Despăgubiri. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.100/
Ședința publică din 23 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com. Suraia, jud. V, împotriva sentinței civile nr.596/23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimata - pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII V, cu sediul în F,- bis, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata - pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII V consilier juridic în baza împuternicirii pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul - reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată fixat în recurs;
Reprezentantul intimatei precizează că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul intimatei solicită a se avea în vedere Decizia nr. 45/10.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia recursului în interesul legii, respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Vrancea reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii V, a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea paratei la plata rentei ce i se cuvine în baza dispozițiilor OUG nr. 12/2004 și, respectiv, a Legii nr. 210/2004, începând cu luna martie 2004.
In motivare a arătat ca are calitatea de veteran de război decorat cu Medalia Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial și că în aceasta calitate beneficiază potrivit modificărilor la Legea nr. 44/1994 prin ordonanța de guvern de mai sus, de o renta echivalenta cu 25% solda de grad a unui sublocotenent.
A mai arătat că a beneficiat de o renta de 176 lei corespunzătoare cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent și că ar fi trebuit să primească de la data de 1.03.2004 o renta de grad la nivelul soldei de grad a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
Întâmpinarea
Pârâta Casa Judeteana de Pensii Vas olicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, întrucât drepturile acordate potrivit disp. art. 14 din Legea nr. 44/1994 au fost calculate corect la 50% din solda de grad a unui sublocotenent, aceasta solda fiind de 291 lei.
Introducerea art. 14/1, prin OUG nr. 12/2004, nu modifică baza de calcul a rentei, având ca scop decât să distingă cu privire la încadrarea și apartenența gradului de sublocotenent si nicidecum sa modifice renta.
Sentința civilă nr.596/23.09.2008 a Tribunalului Vrancea
Prin sentința civilă nr.596/23.09.2008 Tribunalul Vranceaa respins ca neîntemeiată acțiunea.
Instanța de fond a reținut că reclamantul are calitatea de veteran de război decorat cu Medalia Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial.
In conformitate cu prevederile art.13 alin.1 lit. si lit.b si alin.2 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată: " de război, cărora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de anumite drepturi, așa cum detaliază literele a-b din acest articol.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.14 din aceeași lege: " de război, care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute de art.13 alin.1 lit. a), b) si c), dar cărora le-a fost conferita Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945" beneficiază de o renta lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent".
Prin dispozițiile art. I pct.4 din Legea nr.303/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, procentul în baza căruia se calculează renta lunară a veteranilor de război cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" a fost modificat de la 25% la 50%.
Totodată, prin articolul unic din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, după art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată, se introduce un nou articol, articolul 141, cu următorul cuprins:" Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art.13 si 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad si al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii".
Prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 12/2004 s-a urmărit instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de război, prin raportare la același criteriu, respectiv, solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
Scopul urmărit prin intrarea în vigoare a acestei ordonanțe nu a fost acela de a egaliza pe toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, in sensul de a se calcula pentru toți indiferent de decorația primită, o rentă raportată la cumulul dintre solda de grad și solda de funcție a unui sublocotenent, ci de a introduce ca unic element de referință pentru determinarea soldelor - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, indiferent de sistemul militar din care provin.
Recursul declarat de reclamantul
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul considerând că soluția primei instanțe este dată cu încălcarea legii.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acesta este nefondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărăii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de intimata pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1 și art. 304 indice 1.pr. civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în com. Suraia, jud. V, împotriva sentinței civile nr.596/23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 23 Ianuarie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /23.02.2009
:DC/ 2 ex/24.02.2009
Fond. /
Asistenți judiciari:/
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Alina Savin, Mihaela Neagu
