Contestație la executare. Decizia 988/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 988/ Dosar nr-
Ședința publică din 07 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței civile nr. 610 pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 26 martie 2009, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 7 iulie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 610/M/26.03.2009 Tribunalul Brașova admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și, în consecință:
A anulat Decizia nr. 1246/08.10.2008 emisă de intimată privind constatarea debitului de 3432 lei în sarcina contestatoarei și Dispoziția nr. 27894 din 05.09.2008.
A obligat intimata la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.
Prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1246/08.10.2008, emisă de intimată s-a dispus suspendarea limitată a pății pensiei pentru perioada 01.02.2007 - 31.12.2007 și recuperarea sumei de 3423 lei din veniturile contestatorului, reprezentând pensie plătită fără temei în această perioadă, reținându-se că aceasta a cumulat venituri din pensie si activități independente.
Potrivit art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b);
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă;
d) pensionarii de invaliditate de gradul III."
Prin adresa nr. 12057/10.07.2008 emisă de ANAF - Direcția Finanțelor Publice B, s-a constatat că reclamantul figurează în anii 2005, 2006 și 2007 figurează cu venituri nete din activități independente (convenție civilă) în sumă de 212 lei, 259 lei respectiv 290 lei.
Prin urmare, intimata a apreciat că, in calitatea sa de beneficiar al pensiei de invaliditate gradul II, potrivit deciziei nr. -/03.12.2007 emisă de intimată, contestatorul nu putea cumula pensia cu "venituri realizate dintr-o activitate profesională".
Susținerea intimatei este neîntemeiată, iar decizia de debit este nelegal emisă.
Așa cum se reține din dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit ca nu se pot cumula "veniturile realizate dintr-o activitate profesionala" cu pensia de invaliditate gradul II.
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 200/2004, prin activitatea profesională reglementată se înțelege activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiționată, direct sau indirect, în conformitate cu legislația română în vigoare, de deținerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, sunt considerate activități profesionale reglementate activitățile exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională.
3 menționează ca, sunt considerate, de asemenea, activități profesionale reglementate activitățile desfășurate de membrii unei organizații profesionale, dacă organizația respectivă:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea și menținerea unui nivel ridicat într-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;
c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare profesională;
d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională elaborate de aceasta;
e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia și de a beneficia de un statut corespunzător nivelului de formare profesională.
Prestarea unui serviciu in baza convenției civile încheiate în baza codului civil, prezintă particularități si caracteristici distincte de cele efectuate in baza unui contract individual de munca.
În ceea ce privește regimul fiscal al acestor convenții, ele nu sunt supuse reglementărilor referitoare la obligativitatea plății contribuției la bugetul de asigurări sociale de stat, la bugetul de asigurări pentru șomaj, la fondul de asigurări sociale de sănătate, reglementari ce sunt aplicabile în situația în care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă.
Drept urmare, din această perspectivă, veniturile obținute de contestator din prestarea unei activități remunerate în cadrul asociației de proprietari (filele nr. 39 - 45) nu pot fi asimilate veniturilor realizate dintr-o activitate profesională.
Într-o altă ordine de idei, cauzele de încetare, respectiv de suspendare a plății pensiei, precum și situațiile în care pensia poate fi cumulată cu alte venituri sunt expres și limitativ prevăzute în Legea nr. 19/2000.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000: "Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: [.] b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;", împrejurare care, în ceea ce privește pensia de invaliditate, este prevăzută în art. 62 alin. 2 lit. c) din același act normativ, conform căruia încetarea calității de pensionar de invaliditate se dispune ca urmare a redobândirii capacității de muncă, stabilită în urma revizuirii medicale periodice de către medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. c) coroborat cu art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, plata pensiei de invaliditate se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acestui tip de pensie nu se prezintă, din motive imputabile, la revizuirea medicală periodică.
Este adevărat că potrivit art. 54 lit. b) din Legea nr. 19/2000, de gradul II de invaliditate se caracterizează prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane iar potrivit art. 94 alin. 1 lit. d) din același act normativ, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective pensionarii de invaliditate de gradul III, ceea ce ar însemna, într-o interpretareper a contrario,că pensionarii de invaliditate de grad II nu ar putea cumula astfel de venituri cu pensia.
Pe de altă parte, în art. 5 alin. 1 pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei de invaliditate de grad II cu veniturile obținute de contestator ca urmare a prestării unei activități sporadice în cadrul asociației de proprietari, câtă vreme natura juridică a unor astfel de venituri nu justifică încadrarea lor într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate grad II.
Îndemnizația obținută de contestatoare ca urmare a alegerii sale în calitate de prestator al unor servicii în cadrul asociației de proprietari, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, calitatea de persoană cu atribuții de a rezolva unele probleme ivite la nivelul asociației de proprietari neputând fi asimilată cu o activitate profesională.
Această indemnizație de care beneficiază contestatorul nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Prin urmare, instanța a admis contestația formulată de contestatoare și a anulat Decizia nr. 1246/08.10.2008 emisă de intimată privind constatarea debitului de 3432 lei în sarcina contestatoarei și Dispoziția 27894 din 05.09.2008 privind suspendarea pensiei.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, intimata a fost obligată să plătească în favoarea contestatoarei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței depuse.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii
În dezvoltarea motivelor se arată că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale în materie respectiv art. 94, art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000 art. 46 din Legea nr. 571/2003, art. 2 din Legea nr. 200/2004 și art. 2 din Legea nr. 83/1995.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat.
Contestatoarea este beneficiara unei pensii de invaliditate, fiind încadrată în gradul II de invaliditate. Potrivit art. 94 din Legea nr. 19/2000 nu se poate cumula pensia de invaliditate cu alte venituri realizate dintr-o activitate profesională.
Prima instanță a reținut într-o interpretare corectă a legii, că aceste dispoziții nu sunt aplicabile contestatoarei, având în vedere că aceasta nu desfășoară "activități profesionale" fiind beneficiara unei remunerații sporadice, în baza unei convenții civile încheiate cu asociația de proprietari.
Pentru definirea noțiunii de "activitate profesională" prima instanță a făcut apel la dispozițiile Legii nr. 200/2004, singura care definește această noțiune. În aceste condiții critica recurentei cu privire la inaplicabilitatea acestui act normativ în cauza dedusă judecății nu este fondată, pentru că instanța s-a raportat doar la definirea sintagmei, așa cum este ea normată în dreptul comunitar și așa cum trebuie înțeleasă și în legislația românească.
Ceea ce interesează din punct de vedere al dispozițiilor legale este dacă ne aflăm în fața unei activități profesionale, pentru că aceasta este ipoteza în care plata pensiei este suspendată, și nu așa cum susține recurenta gradul de invaliditate în care este încadrată contestatoarea. Chiar dacă am vorbi de invaliditatea de gradul II, așa cum este definită în art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000 este de observat că raportarea pierderii totale a capacității de muncă se face cu referire la cerințele locului de muncă și cu gradul de reducere a capacității de muncă ( alin. 1 ) și nu în general.
Dispozițiile art. 46 din Legea nr. 571/2003 invocate în criticile aduse sentinței sunt irelevante pentru speță având în vedere că ele definesc, din punct de vedere al codului fiscal "activitățile independente" și nu "activitățile profesionale".
De asemenea prevederile Legii nr. 83/1995, care reglementează cazurile speciale în care se poate încheia convenția civilă, au fost avute în vedere de prima instanță numai pentru a evidenția diferențele existente din punct de vedere al obligațiilor fiscale izvorâte din încheierea unei astfel de convenții față de un contract de muncă și nu au nici o legătură cu pierderea capacității de muncă a contestatoarei, capacitate de muncă care se analizează așa cum am arătat mai sus, nu în mod abstract ci concret, raportată la munca depusă în momentul în care a intervenit pierdea capacității de muncă.
În consecință, pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, întrucât recurenta a căzut în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimată, constând în onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței civile nr.610/M/26.03.2009 a Tribunalului Brașov.
Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.07.2009.
Președinte, - - | pt.Judecător, - -, aflat în concediu de odihnă, semnează vicepreședinte instanță, | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./23.07.2009
Tehnoredact./4.08.2009/ 2 ex.
Jud. fond ,
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
