că acest drept a luat naștere la 1.01.2002, termenul de prescripție de 5 ani fiind îndeplinit la 1.01.2007.
Cum recurenta a emis Decizia nr.15110 la 4.06.2008, ulterior datei de 1.01.2007, evident că acest drept a fost prescris pentru obligațiile financiare pentru anul 2001.
De urmare, sentința recurată fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale speciale;
Conform art.316 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței nr. 57 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/28.05.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Grapini Carmen
